861 matches
-
Domn al Silistrei și al țărilor tătărești, întinsese marginile domniei sale până la Nistru de-a lungul țărmului Mării Negre, cucerind aceste locuri de la tătari. Pentru capătul veacului al patrusprezecelea stăpânirea Valahiei asupra acestor locuri e necontestabilă.’’ - Mihai Eminescu în ''Timpul'' -Da, un omuleț frumos și înțelept! În viața de zi cu zi cu ce te ocupi și cam ce legătură au toate activitățile tale cotidiene cu poezia, una dintre pasiunile tale valoroase? Domnișoara Maria Burlacu: Sunt primul rod al iubirii părinților mei și
DOMNIŞOARA MARIA BURLACU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375963_a_377292]
-
pasiunile tale valoroase? Domnișoara Maria Burlacu: Sunt primul rod al iubirii părinților mei și m-am născut când pe cer apărea Luceafărul. Sunt o poezie, o creație a lui Dumnezeu care respiră expresie artistică, o Mărie de versuri! Sunt un omuleț hiperactiv și o lipitoare a surprizelor plăcute, un povestitor iubitor de aventuri și de frumos. Sunt licențiată în biologie și masterandă în ecologie și resurse umane, sunt funcționar public la guvern, predau ore de biologie elevilor din anul I la
DOMNIŞOARA MARIA BURLACU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375963_a_377292]
-
adus la orfelinat, atrăsese în jurul său copiii, care au venit să-l vadă și să-l necăjească ca nou venit, după cum era obiceiul locului. Scaraoțchi privi de sus scena și spuse imediat lui Michiduță: - Mergi și ajută pe micuțul nostru omuleț ! Și copiii, cu mâinile întinse în leagănul lui Dorel, simțiră deodată, cum mâna bebelușului se mărește, se întinde, le cuprinde pe ale lor și le strânge cu o putere incredibilă, ca într-o menghină, încât le dădură lacrimile la toți
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
mai că-și pierduseră firea și le țineau isonul, se poticneau în nedumerirea și balamucul creat și întârziau să ia vreo măsură care să liniștească gloata. Ea a venit însă din altă parte, de la Mitu al Geanii lu' Popoiacu, un omuleț cu multe îndărătnicii strigate în gura mare pe ulițe de micii lui „contestatari” și „răutăcioși” care-l îndărjeau, înjurau din senin și necăjeau că n-ar fi în „toate mințile” și care apropiindu-se ceva mai mult de biserică a
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
de a fi în juriu la asemenea sărbători artistice la care particip mai mult de peste 20 de ani. Eu îmi culeg bucuria din bucuria lor. Eu mă fac mai bogat și mulțumit de încrederea pe care mi-o oferă acești omuleți, ce fac primii pași în viață, aceia care abia încep a merge, dar și cei care abia merg sub greutatea anilor trecuți.. “Muzica este pictura orbilor.” - Valeriu Butulescu Iar referitor la modestie: eu sunt un om normal, așezat, cu izbucniri
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
vampirii mor și ei din varii cauze și pricini oricât am încerca să renunțăm la Evul Mediu sfârșim prin a ne-ntoarce la origini. * fantomele din noi se-ntorc mereu și pier ne bântuie aceleași temeri ancestrale se-ntorc și omuleții verzi din cer care ne răscolesc atâtea patimi existențiale. * pe Dumnezeu îl înălțăm tot mai în sus între un echinox și un solstițiu astfel că revenirea ipotetică a lui Isus rîmâne doar un simplu exercițiu... Referință Bibliografică: în stil gotic
ÎN STIL GOTIC de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375641_a_376970]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > CUVINTE PICTATE Autor: Dan Ioan Groza Publicat în: Ediția nr. 2187 din 26 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-ai pictat în suflet iubire, Și ai clădit cu fiecare secundă, Fără să îmi dau seama, Câte un omuleț, Care tronează ca o icoană, Mișcând pământul de fericire. Nu am nevoie de timp, Cum am nevoie să trăiesc fiecare clipă, Fără gânduri, fără temerea, Că visul nu este o realitate, Care se consumă în infinit, Absorbită de propria energie
CUVINTE PICTATE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362140_a_363469]
-
împodobiți cu zăpadă și ale crestelor ce străluceau în soare au fost imortalizate de aparatele de fotografiat. În ajun grupul de turiști se ocupă în exclusivitate de pregătirea revelionului. Spre seară, turiștii făcură o bătaie cu zăpadă și modelară trei omuleți. Era un joc inocent, de copii, uitând de tumultul vieții citadine, de aglomerație și stres, de grija cursurilor și a examenelor. Buna dispoziție și exuberanța tronau aici în creierul munților. Singura care dădea semne de oboseală era Gabriela. Și totuși
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
voievozi giganți, din piatră, lemn, ghips, ciment, călări, pedeștri, cu buzdgane, cu paloșe (era să spun cu picamere). Din corpolentul timorat ce prezenta atunci juriului (din care nu lipsea reprezentantul oamenilor muncii) sculptura de buzunar, n-a mai rămas decît omulețul ăsta cățărat pe scară, lucrînd, în dimineața asta, la mustața lui Mihai Viteazul, pe care și-a lăsat surplusul nocturn cine știe ce necuviincioasă cioară. 29 mai Din unghiul prezentului, chiar și un episod urît colorat dintr-o "la belle époque" ducă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unitatea, nu palma rășchirată, ci... ci... pumnul strîns, pumnul monolitic, de neclintit etc. La ce curs (scurt) "de cultura uitării" ar spune că asistă tendențiosul estet Tzvetan Todorov! Pe gardul teatrului poate fi văzut (încă), din cînd în cînd, un omuleț din ce în ce mai tras în el, mai supt, mai negru, mai mut cînd nu-și caută dumnezeu știe ce în sarsanaua de la picioare, ridică stînga pînă-n dreptul umărului, ca și cum ar ține o vioară, iar cu dreapta apucă un imaginar arcuș. S-aude
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sarsanaua de la picioare, ridică stînga pînă-n dreptul umărului, ca și cum ar ține o vioară, iar cu dreapta apucă un imaginar arcuș. S-aude chiar un fel de melodie, dar ce s-aude-i doar tînguiala din gîtlejul lui tăbăcit de tutun. Cine-i omulețul? E un fost diblar pe la mesele locantelor, o! ce locante!, dispărut, și el, odată cu trăsurile. Trăsuri c-un cal, cu doi. Făptura omulețului de pe gard cunoaște-acum doar o singură tresărire: cînd vede calul Chiriței intrînd pe ușa actorilor, spre scenă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un fel de melodie, dar ce s-aude-i doar tînguiala din gîtlejul lui tăbăcit de tutun. Cine-i omulețul? E un fost diblar pe la mesele locantelor, o! ce locante!, dispărut, și el, odată cu trăsurile. Trăsuri c-un cal, cu doi. Făptura omulețului de pe gard cunoaște-acum doar o singură tresărire: cînd vede calul Chiriței intrînd pe ușa actorilor, spre scenă. 28 iunie Înconjurat de visători mai mult sau mai puțin angelici visători ce și-au ales, nesiliți de nimeni, pîrtia de viață care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la cererea păstorului nostru cu ochi albaștri, am scris și eu despre tine că ai un băiat în America, și că și tu crești... cocoșei... dar nu spioni, ci de aur... Gh. P. unu: Păi despre băiatul din America știa omulețul nostru... Gh. P. doi: Da, dar nu și despre cocoșei... Gh. P. unu: Păi nici n-aveam... Gh. P. doi: Știam și eu că n-aveai..., dar ce, trebuia să-i ai ca să scriu că-i ai...! Ce, eu aveam
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Încât travestiurile sale ajung să nu mai surprindă pe nimeni. Deși uneori dorește să i se spună „contesa de Barres”, Memoriile Îi sunt semnate bărbătește, François Timoléon de Choisy. Deloc Întâmplător, cele mai gustate pasaje Îi sunt Închinate lui Lauzun, „omulețul insolent” și seducător: „Niciodată un om nu a știut să se plieze atât de bine la toate gusturile și capriciile”1. Dacă pentru mulți această efeminare stranie, dusă uneori la paroxism prin travestiuri și pseudonime, ar ilustra felul de a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
uriaș în el, nu numai nu va avea favori, ci-l va ajunge pedeapsă și trăznet. Uite-te lume! Iată, vine. Iată-l, s-arată! Ce superb e! Cum stă deasupra tuturor! Se ridică o perdea și se ivi un omuleț mare ca de la cot în palmă, un nimic, un pigmeu în orice privire, în ființă și în faptă. - Dar bine, ce faceți? De ce nu strigați? De ce nu-l aplaudați? Ridicați-vă glasul, ritori! Cântați, poeți! Scrieți, genii! Corul vostru fie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pădure. La fel pățește și fratele mijlociu, rănindu-se la picior. Cauza rănirii este explicită de această dată. Amândoi au refuzat să ofere de mâncare (ofrandă alimentară) „moșneagului din pădure” (un daimon silvestru). „Și lăsându-l în plata domnului pe omuleț [= moșneagul din pădure], nici că se mai sinchisi de el și-și văzu de drum mai departe. Dar pedeapsa nu întârzie să vină, după ce izbi de câteva ori cu securea în trunchiul unui copac, se vătămă așa de rău la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe frații tăi, răspândiți în Câmpie și ocupați să nu facă nimic? Templul o să fie întîia lucrare închinată lui Dumnezeu și priveliștea ei va fi măreață. Fratele Isidor își îndreptă bărbia ascuțită către guvernatorul Crey, încercînd să priceapă substratul întrebării omulețului, care se agita perpetuu, tulburîndu-i concentrarea și meditația pioasă. ― Te-am întrebat de ce nu încep să construiască încă! E o întrebare simplă și trebuie să-mi răspunzi! Uite, am căutat aici, în contractul nostru cu Abația, și am găsit o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în cărți diferite precedente. Or noi nu aveam timp. Isidor înghiți cu greutate. Și cuvintele pe care le avea în minte, și nodul care i se pusese în gât când realizase în sfârșit că guvernatorul, pe care îl crezuse un omuleț superficial, era de fapt cu totul altceva. Semnele pe care ți le dă Domnul Dumnezeul tău sunt mai mult decât clare și știi acum că numai aceia care vor veni din când în când să se închine în Templul Lui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pilonii puterii politice din Imperiu e acum altceva. Spre uimirea lui N'Gai Loon, Bella nu spuse nimic, preferând să-și reia mersul molcom, în spatele lui Zuul. - Să luăm de pildă Tratatul de la Alderbaraan. E inutil acum. - De ce? întrebă Bella. - Omulețul ăla, Crey, a demonstrat că australul se poate afla și pe o planetă. E adevărat că nu cunoaștem decât o singură planetă, Praxtor, pe care a fost descoperit, dar vă atrag atenția că zăcământul acela a fost de două ori
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că e cam slab de înger și lăcrimează ușor. 3. Straniu până și în proprii ochi. Acest trup purtat în mod neobișnuit unsprezece luni în pântecele matern, ca și cum ar fi ezitat să vină pe lume, devine așadar cel al unui omuleț cu sexualitatea vlăguită și cu prezența în lume contrariată parcă de o rațiune obscură dar determinantă. Excelent analist al profunzimilor, Montaigne se gândește la anii inaugurali decisivi pentru făurirea caracterului și a temperamentului. Rolul major în formarea sensibilității el li
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
graveze în turnul său un citat -latinesc, cum se și cuvenea... - în care, în substanță, proclamă cam așa: bine că m-am descotorosit de toate de acum înainte mă voi consacra mie însumi... Câteva luni mai târziu, începe redactarea Eseurilor. Omulețul deloc arătos și nu prea înzestrat de natură, romanul din Gasconia resimțind pretutindeni exilul și nesimțindu-se nicăieri acasă la el, moștenitorul orfan dator cu recunoștință figurii Tatălui, are de-acum înainte întâlnire cu propria ființă. Numai că, deocamdată, el
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
specială de Advent și scena asta absolut divină a nașterii... Duc fursecul la gură și mușc. — Am planificat totul, cum să fie În noua casă. O să punem un brad mare În hol, cu coronițe peste tot, și o să avem și omuleți de turtă dulce pe care-i putem agăța cu panglici roșii... Se aude soneria și mă duc spre ușă. O deschid și În fața mea se află doi bărbați cu niște cutii masive de carton În brațe, plus un pachet voluminos
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
încât provoacă descumpănire la început, apoi crispare. Își face apariția un personaj nou, Rudy, care, din primul moment, se arată a fi un tânăr ușuratic, prefigurându-l pe Cellino din Act venețian de Camil Petrescu. Tofana se îndrăgostește inexplicabil de „omulețul ăsta”, un „pierde-vară”, căruia îi vorbește ironic, mulțumită să îl pună în inferioritate. Totuși, de-abia cunoscut, îi face - după ce îl gonește pe Castriș - avansuri, și, în cele din urmă, i se agață de gât, confirmând, parcă, misterul dragostei și
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
să denumească elementele schemei corporale la propria persoană. să denumească elementele schemei corporale la altă persoană sau la o păpușă să depisteze elementele lipsă ale schemei corporale la desenele cu persoane care au diferite elemente lipsă; sau, în cazul unor omuleți de plastilină, care, tot așa, au elemente lipsă. OBSERVAȚII La început doar, arată părțile componente ale schemei corporale atât la el cât și la altă persoană. Depistează să elementele lipsă ale schemei corporale. Săptămâna 5-10 martie OBIECTIVE: să deseneze propria
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
Românii În relațiile germano-ruse din secolul al XIX-lea, Cluj, 2000, p. 237. </ref>. În cele din urmă, Înlocuirea lui Hitrowo avea să se producă În 1891. Din 1891 reprezentantul Rusiei la București a fost Nicolae Antonovici de Fonthon , un „omuleț plăcut, plin de vioiciune, foarte slab, cu gesturi Înfrigurate, cu favoriți albi ca zăpada și ochi ce păreau că-i țâșnesc afară din cap <ref id="82"> 82 Maria, Regina României, op. cit., p. 26.</ref>. Presa străină avea să Îl
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]