540 matches
-
375, accesat la data de 20.09.2015. Handoca, Mircea, Mircea Eliade, Bibliografie, Editura Jurnalul Literar, București, 1997. Ibrăileanu, Garabet, "Numele proprii în opera comică a lui Caragiale", în Scriitori români și străini, Editura pentru Literatură, București, 1967. Ignat, Mihai, Onomastica în romanul românesc, Editura Universității din Brașov, Brașov, 2009. Ionescu, Christian, Mică enciclopedie onomastică, Editura Enciclopedică Română, București, 1975. Ionescu, Christian, "Numele unic", în Limba română, nr. 3, 1985. Ionescu, Christian, "Observații asupra sistemului antroponimic românesc", în Limba română, nr.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în Secolul XX, 325-326-327, nr. 1-2-3/1988. Pușcariu, Sextil, Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache. I. Lateinisches Element, Carl Winter's Universitätsbuchhandlung, Heidelberg, 1905. Poetică și stilistică. Orientări moderne, Editura Univers, București, 1972. Pop, Augustin, "Obiectivele onomasticii literare", în Studii de onomastică, IV, Cluj Napoca, 1990. Protopopescu, Al., "Mircea Eliade- interiorul fantastic", în Romanul psihologic românesc, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Ruști, Doina, Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, Editura Coresi, București, 1998. Ruști, Doina, "Frumoasa din Lapte", în Basme și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
27. 162 Ibidem, p. 27. 163 Ibidem, p. 37. 164 Ibidem, p. 66. 165 Ibidem, p. 52. 166 Ibidem, p. 63. 167 Ibidem, pp. 57-61. 168 Ibidem, p. 173. 169 Ibidem, p. 174. 170 Ibidem, p. 175. 171 Mihai Ignat, Onomastica în romanul românesc, Editura Universității din Brașov, Brașov, 2009, p. 266. 172 Ibidem, p. 331. 173 Ibidem, p. 26. 174 Ibidem, p. 24. 175 Onufrie Vințeler, "Cu privire la studiul onomasticii operelor literare", în Studii de onomastică, II, Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca, 1981
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
p. 175. 171 Mihai Ignat, Onomastica în romanul românesc, Editura Universității din Brașov, Brașov, 2009, p. 266. 172 Ibidem, p. 331. 173 Ibidem, p. 26. 174 Ibidem, p. 24. 175 Onufrie Vințeler, "Cu privire la studiul onomasticii operelor literare", în Studii de onomastică, II, Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca, 1981, p. 225, apud Mihai Ignat, op. cit., p. 252. 176 Ștefan Badea, Semnificația numelor proprii eminesciene, Editura Albatros, București, 1990, p. 11, apud Mihai Ignat, op. cit., p. 252. 177 Augustin Pop, "Obiectivele onomasticii literare", în Studii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca, 1981, p. 225, apud Mihai Ignat, op. cit., p. 252. 176 Ștefan Badea, Semnificația numelor proprii eminesciene, Editura Albatros, București, 1990, p. 11, apud Mihai Ignat, op. cit., p. 252. 177 Augustin Pop, "Obiectivele onomasticii literare", în Studii de onomastică, V, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, 1990, p. 402, apud Mihai Ignat, op. cit., p. 252. 178 Mihai Ignat, op. cit., p. 260. 179 Ibidem, p. 262. 180 Ibidem, pp. 291-293. 181 Ibidem, p. 297. 182 Ioana Pârvulescu, Alfabetul doamnelor, Editura Crater, București, 1999
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Culturale Române, București, 1991, p. 186. 562 Ibidem, p. 187. 563 Ibidem, p. 208. 564 Așa cum afirmă Ch. Ionescu în op. cit., pp. 244-245, Orlando este o formă a lui Roland (formă veche Hrodland), rezulatul compunerii a două elemente frecvente în onomastica germanică: hrod-, hroth- sau hlod ("faimă, glorie") și land, formă a lui nand sau nanth, "îndrăzneț, curajos". 565 Eugen Simion, op. cit., p. 290. 566 Mircea Eliade, op. cit., p. 170. 567 Ibidem, p. 190. 568 Ibidem, p. 170. 569 Ibidem, p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
altfel, în unele regiuni ale țării se află un tip fizic de țărani, ceva mai aparte - mici de stat, cu ochi negri, vioi, inteligenți, amintind de caracterele fizice și virtuțile războinice ale tătarilor. Urmele, lăsate de tătari în toponimie și onomastică și în caracteristicele antropologice și psihologice românești, se explică prin faptul că ei au stăpânit timp de o sută de ani ținuturile locuite de români, adică din momentul marii invazii până la cucerirea independenței statelor feudale românești. În acest secol de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
octombrie. Regina Maria împlinește 60 de ani. La Palatul Peleș are loc un concert și o recepție, cu participarea familiei regale și a fruntașilor politici. Vineri, 8 noiembrie. Presa publică fotografii și articole în legătură cu aniversarea zilei de naștere și a onomasticei lui Mihai. „Țara întreagă îmbracă haină de sărbătoare și într-un singur gând își îndreaptă cu iubire către prințișorul frumos și deștept urările de viață lungă și izbândă pentru viitorul neamului”. Ca în fiecare an, la Palatul Regal a avut
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ca prezent al trecutului) cu prezentul având valoare de prezent etern. Marea bogăție de informații din compozițiile cărții, ce aspiră să devină uneori monografie, interesează sub raport științific și întreține plăcerea lecturii totdeodată. Câteva dintre coordonatele acestui univers trebuie reținute: onomastica populară (Catrina lui Proțap, Măriuța a Baroiului, Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Ion cu soțiile și copiii și se petrecea o zi și-o noapte. La arie S-a întâmplat că tocmai în ziua de Sf. Maria Mică, când era hramul bisericii din Costișa și mai cu seamă ziua de naștere și onomastică a mamei, să ne vină rândul, la arie la treierat. Aria era pe gârlă, lângă prund, aproape de Mitoc. Batoza era instalată și când te anunța șeful de echipă, musai trebuia să respecți data, pentru a treiera grâul și orzul. Era
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la baza substantivul "angelus", tradus prin "înger", "trimis al lui Dumnezeu", "sol al divinității". Cuvântul a fost împrumutat de romani de la greci ("anggelos" "mesager"), devenit Anghelis sau Anghelinam, nume creștine aflate în calendarul ortodox. Ca prenume, Angela a pătruns în onomastica românească mai întâi prin contactul cu textele grecești și mai apoi cu formele latine, fiind atestat sub diferite forme, cum ar fi: Anghel, Anghela, Angheluță, Anghelache, Anghelina, Anghelușa, Anghei, Anghie, Angonescu, Anghioiu, Anghenia, Luța, Luția, Luțoiu, Angheloiu, Anghelit, Andilina etc.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
populației, să introducă spiritul antiromânesc până și în universități. Ridicându-se împotriva tricolorului românesc, Bourgignon la coborât din vârful clădirilor, l-a rupt din pieptul și de pe reverul hainelor tinerilor, l-a smuls din costumul fetelor, de la cingătoarea bătrânilor. La onomastica împăratului de la 18 august 1899 preoțimea a fost învinuită că poartă ostentativ tricolorul și amenințată cu măsuri disciplinare. * Sentinela apare la un an după ziarul Patria, adică în 1898 și este un rival al acestuia. Îl conducea Dionise Voronca și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scris cu siguranță lui Thieme, întrucât, o săptămână mai târziu, acesta din urmă mi-a trimis Mitra & Aryaman. L-ați văzut? Ce credeți? Mă exasperează să vădcă, în 1958, încă se mai crede că se poate face istoria religiilor cu onomastica 2... ȘȘNu știu dacă ați aflat teribila veste: Decei a căzut într-o ambuscadă a agenților comuniști și a dispărut fără urme de cinci luni!... Este o adevărată tragedie pentru emigrația românească. Pierdem deopotrivă un excelent orientalist și unul dintre
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și puțin speriați câțiva șobolani. În camera lor, la fel, copiii n-au mai găsit nimic. Pe pere- tele pe care nu demult fusese o ușă nu mai era nici măsură- toarea făcută de tatăl lor cu creionul, la fiecare onomastică, să vadă cât au mai crescut. Mucegaiul acoperise și această amintire. Și mirosea puternic a urină. Nu le venea să creadă că soldații le luaseră până și jucăriile, tot pentru foc probabil, și erau atât de obosiți, că nici nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pozitivă, texte care îi vor ajuta pe copii să-și găsească „liniștea interioară.“ Când Jayne a început să protesteze cu foarte mult șarm, ni s-a spus: - Doamnă Dennis, copiii sunt deseori stresați nu pentru că n-au fost invitați la onomastica dorită sau pentru că au fost hărțuiți de un coleg ci și pentru că, e bine de știut, și părinții lor sunt stresați“. Jayne a încercat din nou să protesteze, de data asta mai puțin șarmant, dar a fost întreruptă cu: - În funcție de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și Buhtea eresuri; când strănuți, când te împiedici în prag, când îți iese iepure popă,, cântă cucoșu în prag, sughiți bate pleoapa (Ilisafta). (alineat tăiat) De sf. Ștefan al anului 1475, îngrijorare în țară, în așteptarea primejdiei. Vodă își serbează onomastica. Obiceiuri de la Sărbătorile de iarnă. Ghiță Plotun Ștefan Meșter. Toader Hâncu. Iftodie Țurcan. Cai de jold = cai domnești, mămăligă de meiu fântâni căruțe mici de le poartă pe umeri la locuri grele. Când sună întâia oară un clopot la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și se poate bucura de porția de votcă". Mă întrebam: oare chiar s-a declanșat începutul sfârșitului? Trecuseră zece ani de la acea teribilă "gafă", când, la Moscova fiind, de Sfântul Ion, aveam mai mulți colegi, în apartamentul nostru, invitați la onomastică, fiind toți după un consum suficient de alcool încât să ne exprimăm opiniile mai liber; în contextul evocării longevității Imperiului țarist, completată de cele șase decenii de Imperiu comunist, mi-am exprimat cu voce tare o părere la care gândisem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mulți elevi. S. P.: - La dumneavoastră, înșivă elevă a Liceului Nicolina... A.M.: - Exact, am avut rânduri, până-n ’90 am avut, de, vă dați seama, din ’76 până-n ’90, an de an, am avut elevi. Era o zi, ceva, era o onomastică sau 8 martie, chiar, fiecare cum era el, elev, tot îmi aducea măcar un ghiocel sau o floare cât de mică... S. P.: - Ați fost instructor de practică ? A.M.: - Nu, nu trebuia să fii. La muncitorii pe care se bazau
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
aveau vârsta de peste 60 de ani. Localitatea „Korni Valle” (Corni Vale) era formată din 49 de familii cu 193 de persoane. Înscrierea numelor de familie cu intenția de latinizare, dar cu particule românești de genitiv, are importanță aparte pentru că arată onomastica din zonă la începutul secolului al XIX-lea, dar și folosirea unor forme lingvistice mixte, de latină și română, în acte oficiale, de către preotul Franciscus Maria Longhi: Simeon a Gregoroja, Antonius a lui Ioseph Croitor ș.a. În localitatea „Korni Kiall
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ș.a. În localitatea „Korni Kiall” (Corni Deal) trăiau 65 familii, cu 267 de persoane. Satul Kerza era format din 29 familii, cu 106 persoane. Numele de persoane erau românești, dar înscrise cu o grafie care arată tendința de a italieniza onomastica românească: de exemplu, numele de familie Andreoaie și Florea au căpătat formele Anderoja și Floroja, iar Ciobotaru apare ca Cibottaro. Cum era și firesc, rivalitatea dintre cele două religii creștine s-a oglindit în plan personal în neînțelegeri între parohul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cantone, au înregistrat în anul 1808: 57 de copii botezați, 8 căsătorii, 39 de înmormântări, notând cu o grafie diferită de cea obișnuită, toponimele: Corni Valle, Kerja, Kotroceno, Giall (Kiale, Ghial), Berlad, Kordeni, Cornu de Valle (Cornu Valle), dar și onomastica: Bossoij, Croitor, Petrasko, Blenda, Prozop, Ciolocca, Balbozan. Pentru începutul secolului al XIX-lea, informațiile legate de viața hușeană devin din ce în ce mai numeroase și mai precise. Rapoartele lui Berardi sunt semnificative: cel din 9 mai 1813 consemnează existența a 300 de familii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
istoriografiei pentru prezența și evoluția bisericii catolice în zona Hușilor nu înseamnă că aceasta era singura religie neortodoxă. S-a constatat că, de-a lungul timpului, o parte din catolicii hușeni au trecut de la husism la calvinism sau la ortodoxie. Onomastica, ce s-a conservat în documente scrise, arată perpetuarea numelor autohtone: Dogaru, Pătrașcu, Aghiorghiesei, Mihăiță, Ardeleanu, Stoica. Conviețuind în mediul românesc și ortodox, felul de viață al catolicilor din Huși se aseamănă cu cel al țăranilor ortodocși. Întreaga familie participă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să i se spună entității la modul propriu: șacal. Dacă e hipopotam, e dinozaur, e suină, asta-i situația. De ce să pierdem vremea cu delicatesuri, când politicienii ne invită să cunoaștem îndeaproape recensământul din Ferma Animalelor? Un înger La o onomastică unde majoritatea invitaților nu se cunosc între ei, un fost redactor de editură sau de televiziune se trezește, hodoronc-tronc, vorbind. „Au fost și oameni pe vremea lui Ceaușescu care nu s-au murdărit, care au rămas integri“, spune el. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cu teamă mă gândesc de atunci mereu. Dar nu la destinul subțire - cum îl numea din ignoranță o femeie de serviciu operată la mațe -, ci mă refer la destinul gros. Ceva mai mult decât nimic, despre un aproape nimeni La onomastica unui prieten, m-am trezit față-n față cu un politician, care, în urmă cu zece ani, apărea deseori pe toate canalele TV și în toate ziarele. În urma unui scandal, a plecat din partid. S-a dat, cum se spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
picior după altul, având copăcelul pe umeri, preocupați doar de efortul și de dorința de a scăpa de această porțiune periculoasă, frecventată zilnic și de către deportați, și de milițieni întrucât făcea legătura dintre sat și gostat -, doi dintre participanții la onomastica șefului de post se îndreptau spre sediul gostatului. Cu mintea încă tulbure, plutind într-o pâclă aburindă care-i împiedica să judece limpede, folosindu-și puținele resurse cerebrale de care mai dispuneau, cei doi milițieni înaintau, așa, ca-ntr-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]