531 matches
-
Voiculescu, contemporanul nostru, 1997, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, 2000, V. Voiculescu și contemporanii lui, 2004, ultimele semnate de Florentin Popescu. La cele menționate se adaugă: Vasile Voiculescu, poet isihast de Constantin Miu, 1998, De la comunicare la cuminecare, Dimensiuni ontice în opera lui Vasile Voiculescu de Delia Pop, 2000, dar și Biobibliografia vastă alcătuită de Aurora Alucăi, tipărită la Imprimeria Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași, în 1988. Integrala prozei literare (1998) și V. Voiculescu, Integrala operei poetice (1999
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
nr. 15/9 aprilie Pillat, Ion, Tradiție și literatură, Casa Școalelor, 1943 Piru, Al., Istoria literaturii române de la început până azi, Editura Eminescu, București, 1981 Plămădeală, Acad. dr. Antonie, Rugul Aprins, Sibiu, 2002 Pop, Delia, De la comunicare la cuminecare. Dimensiuni ontice în opera lui Vasile Voiculescu, Editura Umbria, Baia Mare, 2002 194 Pop, Marius, Vasile Voiculescu peregrin prin veac, Editura Litera, București, 1984 Popescu, Florentin, Pe urmele lui Vasile Voiculescu, Editura Sport—Turism, București, 1984; ed. II—a, revizuită și adăugită, Biblioteca
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
sine exemplare adevărul de viziune al unei rețele de interconectare în sânul căreia tot ce se petrece are repercusiuni și asupra întregului și asupra celorlalte părți. Cine poate purta cu succes povara individuală a propriei poziționări în câmpul de relații ontice poate conduce către justă înfăptuire sarcina neprielnic deservită a semenului aflat în dificultate optativă (în impas dilematic). In extremis, în câmpul eticii (ca de altfel în tot sectorul pragmatic), un singur individ poate prelua tema existențială a unui întreg grup
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
tocmai cu această latură neîncadrabilă în logica decurgerii automate și lasă loc raționalității de tip conștient să împânzească registrul explicativ al actului. Clarificările acestui tip de științe pun în evidență care este drumul invers de legare a absolutului de teritoriul ontic, realizat uneori pe calea aspră a individuației, iar alteori, mai direct, pe calea lipsită de metamorfoze interioare a transpunerilor operate de inteligență. Ambele situații deschid posibilitatea intrării în scenă a unui spirit de finețe hermeneutic ale cărui tehnici de abordare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
atâta timp cât capătă permanent o dimensiune intelectuală subsumativă, care nu guvernează doar sectorul motivațiilor, ci și forul decizional punctual. Esența imuabilă trebuie coborâtă, în deplin context de raționalitate, la nivelul unei deveniri inteligibile, la nivelul unei curgeri evolutive purtătoare de semnificație ontică, în sfera coagulantă de înțelesuri reciproc autonome a unei determinări vitale. Precizia practică a unei asemenea strângeri laolaltă de elemente principiale conferă demnitate factuală și utilitate acestei esențe, demonstrând la nivelul unei comprehensiuni directe (dar în egală măsură exigente) adevăruri
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fertil doar în maniera inteligentă a unei reflexivități integratoare. Iar toate acestea sunt simptomele emergerii în existență a unui model de personalitate dominator, controlat, virtuoz al propriilor mecanisme cenzoriale. Omul este definit în plan filosofic și pornind de la statutul său ontic. De aceea este nevoie de profilul implicărilor sale existențiale pentru a decanta semnificații personale care să tindă către suprastructuri imuabile. Structura cristalizată poate însemna pe de o parte exercițiu insistent și în acest fel stabilizat, dar poate să însemne și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a da naștere Universului. Această idee a automutilării sau a autodistrugerii lui Dumnezeu pentru ca lumea să existe, întîlnită și în unele texte kabbaliste, pare să-l fi persecutat pe Cioran, marcat de neșansa căderii în timp și de dureroasa exterioritate ontică trăită în absența irațională a Creatorului. Iar puseurile febrile de mistic se prăbușesc în sentimentul de abandon total resimțit de dac, formulă a eșecului, pe care Cioran o adoptă spontan: „Atît pe plan spiritual, cît și pe plan istoric, deviza
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
ordine, topologice etc.), folosind ca măsuri relația de ordine dintre elemente (subsisteme) sau cantitatea de informații din cadrul parametrilor stării. În concluzie, fiecare nivel de structură generează un nou subsistem - sistem, care va opera cu elementele din subordine, generând noi informații ontice necesare modelării pregătirii tehnico-tactice. Model - modelare, reprezintă conceptele ce concretizează sistemele supuse studiului. Sistemele există prin modele în momentul modelării. În consecință, atunci când se va determină modelul jocului la o anumită echipă (modelul sistemului), structura acestuia este necesară și suficientă
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
toate nivelurile acestuia: de la echipele reprezentative de seniori la echipele de copii și juniori. Modelul generalizat, obligă ca în cadrul sistemului cibernetic ierarhizat al jocului de volei, să se opereze cu subsistemele și elementele subiacente acestuia ca premise ale unor informații ontice și obiective necesare modelării în activitățile respective. Modelarea prin intermediul modelului generalizat poate recolta informații ontice de la toate activitățile specifice jocului de volei, le poate prelucra, transmite, valorifica și verifica, în condiții obiective, păstrând permanent caracterul ontic și obiectiv al informațiilor
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
generalizat, obligă ca în cadrul sistemului cibernetic ierarhizat al jocului de volei, să se opereze cu subsistemele și elementele subiacente acestuia ca premise ale unor informații ontice și obiective necesare modelării în activitățile respective. Modelarea prin intermediul modelului generalizat poate recolta informații ontice de la toate activitățile specifice jocului de volei, le poate prelucra, transmite, valorifica și verifica, în condiții obiective, păstrând permanent caracterul ontic și obiectiv al informațiilor, cerință necesară a realizării unei modelări corecte, științifice. Având de fiecare dată, ca punct de
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
premise ale unor informații ontice și obiective necesare modelării în activitățile respective. Modelarea prin intermediul modelului generalizat poate recolta informații ontice de la toate activitățile specifice jocului de volei, le poate prelucra, transmite, valorifica și verifica, în condiții obiective, păstrând permanent caracterul ontic și obiectiv al informațiilor, cerință necesară a realizării unei modelări corecte, științifice. Având de fiecare dată, ca punct de plecare modelul generalizat (baza conceptuală fundamentală a domeniului), în jocul de volei se poate opera permanent cu modele subiacente, concrete, capabile
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
adică al combinațiilor de lexeme sau de categoreme cu "morfeme""; de exemplu, germ. Tisch-e, privit ca o construcție, are semnificatul sintactic "plural" (categorie din care mai fac parte semnificate precum "singular", "activ"/"pasiv", "prezent"/"preterit", "actual"/"non-actual" ș.a.); e) semnificatul ontic, adică "valoarea existențială atribuită în mod intențional stării de lucruri la care se referă o frază ("propoziție")"; de exemplu, fr. Jean lit și Jean ne lit pas au același semnificat lexical, dar semnificate ontologice diferite ("afirmativ" vs. "negativ")249. Ultimul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fi vorba despre semnificatul lexical; în această privință, Coșeriu a arătat foarte clar diferențele dintre "conținutul" lexical și "conținutul" textemic. De asemenea, "conținutul" configurațiilor idiomatice nu poate fi identificat cu niciunul dintre celelalte tipuri de semnificate (categorial, instrumental, sintactic și ontic) disociate de Coșeriu. Prin urmare, niciuna dintre categoriile semanticii sistemului nu poate explica acest tip de semnificat, care merită, din acest motiv, o titulatură aparte. Vom numi acest nou tip de "conținut" semnificat idiomatic 350, ca tip aparte care ar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
interactiv. Aceste imagini se dezvoltă ca urmare a interacțiunilor eu lume și nu se rezumă la percepția vizuală sau auditivă, ci se construiesc pe baza unui întreg univers social, cultural, cognitiv, educațional. Din convergența imaginarelor individuale se dezvoltă un complex ontic cu "viață" proprie, independentă de voința individuală. Diada individ-societate se transformă în acest context în triada individ - societate - imaginar în care fiecare entitate se află în strânsă relație cu cealaltă (o simbioză), dar nici una dintre entități nu o poate determina
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este analizată posibilitatea umană de cunoaștere și unde sunt analizați, în principal, doi autori Francis Bacon (idolii) și René Descartes (scepticismul), urmată de analiza cenzurii prin metodă. Importantă este și cenzura metafizică care reordonează universul repunând omul în centrul construcției ontice și epistemice prin Meditationes de Prima Philosophia. Regândirea cosmosului și lupta dintre geocentrism și heliocentrism joacă un rol important în dezvoltarea cenzurii, fiind una dintre elementele importante ale acesteia, atât prin modificarea în structura imaginarului, cât și în componenta modalității
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poate exista decât într-un spațiu pur uman, la fel și omul nu poate exista decât într-o lume a imaginarului. Fără aceasta noi nu putem să trăim. Există o simbioză perfectă între cele două lumi. Dar ca orice formă ontică imaginarul are tendința de a se dezvolta treptat. El pornește de la simplu, care ar fi reprezentat de percepția imediatului, spre forme complexe cât mai îndepărtate de acesta. Relația cu imediatul reprezintă criteriul după care trebuie judecat imaginarul, iar dezvoltarea de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
spre simplitatea Sa, Celui de îndumnezeiește. "Pentru că de la El și prin El și întru El sunt toate", precum spune cuvântul cel sfânt"80. Dar existența nu se rezumă doar la nivelul binelui și de aceea a fost căutată și identitatea ontică a răului. Negativitatea nu capătă statut ontic și, implicit, formele acesteia sunt considerate doar lipsuri parțiale: "Răul însă nu are cauză, nici definiție, nici nu este în conformitate cu natura; căci în natură nu există ceva contra ei, precum în artă nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de la El și prin El și întru El sunt toate", precum spune cuvântul cel sfânt"80. Dar existența nu se rezumă doar la nivelul binelui și de aceea a fost căutată și identitatea ontică a răului. Negativitatea nu capătă statut ontic și, implicit, formele acesteia sunt considerate doar lipsuri parțiale: "Răul însă nu are cauză, nici definiție, nici nu este în conformitate cu natura; căci în natură nu există ceva contra ei, precum în artă nu găsim rațiunea lipsei de artă."81 Datorită
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
patru feluri de cunoaștere "care ne dau în mod necesar certitudine; și anume: lucruri cognoscibile într-un mod simplu, lucruri cognoscibile prin experiență, acțiunile noastre, lucruri cunoscute acum prin simțuri"97 nu include printre cele cognoscibile și universaliile ca entități ontice. Această modalitate de a vedea cunoașterea nu cuprinde în sine și ideea existenței universaliilor și posibilitatea conceperii acestora ca entități exterioare. De aceea chiar dacă este acceptată concepția oficială aceasta nu este integrată în sistem permițând o anumită atitudine vis-à-vis de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
căutare a adevărului, de relevare a cunoașterii, dincolo de problemele teologice s-a dezvoltat și o perspectivă asupra relației omului cu natura. În urma dezvoltării unui imaginar rațional în relație cu divinitatea s-a ridicat și problema relației cu o altă componentă ontică, natura. Cum ne raportăm la aceasta a devenit la un moment dat problema centrală a discursului perioadei medievale. Din acest punct de vedere s-a ridicat problema cunoașterii în sensul în care există unitate în ceea ce privește cunoașterea (problema unității intelectului analizată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pus pe reconstrucția universului dintr-o nouă perspectivă: cea a omului. Omul devine centrul universului, iar geneza lumii se realizează în jurul capacităților sale de a cogita. Este adevărat că în acest caz nu avem de-a face cu o construcție ontică a lumii, ci cu una epistemică. Omul devine creatorul lumii prin propriul său Cogito, Meditațiile devin astfel "Geneza" pentru epistemologie. Consecințele operei sale au fost bine conștientizate în epocă fiind considerată deschizătoare de noi drumuri. Totuși nu au fost observate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
obiect. Forma este un universal care întemeiază lumea. Problema existenței formei ca realitate ne legată de obiect este o particularizare a problemei universaliilor: au universalele realitate sau sunt doar simple concepte? Discursul se află la alt nivel metafizic. Dumnezeu fundamentează ontic universalele, iar "ideile" devin forme ale divinității. Pentru Toma de Aquino, forma era actus per quam, actu existent (actul prin care lucrurile există în act)23. Prin această concepție el se apropie de Aristotel care considera că forma este o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pus pe reconstrucția universului dintr-o nouă perspectivă: cea a omului. Omul devine centrul universului, iar geneza lumii se realizează în jurul capacităților sale de a cogita. Este adevărat că în acest caz nu avem de-a face cu o construcție ontică a lumii, ci cu una gnoseologică. Omul devine creatorul lumii prin propriul său "Cogito", Meditațiile devin astfel "Geneza" pentru gnoseologie. Consecințele operei sale au fost bine conștientizate în epocă fiind considerată deschizătoare de noi drumuri. Totuși nu au fost observate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aceasta adevărul este obiectiv și lumea certitudinii de asemenea. Dumnezeu este considerat susținătorul lumii cunoașterii. El devine din Creator doar susținător al lumii, punctul de sprijin al creației. Noul univers al cunoașterii este creat în șase zile ca și universul ontic descris în Geneză. Pentru a sintetiza acest modalitate de reconstrucție putem folosi următoarea schemă: Ziua biblică Meditațiile 11 Pământul era fără formă și gol. Despărțirea luminii de întuneric, a zilei de noapte. Descrierea ambiguității existente în lumea cunoașterii. Separarea certitudinii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu pas toate celelalte existențiale. Pentru a-și întări această modalitate de construcție a ego-ului Descartes apelează la un suport exterior: Dumnezeu, această fiind primul dintre cogitatele externe a cărei existență o afirmă. Existența acestuia a determinat implicit și statutul ontic al celorlalte cogitate ce se integrează într-o lume a certitudinii. Această nouă lume este fundamentală pentru știință, deoarece prin caracterul său egotic, poate fi și cunoscută. Dacă după primele meditații opinia care se detașa era aceea a unui agnosticism
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]