935 matches
-
aveam voie, tovarășe secretar, așa trebuia să-i zic, toată lumea îi zicea așa, în afară de bunica, deși era la pensie și, după părerea mea, nu mai putea fi și secretar. Ultima oară, invitația sosise cu doar două zile înainte de ziua mea onomastică, credeam că uitase de mine, dar apoi am găsit în cutia poștală plicul de culoarea untului, cu numele meu pe el, imediat i-am spus mamei, întrebând-o dacă mă lasă, și atunci mama a zâmbit trist, și-a scuturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a cărei diametru”; „... firma Sevrom petrol” (al cărei; Sovrompetrol); 29. Pagina 79, rândul 6, de jos: „detașamentele de muncă militară” (detașamentele militare de muncă); 30. Pagina 82, rândul 21-22: „A fost cea mai neuitată onomastică a mea” (era aniversare, nu onomastică); 31. Pagina 83, rândurile 1-7 (Despre pedepsirea cetăților Sodoma și Gomora și despre Lot se spune În capitolul 19 din Facerea, ci nu În Apocalipsa); 32. Pagina 87, rândul 13. „Precizia execuției și distanța de tragere depinde...” (depind); 33. Pagina
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și al Maricăi, apărută În 1987. De reținut că acest al șaselea fiu al lui Stere Derdena se numește, În realitate, TAȘU DERDENE din cauza neatenției cu care i-a fost completat certificatul de naștere. Însă el, vrând să se deosebească onomastic de frații săi, Își Însuși acest patronim eronat și-l transmise, astfel, fiului său și nepoților săi. 7. TUDORA (ORA) I: 1938-1960. A murit În timp ce năștea un copil mort. A fost prima și, totodată, ultima ei naștere (ca mamă). Avea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
să se ofere În același sens niciun român). Eliberat la 23 Aprilie 1964, Mihai Își Însușește numele de botez al tatălui său ca, În acest fel, să se deosebească de un nepot de frate (botezat tot Mihai ca să-l pomenească onomastic pe unchiul său, despre care se zvonise că decedase Încă din 1957, de tuberculoză pulmonară, În penitenciarul Jilava). Își continuă, din 1967 până În 1969, studiile superioare la Facultatea de Filologie a Universității din București, prin cursuri fără frecvență, devenind profesor
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
la poarta aproape al fiecărui cimitir din zonă. În timpul când În localurile de rit nu au loc praznice, pomeneli, ori alte asemenea activități, privind credința În Dumnezeu, organizatorii rețelei de astfel de obiective deschid, larg, porțile, petrecerilor de tot felul: onomastici, aniversări, baluri, Întâlniri ( ale unor promoții de școlari), ori, reuniuni, cu dans, și cu mai mult, chiar, cu foarte mult antren, ale unor formațiuni politice de anvergură. Ale celor de la guvernare, mai cu seamă, care, evident, se bucură și de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
a întreține o atmosferă plăcută în orice grup se afla. În plus, era un foarte bun sportiv, participant merituos la multe concursuri interșcolare de atletism și de fotbal. Nu se revăzuseră până într-o zi în care Iuliana, la ziua onomastică a unei prietene, se oprise la o florărie să cumpere un buchet de flori pentru sărbătorită. După un scurt dialog de circumstanță, băiatul a ținut morțiș să cumpere el buchetul acela de flori. - Spune-mi, te rog, sunt flori îndrăgite
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
exemplu este ciocnirea de stradă ce are loc la 8 noiembrie 1945, Între comuniști, ce controlau guvernul, și partizani ai partidelor istorice. Aceștia, În special tineri - elevi și studenți -, au venit să-l felicite pe rege, cu ocazia zilei sale onomastice, de Sfântul Mihail, la 8 noiembrie. Momentul era important, căci În acel moment regele se profila ca un simbol al rezistenței anticomuniste. Deși manifestația fusese anunțată și aprobată de Ministerul de Interne, condus de comunistul Teohari xe "Georgescu"Georgescu, guvernanții
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
făurești un zeu, făurești și un nume. Prin acesta, partidul, Biserica, doctrina, sînt asociate cu o persoană, sînt făcute părtașe la nemurirea lui. Așa încît Lenin, o dată proiectat în sfera de dincolo de lume a ființelor nemuritoare, este originea unei întregi onomastici. El desemnează totul. Îi iau o parte din nume partidul bolșevic, teoria socialismului, idei venite de la Marx și de la mulți alții. A intra în partid, a-i îmbrățișa teoria înseamnă din acel moment a fi strîns legat de un zeu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
muzeelor, concertelor, educație, lectură); consum de refacere (bunuri care însoțesc recreerea în vacanță, weekend, timp liber zilnic); locuința (factori de confort); interiorul locuinței (mobilă, covoare, picturi etc.); consum casnic (hrană, îmbrăcăminte ș.a.); consum legat de obiceiurile familiale (nuntă, botez, zile onomastice etc.); relații interpersonale în afara familiei (vizite, întâlniri etc.); consum de timp în „economia secundară” (practicarea câtorva activități în paralel). Astfel, modurile în care se face consumul sunt tot atâtea stiluri de viață<footnote Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, op. cit., p. 88
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
muzeelor, concertelor, educație, lectură); consum de refacere (bunuri care însoțesc recreerea în vacanță, weekend, timp liber zilnic); locuința (factori de confort); interiorul locuinței (mobilă, covoare, picturi etc.); consum casnic (hrană, îmbrăcăminte ș.a.); consum legat de obiceiurile familiale (nuntă, botez, zile onomastice etc.); relații interpersonale în afara familiei (vizite, întâlniri etc.); consum de timp în „economia secundară” (practicarea câtorva activități în paralel). Astfel, modurile în care se face consumul sunt tot atâtea stiluri de viață<footnote Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, op. cit., p. 88
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
analizăm acele procedee portretistice și acele strategii compoziționale care îl transformă pe acest personaj, în aparență insignifiant, într-un „erou” memorabil. Așa cum, de altfel, au procedat majoritatea comentatorilor, vom începe, inevitabil, de la sonoritățile numelui. Constatăm, mai întâi, că această creație onomastică recognoscibil ivănesciană are, în mod evident, asociații sonore simpatic-comice, că în jurul său stăruie un fel de ambiguitate provenită tocmai din imposibilitatea de a-i stabili conexiuni etimologice sau denotative imediate. Singurul lucru care pare în afara oricărui dubiu este că, probabil
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Leili, Mehrube, Dilrubam. În lexicul poetului intră: gheaur, magear, dalga, geanfez, halaică, hurie, hadîn, beghir, namaz, legevir, alcovan, cofaz, hadîmă, selemie - „dulce nume” - care localizează, Într-adevăr, versurile și le colorează. Procedeul va fi repetat În Macedonele. Scenariul toponimic și onomastic nu este străin la Bolintineanu, de ceea ce el consideră a fi esențial În poezie: plăcerea, răsfățul privirii și al auzului. Înainte de a avea o valoare funcțională (sporul de cunoaștere, sugestia autenticității), lexicul otoman și toponimia trebuie să dea o idee
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dezafectate, nu fuseseră pianiste. Ca și amanții lor, poeți, ele Își comunicau sentimentele pronunțate, de preferință prin lăutari. Nu aveau, probabil, Încă, sufletul prea artistic. Era În veacul de aur al eroticii fără complicații.” * O evoluție a obiectelor și a onomasticii există, negreșit, În poezie: ele urmează evoluția socială, preferințele unei clase, evoluția gustului public și, În chip special, evoluția sensibilității umane. Literatura are universul ci specific ce poate fi studiat și separat, În funcție de preferința pentru anumite forme de relief (În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Dimitrie Bolintineanu. Deplasarea poeziei spre sud. „Simțualismul”. Spațiul bosforian. Violența dulcelui și dalbului. O strategie a răsfățului. Figura „verguralului”. Sunul și prefumul. Gustul pentru pietrele prețioase. Amarantul, roza și crinul. O poetică a mării. Imagini ale privirii. Scenariul toponimic și onomastic. Conrad și, Încă o dată, tema „tărîmelor lichide”. Tema azurului. Voluptatea simțurilor tinere. Iubirea pentru „categoriile perverse”. Figura seducției. Legendele istorice, Basmele, Macedonene: coborîrea pe uscat și deplasarea spre nord. Discursul moral și patriotic. Peisajul lui Bolintineanu, gustul „vălmășagului”. Elementele fantasticului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
neînțelegînd de care Tudorel era vorba, și nu se dumeri decât când Ioanide o lămuri cu oarecare parapon că e vorba de domnul Doru. ("Iată, pufni el în sineși, un nume stupid! Doru! Ce vrea să zică lipsa de gust onomastic! Cum o să descopere un Doru Cuba ori Filipinele? Astfel de nume apasă ca o fatalitate, dizolvă personalitatea!") După ce ieși servitoarea, Ioanide se simți invadat de o neliniște, ca și în ipoteza de a vorbi cu Pica. Vârsta critică a lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
va trebui să acceptăm că încărcătura ideatică a complexului peratologic este aceea care contează, și nu blocajul în analiza istorică a unui cuvânt. Este adevărat că buna fixare a obiectului unei discipline s-a bazat întotdeauna pe o reușită inspirație onomastică. Dar niciodată o asemenea disciplină nu a înghețat în contururile termenului de la care ea și-a luat numele. De obicei, asemenea discipline au luat naștere sau s-au dezvoltat pe baza potențării semnificației acelui termen. "Hermeneutica", de care de la Dilthey
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înăuntrul cunoașterii în general, împărțind exercițiul reflexiv între principiile exactității și cele ale interpretării "libere", își are precedența într-o disciplină metodologică ale cărei pretenții se limitau la tehnicile de interpretare proprii filologiei clasice sau studiilor biblice. Sub aceeași suprafață onomastică se dezvoltă istoria unui domeniu a cărui identitate este greu de fixat în suita tuturor metamorfozelor pe care le-a suferit obiectul "științei interpretării": de la literatura clasică sau biblică la suprafața vizată de disciplina filozofică autonomă legată în zilele noastre
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a simțit ca un mare orchestrator de focuri și că toată ziua a dirijat cele trei sobe. Ne lasă să despachetăm și ne anunță apoi, cu seriozitate ludic-ironică, în jurul unei țuici de Zalău, "trismeron"-ul, programul pe care, sub inspirația onomastică a "decameronului", ni l-a făcut pe următoarele trei zile. Iată-l: Păltiniș, 17-20 dec.1978 TRISMERON DUMINICĂ 9 - 11 Program administrativ 11 - 1 Fundamentele filozofice ale istoriei artei 1 - 5 Dejun, repaus, lecturi 5 - 7 Meditații păltinișene 8 - 9
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nici un fel de zăgaz spre visare și speranță de împlinire. Se va înțelege de ce istoria comunităților umane de pe asemenea locuri prezintă interes sub multiple aspecte. Important ni se pare, în primul rând, numele așezării întrucât provine, indubitabil, de la un apelativ onomastic umbrar, cu varianta umbrea, derivate ale cuvântului latin umbră, sugerându-ne și prin acest aspect vechimea comunității umane, care a preluat, purtat și păstrat un astfel de nume. Antroponimul, o raritate, se întâlnește încă din timpul stăpânirii romane în Dacia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au pornit din Iași la 20 aprilie 1683, după informația lui Neculce, la 24 aprilie după aceea dată de Pseudo-Costin, care precizează și ziua, luni, deci mai verosimilă, cu atât mai mult cu cât domnul își va fi sărbătorit ziua onomastică la propria-i Curte din Iași înainte de a pleca la război. Și, în drum spre Focșani - reproducem din Neculce - „mergea încet și făcea oturace (popasuri) câte 5-6 zile și mai mult la un loc”. Considerăm că un asemenea popas a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a-i căuta și cerceta măcar câteva din urmele trecutului său istoric. Existența numelui de origine turanică a Torceștilor, în imediata vecinătate a celui de sorginte latină a Umbrăreștilor, poate prezenta un interes deosebit pentru studiul mai în profunzime al onomasticii și toponimiei românești din zonă. Pe parcursul evului mediu au ființat în Moldova cel puțin trei sate cu numele Torcești, păstrându-se însă în epoca modernă numai acesta de pe apa Bârladului, din fostul ținut al Tecuciului, celelalte fiind dispărute de mult
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
referim, s-a desprins cândva (nu avem informații când) din hotarul Umbrăreștilor și s-a constituit în hotare distincte, cu identitate nouă, sub nume de Torcești. În susținerea acestei afirmații pot fi aduse câteva argumente legate de structura teritorială și onomastică identică ambelor comunități, a numeroase interferențe de interese și relații între ele de-a lungul timpului. Vorbind despre delimitarea teritorială a obștilor sătești, reputatul istoric medievist P. P. Panaitescu arată cum „de la o vreme foarte depărtată se făcuse o împărțire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sin Gheorghe scutariul, Ion sin Vasile Cojocariul, Micu cărăușu (făcea cărăușie), Pavăl sin Manea săcăluș (săcăluș = tun de dimensiuni mici, deci cineva priceput și cu preocupări în domeniu), Năstase sin Zaharia ciobotar etc. Dar dovada directă a derivării unor termeni onomastici din meseriile practicate o aflăm explicit menționată în actele de stare civilă consemnate în registrele de profil de la comună, cum sunt cazurile: „Porojan și Gheorghe căldărariu, de profesie căldărari”, martori la nașterea Ioanei, fiica lui Vasile Căldărariu; „Ion Ferariu, de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Singura lor ocupație pare a fi aceea de a-și cultiva sufletul, de a spori virtuțile și de a trăi frumos, într-un otium perfect, într-o stare de dolce parlare. Notele acestea paseiste trădează 152 Aurelia Bălan Mihailovici, Dicționar onomastic creștin. Repere etimologice și martirologice, Editura Minerva, București, 2003, p. 351. 153 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 23. 63 nu doar un ideal al lui Giovanni Boccaccio, ci și o influență antică (poezia pastorală a lui Teocrit sau a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
puritate, spre o inocență pierdută. Călugărița din suita stareței este o persoană instruită, oferă ascultătorilor o poveste despre o donna angelicata, sfânta Cecilia, al cărei nume, mai exact etimologia și simbolistica, încearcă să-l explice, oferindu-ne un mic tratat onomastic. Sfera lecturilor unei monahii era strâns legată de spațiul bisericesc în care trăia și ni se pare firesc ca ea să relateze pelerinilor chaucerieni, petrecăreți și dezinvolți, viața unei sfinte, urmărind, cu siguranță, o finalitate moralizatoare. În afara povestirii spuse, cea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]