591 matches
-
convingere, găsesc argumente, în teoriile academice neoliberale, pentru a susține limitarea reglementărilor guvernamentale și absolvirea corporațiilor de responsabilități morale pentru acțiunile lor dezastruoase asupra mediului. Între cele două extreme există grade și modalități diferite de a raționa și de a operaționaliza mecanisme eficiente specifice managementului RSC. Indiferent de cât de fezabile sunt teoretizările, pro sau contra, ține de evidență faptul că mediul de afaceri a devenit sensibil reactiv la așteptările sociale. Companiile au constatat nu numai că nu este rezonabil să
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
prevederile legale în domeniu cu reguli și norme etice ce trebuie respectate; este necesar pentru o mai bună funcționare a firmelor, o mai bună întelegere asupra ecologiei; creează stabilitate, prestigiu, performanță" etc. Secțiunea III. Guvernare Corporativă Guvernarea corporativă a fost operaționalizată în patru indicatori și mai mulți itemi, după cum urmează: a) Cod de conduită Peste 35% dintre firme, potrivit managerilor lor, au elaborate Coduri de conduită, iar 30% dintre respondenții personalului de execuție confirmă lucrul acesta (45% "nu știu" nimic despre
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
stucturile care constituie elementele sale nu a fost rezolvată în mod corespunzător. Funcționalismul structural nu a oferit un mijloc detaliat de clasificare și comparare a guvernărilor, ci doar o bază de clasificare în linii mari. Ca rezultat, eforturile de a operaționaliza funcționalismul structural au fost abandonate poate prea repede, iar abordarea a fost înlăturată. Ar fi trebuit întreprinse noi încercări în direcția inițială, deși aceasta ar fi implicat conștientizarea faptului că progresul ar fi unul lent. Poate pentru că speranțele au fost
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
imediat, și "scopul" deciziilor poate varia de la o extremă la alta. Să examinăm așadar mai îndeaproape aceste trei dimensiuni. Cine conduce? Gradul de participare și de democrație Aceasta este probabil dimensiunea cea mai ușor de definit, vizualizat și chiar de operaționalizat. Întrebarea se referă la numărul de persoane sau, mai precis, la proporția celor implicați în procesul politic. Se examinează atât cine este îndreptățit să ia decizii, cât și cine ia efectiv deciziile. În cazul când este vorba de toți membrii
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
astfel la schimbarea normelor. Existența acestor norme disidente poate contribui semnificativ la determinarea poziției sistemului politic atât pe dimensiunea liberal-autoritar cât și pe celelalte două dimensiuni (într-o măsură mai mică). În al doilea rând, capacitatea noastră actuală de a operaționaliza aceste norme rămâne relativ limitată. Totuși, o operaționalizare se poate realiza parțial, într-o măsură mai mică sau mai mare, în funcție de țară. Se pot evalua de exemplu grade de egalitate sau inegalitate prin intermediul venitului pe cap de locuitor și al
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
discutate de D.V. Verney în The Analysis of Political Systems (1959: 17-93). Tipuri de abordare a "societății bune" se pot găsi în The Good Society, ed. A. Arblaster și S. Lukes (1971). Cea mai sistematică încercare de a defini și operaționaliza democrația liberală a fost făcută de R.A. Dahl în Polyarchy (1971). Au existat multe alte încercări de a caracteriza țările pe baza caracteristicilor lor politice și socio-economice. Vezi în special K. Janda, Political Parties: A Cross-National Survey (1980) și C.L.
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
el privește "autonomia" ca dovadă a instituționalizării (Huntington, 1968: 12). Putem susține că acolo unde sunt numeroase structuri autonome există cel puțin posibilitatea unei dezvoltări politice mai semnificative. Diferențiere structurală și autonomie structurală Dincolo de faptul că noțiunile nu pot fi operaționalizate cu ușurință, există totuși dificultăți. Nu știm cu certitudine dacă între dezvoltarea politică structurală și cele două variabile care par să justifice această dezvoltare există o relație liniară. Prezența unui număr infinit de structuri extrem de diferențiate și autonome nu face
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai exact, unul din motivele pentru care anumite efecte ale unor proporții date ale legitimității nu pot fi legate de anumite consecințe, din moment ce gradele nu sunt măsurate și nici măcar estimate cu acuratețe. De fapt au existat puține încercări de a operaționaliza conceptul și de a compara regimurile pentru a examina posibilele efecte ale diferitelor niveluri de legitimitate asupra consecințelor (Rogowski, 1974). Analizei pe care o vom întreprinde aici îi va lipsi deci de baza empirică solidă pe care ar trebui să
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și caracteristicile atitudinale privind poziția în societate sunt de asemenea dificil de măsurat; înțelesul lor variază și el pe măsură ce ne deplasăm de la țările occidentale la cele din lumea a treia. Conceptul de "clasă socială subiectivă" a fost definit, examinat și operaționalizat cu grijă în Vest; dar nu se poate spune același lucru despre celelalte țări. În linii mari, din moment ce conceptele și măsurătorile care privesc clasa socio-economică, atât cele obiective cât și cele subiective, sunt de origine vestică, ele tind să se
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de politică publică Sursa: Policy Styles in Western Europe, ed. J. Richardson (1982), London: Allen and Unwin, p. 13. Dimensiunile stilului de politică publică Pentru a fi util, conceptul de stil de politică publică nu trebuie să rămână vag; trebuie operaționalizat pe baza caracteristicilor concrete care pot exista într-o măsură variabilă în diferite țări sau în diferite situații. Richardson și colegii săi au sugerat că există într-adevăr două dimensiuni pe baza cărora se pot defini stilurile (Richardson, 1982: 13
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fie prezente și printr-un accent mai mare asupra excluderii tulburărilor psihotice în diagnosticul diferențial. DSM-III-R a introdus subtipuri atît generalizate, cît și individuale ale fobiei sociale. DSM-IV a reținut specificantul generalizat, dar, pînă în prezent, definiția nu a fost operaționalizată. Fobia socială generalizată este definită simplu ca incluzînd cele mai multe situații sociale. În cazurile clinice, este mai des întîlnită decît fobia socială specifică, însă include numai o treime din cazurile epidemiologice sau mai puțin (Wittchen et al., 1999; Furmark et al
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
terapiilor medicamentoase, dovedindu-se mai ieftină și mai eficientă. Practica clinică de calitate reprezintă atît o artă, cît și o știință. Informațiile științifice obținute din studiile placebo randomizate, controlate au fost prezentate pe scurt în capitolele referitoare la tratament și operaționalizate în Ghidurile practice pentru pacienți. Deși conținutul acestora se bazează pe cercetări, forma lor ordinea tehnicilor, modul în care sînt prezentate și consolidate prin exercițiile pentru pacienți este rezultatul experienței noastre clinice de peste 20 de ani în tratarea pacienților cu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
au produs efecte asemănătoare cu cele din vechile state membre?” sau „În ce măsură este sistemul autohton capabil să le înțeleagă și să le pună în practică?”. Iată că dezvoltarea regională durabilă în România este un proces real, actual, care poate fi operaționalizat, diagnosticat, interpretat statistic și care presupune responsabilitate socială, problematizare și cunoaștere. Lucrarea de față se întemeiază pe studiul elementelor conceptuale și a celor metodologice privind dezvoltarea regională. Sunt explicate noțiuni care ajută la înțelegerea fenomenului, iar conceptele privind dezvoltarea sunt
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
100 de femei, atunci nu ar fi omogen în funcție de variabila gen, iar rezultatele obținute ar fi valabile în special pentru femei, neputînd generaliza rezultatele pe întreaga populație de cadre didactice). 2.4.4. Variabile În această etapă vom preciza și operaționaliza variabilele studiului, care sînt variabilele dependente și care sînt cele independente, tipul variabilelor independente (dacă sînt manipulate sau invocate). De obicei, variabila depedentă și cea independentă sînt conținute în formularea ipotezei de cercetare. Dacă am realizat un experiment în care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
cu detalii strict necesare pentru înțelegerea rezultatelor. Descrierea designului cercetării îi conferă acesteia credibilitate, permițînd analiza și discutarea onestă a rezultatelor. Designul cercetării se referă în mod concret la: - prezentarea și definirea variabilelor (inclusiv a modului în care au fost operaționalizate în contextul cercetării); -descrierea eșantionului/lotului de cercetare (caracteristici demografice, echivalență în cazul grupurilor experimentale și de control etc.); -prezentarea instrumentelor de cercetare și a procedurii de investigare (inclusiv informații privind validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare pentru care s-
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
responsabilități În timp ce Consiliul de administrație și managementul executiv se străduiesc să mențină un echilibru între crearea valorii și protejarea acesteia, principalul obstacol cu care se confruntă constă în modul de transpunere a viziunii în realitate. Practicile de conducere ale companiilor operaționalizează obiectivele strategice în mai mulți indicatori-cheie de performanță (KPIs). Asigurarea unei concordanțe între indicatori-cheie de performanță și viziunea strategică a companiei constituie o provocare semnificativă. Dar, dacă are succes, aceasta aduce beneficii considerabile din partea potențialilor investitori și a analiștilor de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
o abordare relativ recentă și e „trăsătura distinctivă majoră a neoinstituționalismului în sociologie” (p. 79). Acest ultim pilon se focalizează pe „concepțiile împărtășite ce constituie natura realității sociale și cadrele prin care se produce semnificația” (p. 79). Aceste sisteme sunt operaționalizate, fiecare oferind o bază de supunere, un fundament al ordinii, mecanisme de impunere, o logică, o serie de indicatori și fundamente ale legitimării. Schema detaliată a acestei operaționalizări (p. 74, tabelul 3.1) poate constitui pentru cei interesați de acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
organizația, subsistemul organizațional. Aplicând în mod sistematic grila celor trei piloni ai instituțiilor, se obține o schemă a direcțiilor instituționale de cercetare și a nivelurilor la care acestea se plasează în funcție de sfera socială vizată. Utilizând aceste cadre analitice, definind și operaționalizând riguros termenii utilizați, oferind o multitudine de exemple și de date obținute dintr-o diversitate de studii, R. Scott procedează la analiza proceselor instituționale: construcția, menținerea și propagarea instituțiilor, procesele instituționale care influențează sistemele societății, câmpurile, populațiile, structura și activitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că a atras atenția asupra psihopatului ca persoană care este în același timp delictuală - o problemă juridico-psihiatrică, deficientă psihologic în anumite arii - deci, o problemă psihiatrică - și inserată destul de bine social - problema „mascării” sociologice a psihopatului. Ulterior HARE (1986Ă a operaționalizat itemii de caracterizare a psihopatiei lui CLECKLEY. La origini acesta identificase 16 caracteristici de bază. HARE a construit o listă - checklist - cu 22 itemi reduși ulterior la 20, care să identifice „psihopatia” ca prezență și intensitate (Psychopathic Checklist Revised - PCL-R
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a descrie o TP antisocială -dissocială acoperă o zonă de realitate, dar lasă problema deschisă. Circumscrierea strict medical-psihiatrică a tulburărilor de personalitate în direcția reactivării încercării lui KRAEPELIN nu e posibilă. Definirea lui SCHNEIDER este generică și vagă, imposibil de operaționalizat. Criteriul infracționalității este și el relativ, existând o mare categorie de crime - ca să nu comentăm infracțiuni mai puțin importante - care sunt condiționate circumstanțial sau nu sunt dependente de distorsiunea personalității. Criteriul imoralității sau lipsei dimensiunii morale deși e real și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Politică Europeană de Securitate și Apărare (PESA)456 reprezintă un instrument relativ recent al palierului interguvernamental al UE, subsumat politicii mai largi externe și de securitate, aflat în evoluție conceptuală din 1998 (la summit-ul franco-britanic de la Saint Malo) și operaționalizat din 2003, când a fost adoptată Strategia Europeană de Securitate (ȘES) și au fost lansate totodată și primele misiuni. În ultimii ani, UE și-a reorientat politică externă și de securitate în direcția prevenirii declanșării conflictelor, PESA fiind unul din
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
materie de securitate fiind legate de obiectivele ONU.719 Politică Europeană de Securitate și Apărare este un instrument relativ recent al palierului interguvernamental al UE, subsumat politicii mai largi externe și de securitate, inclus în 1998 (la Saint Malo) și operaționalizat din 2003, când a fost adoptată Strategia Europeană de Securitate (ȘES) prilej cu care au fost lansate primele misiuni destinate îndeplinirii obiectivelor stabilite prin Strategia de Securitate Europeană. Conform Consiliului European (din 1999) politică de apărare comună are ca obiectiv
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a examinării și evaluării reprezintă principalul indicator al calității evaluării: cu cât putem anticipa mai bine și mai devreme rezultatele pe care le vor obține candidații la un examen, cu atât mai corectă va fi aprecierea. Valoarea de prognoză se operaționalizează relativ ușor comparând experimental și statistic capacitatea de previziune a unor cadre didactice. Se obține astfel un criteriu semnificativ al capacității de a controla procesul de predare, învățare și pregătirii lor profesionale. 6) Funcția morală interferență cu cea axiologică Demersul
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
care exprimă pragul de reușită a unui elev într-o anumită situație educațională. Rodriguez - Dieguez, J.L., (1992) disting în cadrul strategiilor evaluative centrate pe obiective variante ale acestora, după modul diferit în care obiectivele se pot deriva, ierarhiza, defini, formula, operaționaliza. Se disting astfel: 1. Strategii evaluative criteriale derulate în raport cu obiective prestabilite, obținute prin selecția, prelucrarea, reierarhizarea obiectivelor existente în taxonomii complete. 2. Strategii de evaluare criteriale derulate în raport cu obiective de asemenea prestabilite, dar numai contextual, conjunctural, pornindu-se
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
sens. În ultimele decenii modalitatea cea mai frecvent utilizată în stabilirea criteriilor de evaluare a fost operaționalizarea obiectivelor educaționale. Aceasta conduce spre rezultate măsurabile. (Cerghit I., Sisteme de instruire alternative și complementare, 2002, p. 28). Nu toate obiectivele pot fi operaționalizate în sensul strict impus de tehnicile consacrate în domeniu. În învățământul românesc tehnica cea mai cunoscută de operaționalizare a obiectivelor educaționale este cea a lui Mager. Însă este evident că, pentru a deveni criterii de evaluare, obiectivele trebuie formulate cu
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]