762 matches
-
Pentru a-i putea descrie opera ar trebui cunoscute, etalate două serii de inventare: unul de forme, altul de motive și teme. În raport cu primul, poezia este techné, meșteșug; în raport cu al doilea, este intertextualitate, replică: „Cu învierea păsărilor albe / De pe covoru-acesta oltenesc / începe și sfârșește o legendă. / Eu însumi sunt prizonierul ei ... /Prizonier, eu nu respir decât / în amplul du-te-vino al suveicii.” Se află sugerate aici și poetica textului ca textură, ca țesătură, și tehnica țeserii, și depășirea texturii prin trăire legendară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
îi apar în timpul vieții și mai multe postum, în „Ramuri”, „Transilvania”, „Albina”, „Familia”, „Manuscriptum” ș.a. Cele trei plachete - Răsărit (1927), Pământul luminilor mele (1940), premiate de Academia Română, și Cununa soarelui (1942) - îl definesc pe C. drept un tradiționalist de expresie oltenească, vizibil influențat de „Gândirea” din prima fază (în speță de Lucian Blaga). Așadar, el acordă prioritate elementului originar, arhaic, ca factor regenerator și de autenticitate, cultivând tentația vieții primitive, exuberanța vitalistă trăită cu ardoare și frenezie. „Revărsarea” în natură, voluptatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
răzeși, numai 34 răzeși mai aveau pământ, 90 erau fără pământ și 104 erau foști clăcași; Hrănicenii paharnicului Cârjă și a altor răzeși, 168 aveau pământ și 6 erau fără nici o palmă de teren. În județul Fălciu situația era aceeași: „Olteneștii sulgerului Tulbure și a răzeșilor, 200 răzeși aveau pământ iar 10 fără pământ; Gușiței a bănesei M. Sturdza și a răzeșilor - 60 aveau pământ, 50 fără pământ și 20 foști clăcași; Hurdugii vornicesei Smaranda Beldiman și a răzeșilor, 140 răzeși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lista și numărul elevilor din școlile comunelor rurale, din care rezultă că în 27 comune existau școli pe care le frecventau 903 elevi: Același cercetător, prof. Costin Clit, publicând în revista „Lohanul" nr.10/2009 un document despre schitul Zgura- Oltenești, redă intervenția pe care Locotenentul de Episcop Calinic Hariuopoleos o remite în martie 1860 Ministerului, propunând transformarea bisericii schitului din marginea satului într-o biserică de mir, iar chiliile într-o școală sătească, argumentând: „apoi acest așezământ ce-a mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
41. Gura Munteni de la Muntenii de Jos se contopesc cu Muntenii de Jos; 42. Cârțibașu de la Obârșeni devin Voinești; 43. Fundătura de la Obârșeni devin Voinești; 44. Obârșeni-Răzeși de la Obârșeni se contopesc cu Obârșeni-Clăcași, realizându-se satul Obârșeni; 45. Cordeni de la Oltenești se contopesc cu Vinețești; 46. Puiești Sat de la Puiești se contopesc cu Puiești Târg realizându-se satul Puiești; 47. Rediu-Armășoaia de la Pungești se contopește cu Armășoaia; 48. Dolheni de la Roșiești se contopesc cu Idrici; 49. Sărățenii de Sus de la Schineni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la așa-zisul sacrificiu personal, ca în Sfântul satului, unde un cioban viril asigură continuitatea cuplurilor atunci când legile firii dau greș. Nuanțele de umor și satiră îl plasează uneori pe N. în vecinătatea prozei lui Victor Papilian, cel din Nuvele oltenești. Anumite paralelisme în valorificarea credințelor și a practicilor magice s-ar putea stabili și între romanul În credința celor șapte sfeșnice al lui Papilian și Iléana la Possédée (1934), atât prin tema epică, cât și prin câteva elemente legate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
cele două mici protuberanțe laterale reprezintă genunchii, iar triunghiul incizat mai sus, simbol al fecundității, indică sacralitatea zonei genitale. Acest motiv simbolic, în legătură directă cu „sacralitatea procreației”, conferă obiectului decorat „esența vieții”(V. Chirica, 2004, p. 123). Din arealul oltenesc al culturii Dudești provine un vas antropomorf descoperit la Cârcea Viaduct (M. Nica, 1984, fig. 7/1ab) (Planșa.I/1). Acesta este decorat cu benzi unghiulare late și paralele, îndreptate cu vârful în sus. Buza vasului are reliefat nasul acvilin
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
ale celei propriu-zise, cartiere periferice și pitorești ale Bucureștiului, ipostaze ale iubitei etc. F. este un fals tradiționalist; el preia unele motive din zona tradiționalismului (cum ar fi acelea ținând de filonul suprasemnificării pe o notă melancolică a universului rural oltenesc - „Mica Valahie”), reinterpretându-le pe un portativ modernist ca pentru a le verifica rezistența, cu o anumită distanțare sceptic-amuzată față de procedeu. Sunt relevabile colocvialitatea fățișă sau ceremonioasă, metaforizarea neostentativă, preluarea și pastișarea prefăcut naivă a unor șabloane și locuri comune ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
Radio Iași și apoi profesor la Liceul Industrial Ștefan Procopiu din Vaslui. A colaborat cu schițe și povestiri la revistele Cronica (Iași), Ateneu (Bacău). A întemeiat și îndrumat revista LYSP a Liceului Industrial. JOMIR, Constantin, 6 februarie 1944, Vaslui (comuna Oltenești:, publicist și eseist. A urmat Liceul "Dimitrie Cantemir" din Breaza, Facultatea de Filologie din Bacău și Facultatea de Ziaristică. A fost profesor, apoi director la Școala Vinețești, comuna Oltenești, director de cămin cultural, iar din 1973 redactor la ziarul Piatra Neamț
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
LYSP a Liceului Industrial. JOMIR, Constantin, 6 februarie 1944, Vaslui (comuna Oltenești:, publicist și eseist. A urmat Liceul "Dimitrie Cantemir" din Breaza, Facultatea de Filologie din Bacău și Facultatea de Ziaristică. A fost profesor, apoi director la Școala Vinețești, comuna Oltenești, director de cămin cultural, iar din 1973 redactor la ziarul Piatra Neamț. Din 1998 membru al Uniunii 364 Vremea nouă din Vaslui. Din 1990, a fost redactor șef adjunct și redactor șef al periodicului Adevărul. A colaborat cu reportaje, articole și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sunt traduse prin imagini concrete și vii, ecou al prospețimii senzațiilor, entuziasmul pentru efortul țărânilor sau al muncitorilor sondori sună în schimb convențional. Hora de mână (1968) notează poezia vieții cotidiene și alcătuiește, cu unele accente folclorice, un pastel monografic oltenesc. Într-o poezie în care imaginile livrești jalonează izbucnirea sinceră, Sub umbrela mea roz (1973) investighează universul interior și reține aspirația spre armonie a eului măcinat de o tensiune permanentă. Zilele una cu alta (1982; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
de Oltenia copilăriei sale. O legătură pe care o „rostește” în întreaga sa creație poetică, tradiționalismul lui C. având tocmai această notă regională, care devine foarte pronunțată în ultimele volume, două dintre ele intitulate chiar Cântece românești (1970) și Cântece oltenești (1977). Apar frecvent poezii închinate ulciorului, covorului oltenesc, portului, oamenilor, câteodată sentimentul fiind de forțare a paletei prin care este semnificată zona respectivă. Aceasta se datorează faptului că atașamentul regional este dus uneori dincolo de limitele admise, unele poezii având o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
o „rostește” în întreaga sa creație poetică, tradiționalismul lui C. având tocmai această notă regională, care devine foarte pronunțată în ultimele volume, două dintre ele intitulate chiar Cântece românești (1970) și Cântece oltenești (1977). Apar frecvent poezii închinate ulciorului, covorului oltenesc, portului, oamenilor, câteodată sentimentul fiind de forțare a paletei prin care este semnificată zona respectivă. Aceasta se datorează faptului că atașamentul regional este dus uneori dincolo de limitele admise, unele poezii având o tonalitate fals folclorică, supărătoare. Mai reușite sunt versurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
București, 1970; Viorile vârstei, București, 1972; Ștergar românesc, București, 1973; Lirice, Craiova, 1973; Scriitori care au devenit amintiri, I, București, 1973, II, Craiova, 1982; Elegii și elegii, București, 1974; Arcașul lui Ștefan, București, 1976; Clopoței și prichindei, București, 1977; Cântece oltenești, Craiova, 1977; Lumini pentru dragostea mea, București, 1978, Viorile vârstei, pref. Al. Piru, București, 1978; Peisaj românesc, București, 1979; Copilul cu inima de aur, București, 1980; Copilul și Țara, București, 1981; Cântec la plecarea verii, București, 1981; Scară la cer
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
Siberia până în 1964. După ispășirea pedepsei trece Prutul și funcționează un timp ca profesor la București. Debutează la revista „Vulturul”, în 1921, iar editorial cu placheta Din timpuri de urgie, apărută în 1930. Scrie în „Cuget clar”, „Gând și slova olteneasca”, „Gândul neamului”, „Grâi moldovenesc”, „Ion Maiorescu”, „Itinerar”, „Luceafărul literar”, „Prepoem”, „Scânteia” (Gherla), „Statu Palmă Barbă Cot” ș.a. În volumele lui de versuri S. cultiva, în spirit modern, mai multe formule poetice, demonstrând un proteism stilistic pe care caută să îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
cum îl chema, era îmbrăcat în uniformă. Și eu m-am prins: "ce legătură are Securitatea cu covoare și cu mine, care sunt la unitate de transmisiuni!?" Și-mi zic: "Ăștia acum m-au priponit! - cum se zice în limbajul oltenesc - ăștia să știi că gata, mă arestează!" El s-a uitat în ochii mei și a văzut că eu m-am schimbat la față, că adică, am priceput. Între timp a venit și magazionerul meu, iar maiorul a insistat: "Hai
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
critice”, „Povestea vorbii”, „Mișcarea ideilor”, „Spectacole - Arte”, „Oltenii de la o lună la alta” ș.a. Poezia găzduită acoperă întreaga arie a creației naționale, nelipsind aproape nici un nume important din poezia contemporană. În același timp, R. a căutat să impună o grupare oltenească, promovând forțe poetice locale și din zona învecinată. De-a lungul timpului s-au afirmat numeroase nume care, în absența acestei reviste, ar fi fost condamnate la un ecou provincial: Ion Potopin, Romulus Cojocaru, Valeriu Armeanu, Petre Ghelmez, Nadina Cordun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
Teodor Bălășel, I. I. Buligan, G. F. Ciaușianu, C. Ciobanu-Plenița, N. I. Dumitrașcu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, Gh. Gh. Fierăscu, C. S. Nicolăescu-Plopșor, I. N. Popescu. În articolul-program se afirmă că revista apare „pentru adunarea, rânduirea și darea la iveală a folclorului oltenesc, precum și pentru cercetarea și punerea lui în legătură cu tot ce cunoaște știința folcloristică”. În consecință, se publică credințe, superstiții, legende, snoave, povești, balade, cântece, ziceri, descântece, vorbe oltenești, folclor țigănesc etc. Materialele care alcătuiesc sumarul sunt asigurate îndeobște de membrii asociației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290013_a_291342]
-
afirmă că revista apare „pentru adunarea, rânduirea și darea la iveală a folclorului oltenesc, precum și pentru cercetarea și punerea lui în legătură cu tot ce cunoaște știința folcloristică”. În consecință, se publică credințe, superstiții, legende, snoave, povești, balade, cântece, ziceri, descântece, vorbe oltenești, folclor țigănesc etc. Materialele care alcătuiesc sumarul sunt asigurate îndeobște de membrii asociației. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290013_a_291342]
-
trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cîntec pe panglica nemișcării În ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă În adiere ca arbuștii pitpalacii Împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism oglindesc Înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pămîntului; și plugurile fac dragoste cu țărîna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie În argint a vocilor Trimiterea la Francis Jammes s-a putut face fără dificultate, căci și
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cîntec pe panglicile nemișcării În ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă În adiere ca arbuștii pitpalacii Împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism, oglindesc Înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pămîntului; și plugurile fac dragoste cu țărîna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie În argint a vocilor. Latura propriu-zis spectaculară, În sensul de Înscenare, e aici ca și absentă
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fenomenele, către care ne aduce, cu generozitate, cartea colegului nostru. Câteva cuvinte despre autor Autorul are experiență de teren de invidiat pentru un tânăr cercetător. De altfel, așa am și luat cunoștință de preocupările sale, undeva pe teren, pe plaiurile oltenești inundate neașteptat de Dunăre, din gustiana Goicea Mare1. Preocupat de tensiunile care primejduiesc coerența societății românești, dl. Constantin Crăițoiu a efectuat studii calitative și cantitative la Sibiu 2, Craiova 3, dar și mai înainte, în echipele monografice coordonate de prof.
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ale fostului Imperiu Roman. Împreună cu dalmata (azi, dispărută) și cu dialectele italiene centrale și meridionale, româna face parte din grupul apeninobalcanic al limbilor romanice 65. Graiurile sau subdialectele limbii române sunt: * graiul bănățean; * graiul crișean; * graiul moldovenesc; * graiul maramureșean; * graiurile oltenesc, muntenesc și dobrogean, acesta din urmă zis uneori "dician"66; * graiul timocean. Harta graiurilor limbii române a fost prelucrată de către Spiridon Manoliu și a fost preluată din cadrul Enciclopediei online, Wikipedia, de la adresa: http://ro.wikipedia.org/ Vocabularul reprezentativ al limbilor
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
importantă și de ce este importantă familia în regiunea Oltenia? Obiective: • Stabilirea unui cadru larg de discuție. • Formularea unor teorii și concepții despre rolul și funcțiile familiei în viața socială din Oltenia 4.3.2. Cum ați descrie relațiile în cadrul familiei oltenești? Cum se comportă soțul cu soția, părinții cu copiii etc.? În ce constau rolurile în cadrul familiei pentru bărbați, femei și copii? Obiective: • Detalierea fiecărei tip de relație din cadrul familiei. • Conturarea unor modele de comportament între soți, între frați, între copii
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
dansul la nunți sau la discotecă). 4.7.3. Cel rol are distracția în viața unui oltean? Obiective: • Poziționarea distracției și bunei dispoziții pe scara valorilor în raport cu familia, cariera, credința ș.a. 4.7.4. Prin ce anume se individualizează nunțile oltenești? Prin ce se deosebesc ele în peisajul national de nunțile din alte regiuni (Ardeal, Banat, Moldova etc.)? Obiective: • Se pot face trimiteri la obiceiuri, la păstrarea sau pierderea tradițiilor legate de nuntă. • Răspunsurile pot privi modul în care sunt organizate
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]