16,318 matches
-
întreaga povestire. Ultimele propoziții ale cărții sînt impresionante prin tonul senin și relaxat pe care il impun, după frenezia de pînă acum. Santiago spune că a murit, și în cuvintele lui se aude parcă un răsuflat de ușurare: "ăM-au omorît, mătușa Weneă, spuse. Se poticni de ultimă treaptă, dar se îndrepta imediat. ăĂ avut chiar grijă să-și scuture țarina de pe măruntaieă, îmi spuse mătușa Wene. Apoi intra în casa lui pe poarta din spate, care era deschisă de la ora
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
eficiente și economii, nobilii lui Gracian sînt niște vicioși ai ocolișurilor, ai volutelor verbale, ai artificiului și complicatului. Lumea aceasta descrisă prin intermediul cuvintelor ei de către autor este una a nobleței, luxului, si astfel a îndelungatelor răgazuri, în care bărbații își omoară plictiseală construind discursuri ornate așa cum femeile construiesc broderii sofisticate. Oamenii acestei lumi vorbesc în calambururi și jocuri de cuvinte, vorbirea lor le reflectă firea de enigmatici, echivoci, dubitativi, contemplativi. A evita formularea directă este un semn de distincție pentru Gracian
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
fratele lui George Constantin Păunescu pe care Nistorescu îl atacă frecvent în Evenimentul zilei, că ar face parte din categoria miliardarilor negri. * Înainte de a ne pronunța cum stau lucrurile sîntem siliți să recunoaștem că presa cotidiană de la noi nu se omoară căutînd adevăruri, ci, mai adesea, umblînd după probe acuzatoare împotriva ziariștilor care acuza. Iar atunci cînd presa da greș, apar procese cărora le cad victime ziariștii mărunți care nimeresc între schimburile de focuri dintre adevărații adversari. * Fiindcă, dacă tot sîntem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
criteriu de evaluare a compatibilității. Nici o moarte nu poate fi mai atroce decît altă, atîta vreme cît ea se consumă în absență oricărei justiții. Oricît ar putea părea de crud sau paradoxal argumentul, e clar totuși că manieră de a omorî pe cineva devine aptă de aprecieri în numele lui "mai demn" sau "mai uman" doar atunci cînd îndărătul uciderii se află totuși o minimă justificare sau raționalizare morală. Executarea unui condamnat poate fi "negociată" (iertat fie-mi termenul) între scaunul electric
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
legumele și fructele puse pe jos, pe saci sau folii de plastic. M-a bucurat de această descoperire; voi cumpăra fructe chinezești proaspete, aduse probabil din sudul Chinei și alte produse, ca sa nu merg prea des la restaurant - nu mă omor după arta culinară chinezească! Însă m-am hotărât să mai merg puțin și să mă întorc la piață, în drumul spre casă. Am mai mers poate 15 minute și m-am întors la locul știut, dar ce să vezi? Nici
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
devine membru al P.N.T. și, tot acum, prezidentul îl desemnează a fi șeful tineretului P.N.T. din Ardeal. Intra, firește, în clandestinitate, în timpul dictaturii carliste, pe care Ghilezan o socoate a fi fost "un regim extrem de dur... și Carol începuse să omoare oameni încă înainte de a fi fost ucis Ducă". Și asta deși, afirmă Ghilezan, la Cluj, în acea vreme a dictaturii carliste, funcționa un club al P.N.T., în ciuda faptul,ui că, formal, partidul era suspendat. Apăreau însă și ziare nesupuse, mereu
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
unei atlantide decimate. STRĂZILE NOAPTEA ÎȚI PROVOACĂ UN GOL ÎN STOMAC. Firele tăcute întinse prin văzduh, firele legănate de vînt îți bruiază pînă la nebunie circumvoluțiile, te electro-schizo-cutează în mijlocul piețelor goale, în umbra toxică a unei civilizații derizorii. Ne putem omorî între noi doar încrucișîndu-ne noaptea urmele grele pe-un caldarîm care suportă case Constantin Abălută: Mic manual de tăcere, Ed. Eminescu, 1999, 94 pag.
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
privitoare la supraviețuirea copilului, neizbutind decît să le amplifice astfel, iar ceilalți trei copii încearcă permanent să uite sau să ignore că au un frate. Într-una din zilele în care Menuhim se află în grija lor încearcă să îl omoare vîrîndu-l într-un butoi plin de o apă murdară în care plutesc viermi și resturi de gunoi, dar mica făptură monstruoasă supraviețuiește în chip miraculos, spre groaza și mirarea copiilor, care însă nu-și mai pot vorbi unul celuilalt ziua
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
oricărei anamorfoze e că totul depinde de cum și din ce punct privești). Lumile pe care le desparte nu sînt numai "strîmbe", ci și obosite, sîngeroase, revanșarde. Cea a poligamului și-n toate dezmățatului Henry al VIII-lea, ce (n-)a omorît un om pentru eternitate (dar care, la fel ca Nero, știa totuși să compună muzică și versuri, însă nu știa că arta nu absolvă totdeauna și pentru orice) și aceea a urîtei și îmbătrînitei Bloody Mary, care a știut măcar să
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
al Puterii o relatare în detaliu a propriei execuții. Scena e pînă într-atît de verosimilă, că naratorul însuși are "un moment de îndoială". Aflat, atît de des, în zilele din urmă, în pragul morții sau al nebuniei, acum se vedea "omorît" în scris și public, deci "cu acte în regulă", de un organ de presă al taberei adverse. Nu e deci de mirare că ajunge să se îndoiască, însuși, că e încă în viață. E cu atît mai puțin straniu faptul
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
pe un perete "Jos Stalin" și "Moarte rușilor". În schimb, scrisesem numai "Trăiască Iuliu Maniu" și "Trăiască PNȚ"." Lucrase la ziarul unchiului său, Ardealul, care apărea la București. Se înscrisese voluntar pe front. Ana, iubita lui Beldeanu, fusese violată și omorîtă de ruși, în Bucureștiul "eliberat". Acest fapt, printre altele, îl va îndârji pe tânărul Beldeanu în lupta sa împotriva comunismului. Tînărul sculptor, (căci Beldeanu era sculptor) nu-și mai poate continua studiile: pentru el, ca și pentru ai săi, începeau
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
din Ceaușescu extemiști de dreapta e tras de păr. Extremiștii sunt pur și simplu extremiști. Au spirit totalitar și vor să extermine pe oricine le stă în cale. Când a scotit că evreii îi stau în cale, Stalin i-a omorât și pe ei. Miloșevici e extremist de dreapta? Ori ar trebui să spunem comuniști de dreapta despre el și despre Vadim? Cât despre faptul că stânga și nu dreapta a fost sensibilă la ce se întâmpla în răsărit, e adevărat
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
familiei, a rădăcinilor care depășesc raționalul. Dacă la el apare aspectul pozitiv al tradiției, tu ai optat pentru unul negativ. La întrebarea: Cine a ucis-o pe Dina?», un adevărat fir roșu al romanului, răspunsul este: «Noi toți. Tradiția a omorât-o». Și, aș adăuga că a fost o dublă ucidere: nu numai fizică, dar și interioară. De ce această opțiune? Pentru multe femei care trăiesc într-o societate patriarhală, cum este încă cea românească, mai ales la sat, tradiția este o
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
turc, nu m-am considerat niciodată a fi unul. 12. Și, nu în ultimul rând, pe ce poziție se plasează cei din familie: cea de chibiț necondiționat sau de critic la prima mână? În general, nu sunt cineva care mă omor să dau la citit ce scriu, nici la prieteni nici la familie. O singură dată am făcut-o și încă mă întreb dacă am făcut bine, pentru că impresiile contradictorii m-au făcut să mă îndoiesc puternic de proiectul meu. Prefer
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
despre relaxarea de inspirație animalică pogorâtă peste mulți români. într-o zi, am avut curiozitatea să intru în vorbă cu un astfel de explorator, iar replica sa a fost cel puțin descumpănitoare: "Dar ce-ați vrea? Să fur sau să omor pentru o bucată de pâine?" Omul avea dreptate. Pentru o mare parte a populației din România, cerșitul a devenit o profesie onorabilă. Fie că se desfășoară mai primitiv, prin scormonirea lăzilor de gunoi, fie că ia forme sofisticate, gen concursurile
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
S-au ascuns în corturi și s-a arătat soarele./ Au așteptat să se usuce vreascurile/ și au discutat politică./ Au tăiat inele de ceapă și au rumenit carnea./ Și-au fript limbile și au rîs" (Au vrut să-și omoare timpul) se învecinează cu insertul suprarealist, posedînd aceeași capacitate de absorbție a realului, care uneori devine expresiv-delirantă: "Aerul se înroșea./ Pereții se clătinau transpirați./ Cuvintele horcăiau prin unghere.// În casa intoxicată se băteau poezii la mașină/ se copiau reîncarnări vedenii
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
Kirov (fostă Viatka). De ce ipocrizia asta, la Stalin (și, prin el, la grosul tovarășilor bolșevici)? Un prim răspuns ar fi acesta (și e la îndemîna fitecui): prin pompa falselor onoruri apoteotice postume, ea reușește să dejoace prezumția unei morți suspecte: omor sau suicid impus, fiind, într-astfel, necesară salvării unor aparențe. (O practică mai toți tiranii: Hitler, de pildă,-n cazul Rommel.) Ea pare să denote, însă, și un anume gust, la Stalin, al farsei gratuit-sinistre, al unui pince-sans-rire macabru. Îi
Stalinismul toponimic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/17405_a_18730]
-
ele aflăm că de unde în 7 octombrie 1940 socotea legionarismul "prima mișcare generoasă și eroica românească", la 25 noiembrie, cînd statul national-legionar își arată adevărata față, nota: "Crimele nu se mai isprăvesc. Legionarii au săvîrșit exact aceeași ticăloșie de-a omorî oameni fără judecată". Iar asasinarea lui Iorga îl umple de indignare, participînd, alături de alți nouă academicieni, la înmormîntarea marelui cărturar. La 3 decembrie 1940 notă scurt: "De la asasinarea lui Iorga, regimul legionar m-a dezgustat de toate". Iar la 22
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
e mai bun și mai uman în lumea construită de Sînger în acest român. Deși el e căpetenia celorlați, bătrînul crai e temător și chiar oripilat de lumea în care trăiește. Cora e contraponderea lui: pătimașa, aprigă, capabilă să-și omoare semenii fără a clipi, sau dimpotrivă, să îi divinizeze, să îi idolatrizeze, așa cum o face cu Cybula, bărbatul la care rîvnind ani la rîndul ajunge numai după ce a fost între timp femeia oricui și a tuturor. Cora este chiar simbolul
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
acces la textul în spaniolă. Acest nou român semnat de Javier Mariaș poate trece, înșelător, drept o parodie a mediului academic de la Oxford: o carte populată de personaje-profesorasi plictisiți, exasperați de lentă trecere a timpului pe care și-l mai omoară și ei cum pot, cu bîrfe nevinovate sau trecătoare crize de identitate ori angoase metafizice. Însă mie Mariaș nu mi se pare defel a fi un ironist, căci satiră îi alunecă totdeauna în meditație serioasă, iar ridicolul se convertește inevitabil
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
George Șerban: că activiștii de partid, indiferent de nivel, si securiștii, indiferent de grad și de specializare (nu cred că cei care ucideau, în exterior, în numele României și spionau în numele Rusiei sunt mai onorabili decât cei care șantajau, schingiuiau și omorau în interior în numele lui Ceaușescu) să nu mai aibă drept la nici un fel de funcție în stat. Ei ar trebui să lucreze exclusiv în domeniul privat - așa cum au făcut-o, de altfel, întotdeauna: în gospodăriile particulare de partid, în rețelele
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
spus atunci că trăim o tragedie sîngeroasă, medievală. Tiranul îl ucide pe cel ce a îndrăznit să se considere om liber și să iubească și să trăiască liber. Nu vreau să vorbesc mai mult despre asta. Fratele meu a fost omorît, ucis, subliniez, la 36 de ani, în închisoarea teribilă de la Rîmnicu-Sărat, la un an și cîteva luni după arestare. Ce ați făcut în perioada aceea? Am fost muncitoare la o cooperativa. Cu munca la domiciliu. A fost tot ce am
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
are convingerea că, pentru ea, el este "un capriț al d-tale, nu mai putea rămîne astfel, pentru /că/ nu mai șunt de 16 ani, nici de 70. Ei bine, ce-ai binevoit d-ta face din mine? Mi-ai omorît orice idee mai bună în cap; am stat aice, în acest oraș pe care nu-l pot suferi pentru a te vedea en societé o dată pe săptămînă și pentru a fi ridicol în fața lumii și, ceea ce-i mai mult, în
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
fericită) de Godard, Hal Hartley și Nanni Moretti în care se ciocnesc haotic patru personaje: un artist "situaționist" austriac (îmbrăcat mereu într-o tunica Mao), o traducătoare americană, o liftiera japoneză și un șomer de la bancă - soțul liftierei -, care-și omoară timpul făcînd jogging... Filmul îi urmărește în zig-zag, din Brooklyn la Tokyo, ca și cum ar face reclamă la Zen. Încă din pregeneric (în care o farfurioara așezată pe steagul nipon e umpluta cu lapte pînă cînd aceasta, debordînd, inundă soarele roșu
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
de el: "- Numai asta-mi lipsea,/ s-aibi tupeul/ s^nu mă scoți la Șosea/ cu cupeul.// - Te-aș lasă, galantom,/ a mi-o cere?/ Aide, Mito, s-o lom/ pa picere.// - Daca asta-i amor,/ io, mai bine/ mă omor, si te-omor/ și pa ține!// - Nu-ți spui, Mito, gogoși,/ nu am haru;/ aide, frate, la Moși/ cu tramcaru." (Dealog). Foarte originală este și reconstituirea fulguranta a lumii lui Caragiale prin juxtapunerea unor imaginare anunțuri de la "mică publicitate": "Pierdut
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]