1,499 matches
-
păstrează nici un fel de nostalgii. Problema mea și limitele Înțelegerii mele apar În momentul În care, din câte precizează Corin, subhermeneutica pe care o propune nu intră În nici un soi de explicație ontologică, indiferent la ce formulă sau definire a ontologiei am recurge, oricât de „slabă” ar fi aceasta. Știu că eu sunt o structură conservatoare și, prin urmare, „blocată” prin opțiune proprie În anumite tipare, dar dincolo de datele mele personale cred că, fără să fie un nou scenariu explicativ, concepția
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
slabă” ar fi aceasta. Știu că eu sunt o structură conservatoare și, prin urmare, „blocată” prin opțiune proprie În anumite tipare, dar dincolo de datele mele personale cred că, fără să fie un nou scenariu explicativ, concepția despre anarhetip tot dinspre ontologie pornește și tot În ontologie va reuși să mute ceva fundamental la un moment dat. Pe de altă parte, mă asociez lui Ovidiu, care amintea ceea ce, după mine, este marele paradox al anarhetipului. Fiind un concept care descrie postmodernitatea și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că eu sunt o structură conservatoare și, prin urmare, „blocată” prin opțiune proprie În anumite tipare, dar dincolo de datele mele personale cred că, fără să fie un nou scenariu explicativ, concepția despre anarhetip tot dinspre ontologie pornește și tot În ontologie va reuși să mute ceva fundamental la un moment dat. Pe de altă parte, mă asociez lui Ovidiu, care amintea ceea ce, după mine, este marele paradox al anarhetipului. Fiind un concept care descrie postmodernitatea și, prin urmare, neagă multe dintre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Emotional Body Process pot servi Într-adevăr ca repere metodologice. Dar Mihaela are dreptate - este o dilemă din care nu poți ieși... Dar ieși! Mihaela Ursa: Eu cred că o cale de ieșire ar fi Într-o nouă formulă de ontologie slabă, Într-o descriere epistemologică și filosofică pornite tocmai de la fragmentar, care teoretizează fragmentarul. Sunt o mulțime de puncte de plecare, dar sigur că, În momentul În care refuzi sau spui că nu poți să Împaci anarhetipul cu nici o „explicație
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vorbea de un „refuz al explicării”. Nu este un refuz. Refuzul stârnește o anumită tensiune, refuzul este un termen tipic modern. Dimpotrivă, În anarhetip este o anumită permisivitate, o proiecție plurală, o geneză multiplă. De aici vine și recursul la ontologie - dar nu la cea heideggeriană, ci la cea nietzscheană, dacă e să luăm foarte strict de unde vine povestea. Pe de altă parte, celălalt termen pomenit a fost imersiune: de asemenea, unul modern, un termen foarte tare, hard. Vorbim de imersiuni
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
său, să naufragieze mai devreme de anii ’90. Ceea ce au existat Însă Într-adevăr au fost curente și modele alternative de a explica postmodernitatea, nu doar În termeni de deconstrucție derridiană și În termeni de poststructuralism, ci În termeni de ontologie. Ioana Em. Petrescu a semnalat deja o astfel de opozitie. Gilbert Durand a construit o Întreagă paradigmă a unei postmodernități de tip hermetic, care se opune unei paradigme a postmodernității de tip textual, a lumii ca simulacru. Cred așadar că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În această zonă se plasează (bibliografia pe care o citează cuprinde titluri cam de prin anii ’90 Încoace), În această nișă, În această creodă a naufragiului poststructuralismului, În care tendința spre text - totul este semn - e Înlocuită de tendința spre ontologie - totul este sens. Aceasta nu Înseamnă, desigur, o Întoarcere la un esențialism de tip platonician, la ideea că ar exista niște realia, niște universalii ontologice de nezdruncinat care ne depășesc, ne transcend, dar din care noi derivăm. Mihaela Încearcă mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să umpli o figură care ți se dă În cunoaștere. Ceea ce ridică ficționalizarea undeva Înspre un statut ontologic; nu o lasă la nivelul banal al creării unei alternative cotidiene. Corin Braga: Aceasta este opoziția mare Între un poststructuralism care reduce ontologia la texte, la semne, la imagini sau la scenarii explicative, și o nouă (sau veche) epistemă, o paradigmă reconsiderată, În care, dimpotrivă, textele și semnele sunt cele care capătă o densitate ontologică. E vorba de un proces invers celui de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care le trăiești tu merită să fie investite doar pentru a modifica un tip de discurs, pentru a face mai vie, eventual, metafizica și discursul filosofic, și nu merită investite mai adânc, nu În text, nu În discurs, ci În ontologie, În existență, În viață? Nu știu cum ai putea face asta - În definitiv, tot ai nevoie de un discurs, dar acesta ar putea fi, de ce nu?, proza, care este mai aproape de existențial. Desigur, Îmi dau seama că am căzut Într-un clișeu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
putea face asta - În definitiv, tot ai nevoie de un discurs, dar acesta ar putea fi, de ce nu?, proza, care este mai aproape de existențial. Desigur, Îmi dau seama că am căzut Într-un clișeu „trăirist”: să fii cât mai aproape de ontologie. Dar asta e dilema pe care o evocam - tu te situezi Între text și viață, ceea ce faci tu este o umplere a textului de viață, de viața ta intimă, de Întâmplările vii ale gândirii tale... Întrebarea mea este deci dacă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
precis, a vedea dincolo de semnificațiile limbajului”. Și Îmi spun: e artistic. Pe mine nu mă interesează semnificația limbajului În sine, vreau să văd „dincolo”. Dincolo fiind ce? „A vedea darul acestuia și capacitatea acestuia de a prooroci.” Suntem În plină ontologie, o ontologie cu substrat mistic: vorbești despre sfântul de cal, tu fiind de fapt „sfântul de Horea”, care a avut o experiență „mistică” (Între ghilimele, pentru că e, de fapt, o experiență artistică) și, neavând mijloace pentru a o Împărtăși celorlalți
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vedea dincolo de semnificațiile limbajului”. Și Îmi spun: e artistic. Pe mine nu mă interesează semnificația limbajului În sine, vreau să văd „dincolo”. Dincolo fiind ce? „A vedea darul acestuia și capacitatea acestuia de a prooroci.” Suntem În plină ontologie, o ontologie cu substrat mistic: vorbești despre sfântul de cal, tu fiind de fapt „sfântul de Horea”, care a avut o experiență „mistică” (Între ghilimele, pentru că e, de fapt, o experiență artistică) și, neavând mijloace pentru a o Împărtăși celorlalți, inventezi un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Călinescu observa că la Sadoveanu indivizii au o autenticitate fenomenală, nu una structurală. D. nu se deosebește esențial de acest tip de creatori rurali care concep nu atât eroi, cât un specimen uman ce nu configurează structuri psihologice, ci o ontologie vagă a spiritului. Numai că, la el, este resimțită mai dramatic invazia civilizației, a tot ce periclitează și anihilează frumusețea și sfințenia naturii. De aceea satul apare ca spațiu sacru. Ca și țăranul lui Sadoveanu, țăranul, aici, este apăsat de
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
Dan A., 1996, Introducere în istoria liberalismului european și în istoria Partidului Național Liberal din România, Editura Viitorul Românesc, București Linden, P, Vidal, D, Wuttke, B, „Germany: Ostalgia for the GDR”, în Le Monde Diplomatique, August, 2004 Lukacs, Georg, 1979, Ontologia existenței sociale, Editura Politică, București Manoilescu, Mihail, 1986, Forțele naționale productive și comerțul exterior. Teoria protecționismului și a schimbului internațional, Editura Științifică și Enciclopedică, București Marcuse, Herbert, 1971, „Industrialization and Capitalism” în Stammer, Otto, (ed), Max Weber and Sociology Today
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
urma studii teologice. Au fost de asemenea și cazuri de teologi care au schimbat specializarea și s-au mutat la filosofie: transferurile Între filosofie și teologie avea loc În ambele sensuri (Elsa B.). Filosofia marxist-leninistă, cunoscută și sub formulă «diamat», ontologie și filosofie a istoriei materialiste, constituia disciplină fundamentală și domeniul de Învătământ cel mai constant la Parteihochschule Karl Marx, dar se considera că istoria filosofiei (izvoarele marxismului) era insuficient predată În școală. Titlul unuia dintre manualele publicate de catedră de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
în principal de o lectură a lui Nietzsche), sau în culegerea Încercare în politropia omului și a culturii (1981), alcătuită din eseuri inspirate cu precădere de domeniul artelor plastice. Un melanj de literatură și filosofie, de eseu și tratat, de ontologie și etică este prelucrat în Despre limită (1994), volum liber de aparatul bibliografic al filosofiei academice, compus în siajul limbajului heideggerian. Traducerile din Platon și Heidegger (acestea din urmă realizate în colaborare) sunt de o importanță excepțională pentru cultura română
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
numai estetic, dar și ontologic: el vizează construirea unui univers nonoedipian, eliberat de constrângerile și frustrările mitului grec, reinterpretat de Freud. Carte după carte, L. își urmărește proiectul cu o remarcabilă coerență. Toate descoperirile suprarealiștilor sunt puse în serviciul acestei ontologii, chiar dacă ea nu este decât una de uz personal. Un sfert de secol mai târziu, Gilles Deleuze, el însuși autor împreună cu Félix Guattari al tratatului Anti-Oedip, îl va omagia pe L. ca pe un deschizător de drumuri. „Dialectica demoniacă” va
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
2000 funcționează ca lector la Facultatea de Științe și Litere a Universității „Petru Maior” din Târgu Mureș, unde predă teoria literaturii, literatură comparată și hermeneutică. Își susține doctoratul în 2003, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu teza Ion Heliade Rădulescu. Ontologie și poetică. Debutează în 1978, cu eseul Starea de umbră, la „Orizont”, iar editorial cu volumul Hermeneutica sensului, apărut în 1994. Va mai colabora la „Dialog”, „Poesis”, „Vatra”, „Contrafort”, „Familia”, „Discobolul”, „Amphion” ș.a. Ideologic vorbind, perspectiva pe care o susțin
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
profesor de psihologie experimentală, Fronius, își pune toată voința intelectuală în efectuarea unui experiment ce urmează să dovedească logica fără cusur a colaborării. Fronius este cât pe ce să răstoarne teoria lui Darwin, sub ochii neîncrezători ai bătrânului profesor de ontologie: șoarecele A și șoarecele B, forțați, dresați, reușesc să se abțină alternativ, ajutându-se reciproc în consumarea râvnitului cașcaval. Minunea, însă, durează puțin. Corecția naturii nu se poate face, șoarecele A, mai prost, dar mai puternic, ajunge să își exploateze
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
amestecă. Lucrul acesta devine vizibil cînd deschidem una din cărțile lui Mircea A. Diaconu, în care capitolul I, Marginalii, este o precizare a opțiunii autorului în probleme care țin de adevărul criticii, de revizuiri și criza culturii, de optzecism, de ontologie poetică. Capitolul de istorie literară (Istoria literară ca pretext) aduce cîteva disocieri pentru înțelegerea lui Odobescu (vînătoarea ca inițiere în actul scrierii, Pseudokinegetikos ca "panoramă a deșertăciunilor"), a lui Titu Maiorescu, Eminescu (cel scos din muzee: "acum ne trebuie acel
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
Streinul. Viața și opera”, CRC, 1998, 3; Nicoleta Cliveț, Iluziile și deziluziile criticului literar, VTRA, 1998, 12; Cornel Munteanu, Mircea Streinul într-o monografie critică, ST, 1999, 2; Emil Iordache, Cărțile de pe masă, Iași, 2000, 107-115; Roxana Răcaru, „Textualism” sau ontologie, RL, 2000, 16; Dan Mănucă, Literatură și politică, CL, 2000, 7; Petraș, Panorama, 256-260; Cătălin Constantin, Postmodernism didactic, RL, 2003, 5; Gheorghe Grigurcu, Subistorie și supraistorie, RL, 2003, 16, 17. I.D.
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
un limbaj prețios și o hermeneutică ostentativă, S. pare să aibă în atenție, mai mult decât anterior, exercițiul diversității metodelor de interpretare - de la decriptarea, în linia Bachelard - Durand, a simbolurilor imaginarului până la fenomenologie, fără să omită referiri la alchimie, cosmologie, ontologie etc. -, și nu o nouă lectură de ansamblu a operei. Pe de altă parte, criticul dialoghează polemic cu detractorii lui Nichita Stănescu, încearcă să explice mecanismele „clasicizării premature” și ale „mitizării” poetului ori deplânge aviditatea acestuia în a-și irosi
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
ieși din această situație, fără Însă a reuși. Există o Întreagă mitologie a chinului, pe care psihanaliza Încearcă să o interpreteze prin semnificația sa simbolică. Deși pare absurd, sensurile simbolice ale chinului sunt extrem de nuanțate și ele se Înscriu În ontologia umanului. Chinul este un supliciu ritualizat, deși aparent formal; el este absurd, inutil și inexplicabil. El se raportează la acțiunile umane, fiind În final o Încercare de „repetare reparatorie” a vinovăției comise. Aceasta o vedem În panorama tragicului, care nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
preocupări constante privind cultura populară și plecând de la constatarea că „în folclorul românesc s-a acumulat, de-a lungul timpului, o sumă de credințe, de idei, de concepte care, considerate în ansamblul lor, formează un corpus ce nuanțează o veritabilă ontologie”, S. își propune în lucrarea Viața spirituală. Un model ontologic (2001) să prezinte acest orizont, dedus mai întâi din textele ceremoniale de înmormântare, apoi din folclorul obiceiurilor și al basmelor. Autorul se referă și la elemente din cultura dacilor, prevenind
SECHESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289595_a_290924]
-
arhetipuri și esențe, cu o dezinvoltură provenită din detașarea de posesiune și din stil. Botta este astfel înscris în tradiția literaturii române, văzută de poet ca purtând vocația pentru clasicism, căruia S. îi schițează, pe urmele ideilor celui interpretat, o ontologie - clasicismul ca mod de a fi în lume. Pe de altă parte, se referă la orfismul poetului, înțeles ca mod de refacere a unității originare, la care și suprarealismul visa, dar care aici este meditație ordonatoare, ideal al clasicismului. Comentatorul
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]