1,798 matches
-
niște artiști rudimentari barbari. Opera lui scrisă este formată în special, din omilii, tratate și epistole, care cuprind toată literatura pastorală, ascetică, morală, pedagogică, apologetică, dogmatică și a fiecărei situații istorice și particulare a Bisericii. Oratoria lui era inegalabilă, impozantă, omilia sa având contact direct cu ascultătorul. De aceea, și din prisma filologiei universale, a fost caracterizat și numit Gură de Aur, Curgere de Aur, Cel care vorbește corect și înțelept. Și în continuare, este considerat cel mai distins retor bisericesc
PĂRINTELE IEROMONAH DR. TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356430_a_357759]
-
monahul printr-un singur cuvânt: "kopos". "Fiindcă monahul ostenește în tot lucrul său (eis pan kopia). Așa este monahul". După Sfântul Vasile cel Mare bunurile duhovnicești se dobândesc "prin osteneli și sudori". Trebuie "să se facă luptă și război"spun Omiliile duhovnicești atribuite Sfântului Macarie cel Mare. Nevoința către desăvârșire este o activitate umană eminamente practică. S-a spus că theoria era idealul grecilor, și este fără îndoială, adevărat. Nici o afirmație nu trebuie însă generalizată prea mult. Vechea tendință "practică"va
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
precizează Sfântul Teofan Zăvorâtorul. Sfântul Diadoh al Foticeei este un adversar al mesalienilor, și, cu toate acestea, cuvintele pe care le folosește cel mai frecvent sunt: simțire, experiență, plenitudine. Acest limbaj este propriu tuturor autorilor care au citit cu predilecție Omiliile duhovnicești atribuite Sfântului Macarie cel Mare, precum și isihaștilor și tuturor ce insistă pe valoarea inimii în viața duhovnicească. Intelectualismul mistic de origine iudaică condamnă imaginile, expresiile sensibile. Realitatea materială a acestei lumi este pentru el o distragere. Pentru ca omului să
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
Dar prezența unui Suflu nevăzut în sufletul omului pune o problemă: nu rămâne oare Duhul Sfânt exterior sufletului nostru omenesc? Pe măsură ce se precizează diferența între duh și creatură, Duhul dumnezeiesc ajunge să fie considerat un oaspete perfect distinct de suflet. Omiliile duhovnicești atribuite Sfântului Macarie cel Mare sunt o mărturie elocventă (în mesalianism, acest "oaspete divin"poate chiar coabita împreună cu demonul într-un singur suflet). Insistența asupra distincției este necesară. Taina iubirii lui Dumnezeu este o taină a unirii, dar și
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
ha¬rului Duhului Sfânt în vede¬rea curățirii și sfințirii celor credincioși și a cosmosului în¬treg. Ele sunt indispensabile mân¬tuirii ca harul însuși. Referindu-se la darurile Du¬hu¬lui, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea într-o omilie a sa la Ru¬salii: „Te întreb, care bu¬nă¬ta¬te din cele ce alcătuiesc mân¬tu¬¬irea noastră nu s-a înfăptuit prin Duhul Sfânt? Prin Sfântul Duh ne-am izbăvit de robie, am fost chemați la libertate
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
lăsat moștenire o operă teologică impresionantă și mult folositoare, ce cuprinde tâlcuiri la textele evanghelice și apostolice, îndeosebi epistolele pauline, interpretând diversele teme care se află în aceste “De Dumnezeu inspirate cărți”, la care se adaugă alte multe cuvântări, scrisori, omilii, cateheze și tratate, într-un cuvânt: o activitate teologică foarte vastă, bogată și profundă sau mai bine zis, determinantă!.... Dintre toate acestea, am ales să mă gândesc și să meditez la importanța și la valoarea vieții duhovnicești a noastre, a
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
a fost ales arhiepiscop până în anul 379 la moartea sa. Rămâne în istoria Bisericii prin opera teologică, el fiind autorul unei Sfinte Liturghii care se oficiază de 10 ori pe an. A scris lucrări memorabile ca : " Despre Duhul Sfânt", "Hexaimeron", "Omilii la Psalmi ", și o vastă operă împotriva arianismului. Are o impresionantă operă de asistență socială, instituind azile pentru bătrâni, spitale, cantine pentru săraci, case pentru primirea străinilor toate cunoscute sub numele de "VASILIADE". Toate acestea și multe altele, a făcut
CUGETĂRI DE PREOT ILIE BUCUR SĂRMĂȘANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369706_a_371035]
-
una a chibzuinței. Astfel nu pregeta să cheme lumea la sine; iar oamenii nu pregetau nici ei să se adune în număr mare ca să asculte înțeleptele vorbe ale împăratului. (Eusebiu de Cezareea, Viața..., p. 170). Constantin își alcătuia studiile și omiliile cu multă evlavie și rigurozitate, creînd o vastă tradiție în Bizanț, bucurând mulți dintre urmașii săi. Gândirea lui puternică era foarte bine închegată și adânc înrădăcinată în Cultura Teologică și Filosofia Ortodoxă a Duhului Sfânt. Varietatea temelor aduceau în lumină
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
acest Simpozion, avem ca piatră-a temeliei Anu-Omagiu-al Mânăstirii, dar și acas' al Parohiei ! În Casa DOMNULUI se-Învață, Slujitul și călăuzirea Spirituală, Creștinească și pregustăm ce-i Mântuirea ! Să nu uităm Ierarhul care, ne-a dăltuit, precum un faur Omilii și alte Scrieri : Sfântul Ioan Gură de Aur ! Prin viața și Slujirea lui, a fost zelos Apărător Al Bisericii conduse, de MESIA-Mântuitor ! Predicator al Pocăinței ! un Monah Luminător, Al familiei Creștine și filantrop Dăruitor ! În Locaș Brâncovenesc, făcut-am astăzi
ISTORIE, CULTURĂ, BISERICĂ-LUCRARE-SLUJIRE ! (RELIGIA ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ !) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352872_a_354201]
-
a transmite cultură, cât mai multă cultură, nu doar cele strict necesare în vederea mântuirii. De aceea, la Părintele Constantin Voicescu, imaginea de catehet sau de învățător este mai proeminentă decât cea de omilet și liturghisit. Genul preferat al Părintelui era omilia, în special omilia tematică. Nu se depărta niciodată de textul evanghelic, pe care-l tâlcuia cu răbdare, dar desprindea întotdeauna și o anumită temă, de obicei morală. Părintele Constantin Voicescu avea o preocupare aparte în cadrul predicilor morale, și anume evidențierea
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
cât mai multă cultură, nu doar cele strict necesare în vederea mântuirii. De aceea, la Părintele Constantin Voicescu, imaginea de catehet sau de învățător este mai proeminentă decât cea de omilet și liturghisit. Genul preferat al Părintelui era omilia, în special omilia tematică. Nu se depărta niciodată de textul evanghelic, pe care-l tâlcuia cu răbdare, dar desprindea întotdeauna și o anumită temă, de obicei morală. Părintele Constantin Voicescu avea o preocupare aparte în cadrul predicilor morale, și anume evidențierea virtuților: iubire, milostenie
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
Apoi ca din partea lui Dumnezeu. Orice faptă săvârșită sau lăsată nefăcută, are consecințe inevitabile pentru bine sau pentru rău, spre mântuire ori spre pieire. „Această perspectivă a Judecății nu este un mit”, spune Sfântul Vasile cel Mare, avertizând la sfârșitul Omiliei din timpul foametei că „Judecata este o învățătură proclamată de o voce care nu poate înșela” (P.G. 3 I; 3 28 C I - 3). În morala lui Iisus Hristos, noțiunea de răsplată este deasupra tuturor acestor serii de motive eshatologice
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
Porunca iubirii „nu poate fi gândită”, ne spune Sfântul Vasile cel Mare. Iubirea este „creatoarea fiecărei virtuți”, remarcă Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru că „virtutea se naște din iubire și iubirea din virtute. Ele se angajează una pe alta” (cf. Omilia I Cor. 33, 9; Omilia de laudă pentru Sf. Ap. Pavel, 2). Nici măcar mucenicia ori martitiul, care de altfel constituie unul dintre lucrurile cele mai bune, totuși nu este mai mare ca dragostea, „pentru că dragostea ne face, chiar fără martiriu
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
gândită”, ne spune Sfântul Vasile cel Mare. Iubirea este „creatoarea fiecărei virtuți”, remarcă Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru că „virtutea se naște din iubire și iubirea din virtute. Ele se angajează una pe alta” (cf. Omilia I Cor. 33, 9; Omilia de laudă pentru Sf. Ap. Pavel, 2). Nici măcar mucenicia ori martitiul, care de altfel constituie unul dintre lucrurile cele mai bune, totuși nu este mai mare ca dragostea, „pentru că dragostea ne face, chiar fără martiriu, ucenicii lui Hristos, în timp ce martiriul
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
Nici măcar mucenicia ori martitiul, care de altfel constituie unul dintre lucrurile cele mai bune, totuși nu este mai mare ca dragostea, „pentru că dragostea ne face, chiar fără martiriu, ucenicii lui Hristos, în timp ce martiriul fără dragoste nu poate să facă aceasta” (Omilia pentru Sf. Roman, Martir, I). Dragostea rămâne modul cel mai înalt al viețuirii creștine. Nu putem falsifica porunca iubirii. Nu putem fi creștini pe jumătate. „Măsura dragostei - spune același Sf. Ioan Hrisostom - este aceea că ea nu se oprește niciodată
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
pentru Sf. Roman, Martir, I). Dragostea rămâne modul cel mai înalt al viețuirii creștine. Nu putem falsifica porunca iubirii. Nu putem fi creștini pe jumătate. „Măsura dragostei - spune același Sf. Ioan Hrisostom - este aceea că ea nu se oprește niciodată” (Omilia la Epistola Sf. Ap. Pavel către Filipeni 2, 1). Omul este responsabil pentru darurile primite pentru că ele sunt daruri ale Împărăției și „se cer a fi împlinite la modul perfect” (Luc. 12, 48; Mat. 25, 14). Faptul că făgăduința mântuirii
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 1996; Meditații duhovnicești, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 2002; Viașa și Acatistul Sfanțului Serafim de Sarov, Baia Mare, 2004; Rugăciunea domneasca Tatăl nostru - tâlcuire, Editura Proema, Baia Mare, 2007. Totodată, a publicat multe predici și omilii, în revistele teologice. Fiind un stareț gospodar și jertfelnic, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Serafim Mân s-a preocupat mereu de îmbunătățirea stării patrimoniale și materiale a mănăstirii. Dintre realizările sale amintim: construirea „Casei cu Paraclis”, „Casei Poetului”, „Altarului de vară”, aducțiunea
IN MEMORIAM: SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA [Corola-blog/BlogPost/359340_a_360669]
-
prin spirit vital (energie, lucrare), îngerii neavând trup, nu au duh dătător de viață, ci sunt ființe noetice și inteligente prin minte și cuvânt, prin urmare, „numai omul a fost făcut după Chipul Cel în trei ipostasuri” (Sf. Grigorie Palama, Omilia 60, EPE II, orig. gr., p.512). După chipul treimic al Supremei Treimi (Minte, Cuvânt și Duh)- același Sfânt Grigorie Palama, arată că și sufletul este îzestrat cu trei calități: „mintală (înțelegătoare), cuvântătoare și duhovnicească”. Drept aceea, sufletul „trebuie să
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
și a făpturilor necuvântătoare. Pentru că mănânci și bei? Dar și fiarele sălbatice fac aceasta. Atunci, poate pentru că umbli pe două picioare? Aceasta mă face să cred că ești mai degrabă un aminal cu înfățișare omenească” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 6 la II Corinteni. NPNF, vol.12, p. 307). Întreaga viață ascetică luminată de Sfintele Taine reface terapeutic sufletul bolnav: „Desfăcându-se deci sufletul de aplecarea spre cele rele, și alipindu-se prin dragoste de Cel Bun și supunându-se
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
ajute în slujirea la care am fost chemați și așezați fiecare dintre noi, iar Sfântul Vasile să ne învrednicească prin rugăciunile sale la scaunul ceresc, pentru a-i purta peste timp moștenirea!... Drd. Stelian Gomboș [1] Sfântul Vasile cel Mare, Omilia a III-a la cuvintele < >, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești 17, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986, pag. 371. [2] Ibidem, pag. 367-368. Precum animalele fac din instinct cele ale firii, Dumnezeu a
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
ca omul prin luare aminte să facă ceea ce este bine. „Dumnezeu învățătorul nostru”. Ibidem, p. 366-367. [3] Episcop Sofian Brașoveanul, Martiri, martiriu și mărturie după Sfântul Vasile cel Mare, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2005, pag. 170-171. [4] Sfântul Vasile cel Mare, Omilia a III-a la cuvintele < >, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești 17, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986, pag. 370. Luarea aminte conduce la o cunoaștere a lui Dumnezeu, precum și a celor existente. „Luarea
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
tine însuți, ca într-un microcosmos, marea înțelepciune a Creatorului tău. Tot așa și Dumnezeu; nu căuta să-L înțelegi cu ajutorul ochilor, ci, îngăduindu-i minții credința, caută să ai o înțelegere spirituală despre El!”. Ibidem, pag. 373-374. [5] Ibidem, Omilia a IV-a despre mulțumire, pag. 384-385. [6] Ibidem, Omilia a XII-a La începutul Proverbelor, pag. 473-474. Discernământul presupune prudența. „Prudența adevărată, însă, este însușirea de a cunoaște cele ce trebuie făcute și cele ce nu trebuie făcute. Omul
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
tău. Tot așa și Dumnezeu; nu căuta să-L înțelegi cu ajutorul ochilor, ci, îngăduindu-i minții credința, caută să ai o înțelegere spirituală despre El!”. Ibidem, pag. 373-374. [5] Ibidem, Omilia a IV-a despre mulțumire, pag. 384-385. [6] Ibidem, Omilia a XII-a La începutul Proverbelor, pag. 473-474. Discernământul presupune prudența. „Prudența adevărată, însă, este însușirea de a cunoaște cele ce trebuie făcute și cele ce nu trebuie făcute. Omul care urmează această prudență niciodată nu se va depărta de
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
cât și în cele ce ne vin de sus.” Ibidem, pag. 474. [7] Ibidem, pag. 475. [8] Ibidem, pag. 484-485. [9] Stelianos Papadopoulos, Viața Sfântului Vasile cel Mare, Editura Bizantină, București, 2003, pag 161, 169. [10] Sfântul Vasile cel Mare, Omilia a III-a la cuvintele < >, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești 17, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986, pag. 365. [11] Stelianos Papadopoulos, Viața Sfântului Vasile cel Mare, Editura Bizantină, București, 2003, pag 221
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
Programa analitică a Gimnaziului, Ed. Ministerul Educației și al Religiei, Atena 1980, p. 22-23. [17] Mantzaridi, art. cit., p. 403. [18] Ioan 17,22 [19] Mantzaridi, art. cit., p. 404. [20] cf. Mansi 407, p.1168. vezi Sf. Grigore Palama, Omilia 21 PG 151, 277 ab. [21] Mantzaridi, op. Cit., p. 405. [22] Pentru tema conștiinței păcatului și a responsabilității colective vezi Ierom. Teofan Mada, „Conștiință și Compromis, Perspectivă spiritual-duhovnicească asupra nefericirii lumii noastre”, Ed. Reîntregirea, Alba-Iulia 2006. [23] Ibidem. [24] ΗθικάΝικομάχεια
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]