1,074 matches
-
râdeau ele cu atâta poftă. Din acel moment lăutarii au început să cânte. Călușari au luat rapid bețele și au început să joace tot în roată. Clinchetul clopoțeilor le sublinia mișcările pașilor.. tot mai rapizi, tot mai ritmați. Bețele și opincile lor loveau pământul tot mai repede, tot mai tare. Era un dialog cu pământul surd, adormit, pe care, treptat-treptat îl trezeau, atât cu loviturile de băț, cât și cu strigătele de hălăișa. Forța loviturilor cu opincile și bețele, reverbera cu
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
mai ritmați. Bețele și opincile lor loveau pământul tot mai repede, tot mai tare. Era un dialog cu pământul surd, adormit, pe care, treptat-treptat îl trezeau, atât cu loviturile de băț, cât și cu strigătele de hălăișa. Forța loviturilor cu opincile și bețele, reverbera cu forța din adâncul pământului și se întorcea în picioarele călușarilor, parcă amplificată de bucuria pământului trezit. De aceea opincile lor erau împinse și mai sus...tot mai sus...Și bețele lor, cu cât loveau pământul mai
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
treptat-treptat îl trezeau, atât cu loviturile de băț, cât și cu strigătele de hălăișa. Forța loviturilor cu opincile și bețele, reverbera cu forța din adâncul pământului și se întorcea în picioarele călușarilor, parcă amplificată de bucuria pământului trezit. De aceea opincile lor erau împinse și mai sus...tot mai sus...Și bețele lor, cu cât loveau pământul mai tare, săltau în aer mai sus, tot mai sus. Era un circuit electrizant care purta călușarii la tensiuni înalte, corpurile lor plutind în
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
ochii și am respirat cu nesaț aerul deosebit al oceanului care se lasă gâdilat de o briză gentila și plăcută, made în Sân Francisco Bay. După acest intermezzo de răsfăț personal de la mijlocul podului, am luat-o din nou la opinca și m-am îndreptat către capătul podului, spre intrarea în Sân Marino County, unde am facut stânga împrejur și m-am intors înapoi, către locul unde parcasem mașină. De ce numele de Golden Gate Bridge? Mulți cred că numele de Golden
HAPPY BIRTHDAY, GOLDEN GATE BRIDGE! de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/377977_a_379306]
-
și care e străinul? Unde nu te-ai întoarce, în presa de stânga ori de dreapta vezi și auzi aceleași probleme ca și 25 de ani în urmă: minciuni, manipulări proaste cu pleba, tâlhării la toate nivelurile: de la Vlădică la opincă! Nu e destul, că suntem divizați în zeci de partide politice și asociații, organizații civile, care se nănâncă ca și câinii între ei, cu și fără motive...dar în afară de acest lucru altceva nu știu, nu cunosc, nu-i duce sfânta
CINE-AU ÎNDRĂGIT STRĂINII?!… de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378048_a_379377]
-
cer. Parc-o văd în răsărituri Dând năvală cu mult spor Și pestelca prinsă-n șolduri Făcând straturi pe-un razor! Rugi se înălțau spre ceruri Când hotarele dospeau, Rostuiri din alte timpuri Peste câmpuri abureau. De-ar putea acum opinca Să dea timpul înapoi, Multe-ar povesti bunica Despre viața de la noi! Despre munca-n zori de vară Prin pământul ud de ploi Și-ai săi ochi de niagară Ce cătau tot după noi. Și-apoi câte alte cele Nu
PRIN GRĂDINI CU AMINTIRI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375954_a_377283]
-
din poarta sfidării oculte. hai Doamne respiră în seceta-ntreagă. altarul se-nchină în fața tristeții. sunt fiii Tăi liberi. se coc bătrâneții. privește spre lutul cu mâna beteagă. spre Tine vom merge pe căi neștiute. vei fi însumarea puterilor noastre. opinci răstignite. iluzii albastre. deschide-vei ochii luminii știute. Citește mai mult și timpul asudă. își coace copiiiîn pulberea toată. îi vindecă gloanțe.sunt dinții eliptici crescuți unei cloanțedin vechea structură. azi ciuruie fiii.se cerne minciuna desfrâul durerea.planeta respiră
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
din poarta sfidării oculte.hai Doamne respiră în seceta-ntreagă.altarul se-nchină în fața tristeții.sunt fiii Tăi liberi. se coc bătrâneții.privește spre lutul cu mâna beteagă. spre Tine vom merge pe căi neștiute.vei fi însumarea puterilor noastre.opinci răstignite. iluzii albastre.deschide-vei ochii luminii știute.... XV. O ZBATERE DE ARIPĂ, de Carmen Popescu, publicat în Ediția nr. 1859 din 02 februarie 2016. https://www.facebook.com/Firida-unei-dezmierd%C4%83ri-809113402545126/?fref=ts O zbatere de aripă (fragment din
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape. La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție (și nici eu care stăteam între ei
REMEMBER: RÂU DE MORI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375187_a_376516]
-
s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape. La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție (și nici eu care stăteam ... Citește mai
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape.La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție (și nici eu care stăteam ... X. CRISTIAN
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
pământ... De asemenea blestemele erau în clipele de ceartă erau elemente de refulare: Tăiat-ar cinenutrebuie, lovite-ar moartea, mâncate-ar pământul, lovite-ar buba, lovite-ar jigodia... Marin Preda folosește în roman cuvinte autentice care denumesc îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
pe când moșul lui, bătrânul celui care îmi spunea întâmplarea, urca munții fără toiag, iar tatăl bătrânelului de acum, pe atunci copil de vreo nouă - zece ani, îl ținea strâns de mână să nu alunece pe zăpada care îi scârțâia sub opincile alunecoase, se întâlniră, în drumul lor de întoarcere spre casă, cu un tânăr voinic cu niște ochi albaștri și pătrunzători și cu plete blonde care îi fluturau în vânt. Era ziua premergătoare sărbătorii Crăciunului, în ajun. Moșul lui urcase la
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
capului că ar existat într-un sat ca al nostru, potrivite mai curând într-un oraș cu pretenții, la niște oameni care făceau casă bună cu haina nemțească și croită și probată la arta modei și nu unde stăpână este opinca, se lipesc cu bătături mâinile încleștate pe coarnele plugului sau bătucite de coasă și drugi de lemn de cărat căpițe, ce taie, usucă și cară iarba fânețelor, ori țapinele și joagărele forestierilor culcând și trăgând la vale pădurea din munții
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
voce calmă, egală, revine, puțin afectată de interesul interogației, poate chiar disimulată de un rost anume. „ Băiete, zicea „moș” Dâră, acolo pe unde vei fi călcat tu cu gândul, n-ăi fi văst' acul cu care împungi chimirul, cojocul și opincile lu' unchiu'?! Neprimind un răspuns, repetă întrebarea dar pân' la jumate, pentru că Damas, mogâldeața de nepot'su de câțiva anișori se și repezi peste pragul ușii, „mătură” împrejur zăpada proaspăt căzută și peste grătarul de șters de la intrare și cu
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
jumătatea de miei voi putea face nuntă“, gândea Ion, luând drumul Brezoiului, mergând agale în urma oilor.” Am s-o învăț să-mi facă fasole bătută, frecată cu usturoi. Medita bărbatul lovind cu măciuca câte o piatră ce-i răsărea în fața opincilor, legate până sub genunchi cu nojițe din piele de porc ... Din când în când fluiera printre dinți la oițele ce priveau cu jind la apa limpede a Lotrului. După atâta mers, a strigat scurt la oi. Acestea s-au oprit
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
de ani. Are în repertoriu dansuri: “Sărbătoreasca”, “Coșer”, “Hangul”; din zona de nord a țării: “Hora de la Cimișlia”, “Suita din Deleni”, “Hora cu bătăi”, “Ostropățul”, “Suite bulgărești”, “Suite țigănești”. Costumul femeiesc este compus din: ie, fustă, cătrință, brâu, bondiță, pantofi, opinci, iar costumul bărbătesc din: cămașă, fustanelă, ițari, brâu, bondiță, căciulă de cârlan, cizme, opinci. Ansamblul “Busuioc moldovenesc”, din satul Ialpujeni, este coordonat de Pânzar Larisa, a fost înființat în 1995, este compus din 20 de membri, dintre care unii au
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
țării: “Hora de la Cimișlia”, “Suita din Deleni”, “Hora cu bătăi”, “Ostropățul”, “Suite bulgărești”, “Suite țigănești”. Costumul femeiesc este compus din: ie, fustă, cătrință, brâu, bondiță, pantofi, opinci, iar costumul bărbătesc din: cămașă, fustanelă, ițari, brâu, bondiță, căciulă de cârlan, cizme, opinci. Ansamblul “Busuioc moldovenesc”, din satul Ialpujeni, este coordonat de Pânzar Larisa, a fost înființat în 1995, este compus din 20 de membri, dintre care unii au vârste între 7-9 ani și alții până la 50 ani. Au un repertoriu autentic folcloric
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
unii au vârste între 7-9 ani și alții până la 50 ani. Au un repertoriu autentic folcloric, tradiții și obiceiuri: botez, cununie, tradiții și obiceiuri de iarnă: “Căiuții”, “Steaua”, “Ursul” și colinde, cântece pascale, sărbători familiale. Costumul femeiesc se compune din: opinci, cătrință, fustă, bondiță, broboadă și costumul bărbătesc din: opinci, ciorapi de lână, ițari, cămașă cu poale, căciulă, pălărie. Ansamblul “Mărunțica”, din raionul Basarabeasca, sat Carabeatovka, este mixt, coordonat de Ion Drăcilă, înființat în 1980, are în jur de 80 de
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
50 ani. Au un repertoriu autentic folcloric, tradiții și obiceiuri: botez, cununie, tradiții și obiceiuri de iarnă: “Căiuții”, “Steaua”, “Ursul” și colinde, cântece pascale, sărbători familiale. Costumul femeiesc se compune din: opinci, cătrință, fustă, bondiță, broboadă și costumul bărbătesc din: opinci, ciorapi de lână, ițari, cămașă cu poale, căciulă, pălărie. Ansamblul “Mărunțica”, din raionul Basarabeasca, sat Carabeatovka, este mixt, coordonat de Ion Drăcilă, înființat în 1980, are în jur de 80 de membri de la 10 la 32 de ani, are în
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
Au executat dansuri din nordul Moldovei: “Joc mare”, “Bulgăreasca de la Cosăuți”, 2 dansuri bănățene, denumite “2 și 7 pași”, “Țărăneasca de la Reghi”, “Hora de la Cimișlia”, “Brâul”, “Hora de la sud” și “Tropăita”. Costumul femeiesc se compune din: cătrință, cămașă, bluză, fustă, opinci, brâu, tuflă (pantofi negri) și cel bărbătesc din: cămașă, brâu, pantaloni, cușmă, opinci. Ansamblul cu nume mioritic “Pe-un picior de plai”, din raionul Hîncești, comuna Pașcani, este mixt, coordonat de Ecaterina Ursu, înființat în 1985, are 28-30 membri, cu
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
bănățene, denumite “2 și 7 pași”, “Țărăneasca de la Reghi”, “Hora de la Cimișlia”, “Brâul”, “Hora de la sud” și “Tropăita”. Costumul femeiesc se compune din: cătrință, cămașă, bluză, fustă, opinci, brâu, tuflă (pantofi negri) și cel bărbătesc din: cămașă, brâu, pantaloni, cușmă, opinci. Ansamblul cu nume mioritic “Pe-un picior de plai”, din raionul Hîncești, comuna Pașcani, este mixt, coordonat de Ecaterina Ursu, înființat în 1985, are 28-30 membri, cu vârste de la 5 la 16-17 ani. Din 2 în 2 ani participă la
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
fire de mălai Și fir dulce de susai.// Huța, huța, huța, Huța, huța, huța! Costumul femeiesc se compune din: fustanelă la poale cu broderie și gherghef, fotă țesută la stative, dintr-o singură bucată, ie din in topit, bondiță, pantofi, opinci, cizme, în funcție de împrejurări. Fetele au coronițe pe cap, iar persoanele mature: moțoc (coc) cu floare la ureche. Costumul bărbătesc se compune din: pantalon, cămașă, stan (stănuți), bondiță sau cojoacă bărbătească, cușmă sau pălărie, cizme, opinci. Ansamblul “Codrenii”, din județul Călărași
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
din in topit, bondiță, pantofi, opinci, cizme, în funcție de împrejurări. Fetele au coronițe pe cap, iar persoanele mature: moțoc (coc) cu floare la ureche. Costumul bărbătesc se compune din: pantalon, cămașă, stan (stănuți), bondiță sau cojoacă bărbătească, cușmă sau pălărie, cizme, opinci. Ansamblul “Codrenii”, din județul Călărași, este mixt, coordonat în prezent de Gheorghe Furculiță. A fost înființat în 1952 de către Grigorie Radu, care acum conduce seniorii. La ora actuală membrii ansamblului sunt constituiți în trei grupe, fiecare având câte 32 de
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
profesionistă, soliști de toate vârstele și interpretează cântece din toate zonele. Pe scena de la Bucov, Mihaela Stratan, în vârstă de 12 ani, a interpretat cântecele: “Așa-i jocul pe la noi”, “ Sunt o fată frumușică”. Costumul bărbătesc este alcătuit din pantofi, opinci, cătrință, ie, brâu, fustanelă, bondiță, marame scurte și lungi, iar cel bărbătesc din: cizme, pantofi, ițari, brâu, cămașă, bondiță, căciulă, pălărie. Ansamblul “Mugurelul”, din Ucraina este coordonat de Ion Popescu, Comunitatea Românilor din Ucraina, europarlamentar. Ansamblul a fost înființat în
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]