3,530 matches
-
consideră că s-a jucat destul cu răbdarea cititorilor: ei vor să afle ce s-a întâmplat, în cele din urmă, cu Lionel. Țineți-vă bine, urmează epilogul! De fapt, două epiloguri: primul - pentru cititorii pesimiști -, al doilea - pentru cititorii optimiști. Citiți-l pe care vreți. Iar dacă sunteți nehotărâți - ca mine -, citiți-le pe amândouă și alegeți. Epilog 1 pentru pesimiști E luni, 14 mai, ora 5.59. Lionel sare în capul oaselor, ca un arc. Se uită spre masă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
literatura cu viața și de a-i învăța pe ceilalți (pe cei care trăiesc fără a fi capabili să povestească) alfabetul unei etici „de buzunar“, la îndemâna tuturor. Ceea ce nu înseamnă, cum tinde să creadă scriitorul într-un moment mai puțin optimist, „să facilitezi accesul unor proști la cărți proaste“, permițându-le astfel „să-și lărgească ignoranța“. Deoarece cartea, dacă e bună, ar putea salva de la ignoranță o mare parte din umanitatea cititoare. Poetica lui Sorin Stoica își vădește aici, dincolo de bine-cunoscutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
să urmărească „Roata norocului“ etc. Și, de fapt, la nivel ceva mai larg, se întâmpla lucrul ăsta. În anii ’70, sâmbăta seara, înțeleg că nu dădeai de nimeni pe stradă cât timp se difuzau varietățile. Asta poate fi interpretat și optimist, ca un ritm comun al unei comunități sau chiar națiuni, dar poate avea și o dimensiune deprimantă, dacă ne gândim că, de fapt, era o formă de disperare. Aceasta era singura chestie agreabilă, singura concesie pe care o primești „de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
-l să se înfrupte și el cu o felie din tortul acesta! Va vedea că în afară de cireașa de deasupra, care pare dulce, are și multe ingrediente amare. Teo, tu acum treci printr-o grea încercare a vieții, dar te știu optimist și sunt sigur că vei birui. Cât privește doctorul Iftode, voi mai vedea. Cei doi se despărțiră după îndelungi discuții, ca doi prieteni. * După câteva zile, când Teo intră în cabinet, îl găsi pe scaunul său pe doctorul Iftode. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
și, în dorința de a și-l scoate, zise timid și foarte încet, abia găsindu-și cuvintele: - Dar tu nu ești așa, știu asta bine, căci am ajuns să te cunosc... Cred că ar trebui să încerci să fii mai optimistă... - Sigur că nu sunt așa!, izbucni Maria încruntată. Deloc nu sunt! Însă nu pot să fiu nicidecum optimistă. Nu pot și nici nu vreau să-mi rezerv libertatea de a face imprudența asta. În primul rând, pentru că nu vreau, cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
tu nu ești așa, știu asta bine, căci am ajuns să te cunosc... Cred că ar trebui să încerci să fii mai optimistă... - Sigur că nu sunt așa!, izbucni Maria încruntată. Deloc nu sunt! Însă nu pot să fiu nicidecum optimistă. Nu pot și nici nu vreau să-mi rezerv libertatea de a face imprudența asta. În primul rând, pentru că nu vreau, cu niciun chip, să-mi fac iluzii, doar pentru ca, mai târziu, să mă aleg numai cu deziluzii; iar, în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
puteri pe deplin. Chiar dacă tu nu vrei, eu tot cred că ar 1 Cuvinte atribuite lui Pavel Puiuț (în interpretarea lui Gheorghe Dinică) și preluate din filmul de comedie neagră din anul 2002, Filantropica. trebui să încerci să fii mai optimistă!, îi răspunse tânărul cu o voce calmă, liniștitoare și care îmbărbăta. - Te rog, Victor, nu mă amăgi, nu trebuie. Chiar dacă vrei să mă alini, asta este o născocire mult prea stângace, pentru a putea privi cu încredere la ea. Să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
nu-mi doresc, cu niciun chip, să-i las pe ceilalți din jurul meu să fie martorii propriului meu sfârșit; însă, pe de altă parte, cu tot pesimismul meu, parcă o părticică din mine - nu știu cum - se zbate continuu să fie încă optimistă! - Ia oprește-te!, interveni Luiza. Este ceva aici, la mijloc, care șchioapătă!, rosti aceasta scurt și accentuat, foarte sigură pe ea. Fii atentă la mine! Să-ți intre bine-n cap: nu poți să fii pesimistă, păstrând, totuși, în tine
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și accentuat, foarte sigură pe ea. Fii atentă la mine! Să-ți intre bine-n cap: nu poți să fii pesimistă, păstrând, totuși, în tine o rezervă de speranță că va fi mai bine, precum nu poți să fii nici optimistă, știind, în sinea ta, că lucrurile s-ar putea să se sfârșească prost. Pesimismul și optimismul sunt două noțiuni supreme prin sine însele, antonime și care se exclud natural una pe cealaltă. Așa încât, nai de ales, hotărăște-te: sau ești
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
final, nemaicontând deloc că Luiza nu se mai afla, de câteva clipe deja, acolo, lângă ea: - M-ai prăfuit... Ei bine, de ținut minte este că, dacă înainte de discuția cu vecina sa, Adriana era tristă și abătută, dar, totodată, oarecum optimistă în inimă, cu eterna speranță că cineva sau ceva, o persoană hărăzită sau o întâmplare fericită, o vor salva din amestecul tulbure de stări sufletești, pe care le încerca tot mai des, iată că acum, ascultând-o pe Luiza cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
că nu există zi să nu-l contacteze pe colonelul Priboi, fie mergând la Miliție, fie printr-un telefon, în care să-l întrebe despre stadiul demersurilor sale. - Și... și ce-ți spune!? - Caută să mă liniștească, pare a fi optimist, dar pe noi vorbele lui nu ne încălzesc. - Alex, Alex, crezi că Dumnezeu poate lovi mai tare un om!? îl poate pedepsi? Ce rău am făcut noi, dragul meu, ce rău, ce păcate avem de ispășit?... Așteptarea aceasta mă macină
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fără știrea ei. De altfel, continuă Olga, toate probabilitățile mă duc spre un final care se profilează a fi unul fericit! Tu ai asemenea certitudini!? - Eu mai am unele rezerve, nu aș putea afirma același lucru. Nu sunt așa de optimistă ca tine. Sper totuși ca lucrurile să se așeze pe speranța în bine, veni Ina în întâmpinarea spuselor prietenei sale. Cuvintele Inei avură un rol benefic, așezându se ca un fel de balsam peste îndoielile Olgăi. Un timp își continuară
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
din copilărie nu îndrăgise aceste zile învălmășite, ce zbuciumau fără opreliște întreaga așezare. Norii cenușii ce se buluceau pe înalturi aduceau ploile reci, mocănești, cernute ca printr-o sită de mătase care-i indispuneau până și pe oamenii cei mai optimiști. Lui Alex îi plăceau toate anotimpurile, chiar și iarna cu zăpezile și gerurile ei, dar sfârșitul acesta de toamnă, atât de dușmănos, nu putea să-l suporte. Și totuși, pe o asemenea vreme, deși ziua se încenușase, decise să plece
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
sine, pe care știința ca atare nu-l conține (Ă) În acest Înțeles, vorba lui Sf. Augustin fides precedit rationem este un adevăr general omenesc, ba chiar adevărată pentru Înțelegerea și a filosofiei, a oricărei filosofii, materialistă ca și idealistă, optimistă ca și pesimistă”. Al. Boboc, releva peremptoriu: „În concepția lui Friedrich Paulsen posibilitatea unei veritabile autonomizări a filosofiei În sistemul celorlalte valori ale culturii spirituale este aproape exclusă dată fiind absolutizarea factorului credință”. În această interpretare, cum spune istoricul român
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
casei, ca un câine credincios, pe care ai vrea să-l alungi, dar el nu manifestă nici un semn că intenționează să părăsească locul unde s-a aciuat. După scurgerea unui timp relativ scurt, cam un an și ceva, misivele Olgăi, optimiste, exuberante, înflăcărate de plinătatea unei vieți nevisate, se încețoșară. Era vădit faptul că bunele relații dintre soți începuseră să se erodeze. Inei i se părea că acestea se alteraseră prea devreme. În noile scrisori, nota dominantă era de pesimism, patinat
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Biata de tine! Și ce vise aveai! Ce vise! - Asta a fost demult, tare demult, de parcă aș fi trăit în altă viață și dacă mă gândesc bine, poate chiar așa a fost!... - Cum vorbești, draga mea! Tu ești o fire optimistă, o luptătoare Olga, ce Dumnezeu!? - Spui tu asta? Am fost, da, am fost!... Și Ina se uită spre noptiera pe care trona o vază cu o singură floare vestejită, pusă de cine știe cine și de când, accentuând parcă și mai mult atmosfera sumbră
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
altfel. Identificând islamismul cu lumea arabă, „uităm“ că acest teritoriu, mai restrâns astăzi decât pe vremuri, e o țară în care se vorbește o limbă indoeuropeană. Este cu atât mai trist că acum, la începutul mileniului al treilea, încărcat de optimiste utopii economice, sociale, politice, culturale, dar dominat, în această parte a lumii, de utopia unei Europe bântuite de daimonul unității, noi, europenii (ca și nord-americanii), nu reușim, dintr-un orgoliu nemăsurat sau din pură ignoranță, să învingem o altă utopie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
în întregime acolo, lângă el. Îi imit râsul: Da, de iapă. Cum e iapa care ar trebui să priceapă, domnule? Ha, ha, ha! (Valy avea, când era interesat, un râs măgulitor, cu un hăhăit mărunt pus pe-o melodie ascendentă, optimist, cuceritor; așa reușea probabil, să-l cucerească repede pe interlocutor; râs parcă imprimat cândva pe o bandă de magnetofon și redat oricând, la comandă, prin simpla apăsare pe buton) Te superi, castelane, dacă îndrăznesc să-ți deschid ochii? Zii! Păi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
bordo. Încă de pe vremea aceea, când ai mei se vedeau obligați să meargă la vreo nuntă într-o altă localitate, mă lăsau în grija mătușii. Atunci, adică aici în fotografia de pe radio, Karin-tante era deja îmbătrânită, dar la fel de zâmbitoare și optimistă. Făcea parte din categoria oamenilor care, încărunțind prea devreme, dădeau impresia că stopau pur și simplu procesul de îmbătrânire, fiindcă rămâneau după aceea, pe tot parcursul vieții, cu fizionomia feței neschimbată. Între prima îmbătrânire și ultima, vorba lui Karin-tante, la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
abia în ziua înmormântării și-o văzusem cu fața acoperită cu un voal negru de mătase, care atârna pe sicriul închis și parcă înghețat, mi se păruse că nu mai era ea, bătrânica aceea plăcută, care mă crescuse. Surâsul acela optimist, chiar dacă l-aș fi văzut pe buze și în ochi, nu l-aș fi putut distinge din cauza vălului. Eram convins că vălul era de vină. El îi dădea alura a ceva glacial. Iar sicriul, un obiect ca toate obiectele, ceva
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
a zeci de expoziții de acuarele în județ și în afara județului, îmi păru însă de la început, un om de aur. Mai întâi îmi apăru un om de care m-aș putea apropia. Deosebit de binevoitor, cu zâmbetul tot pe buze, foarte optimist și, pare mi-se, fost don juan înrăit, dl. director mă invită la el acasă. Locuia cam departe de centrul orașului, pe una din străzile în pantă din cartierul supranumit de localnici Davol, într-o casă la modă în acei
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
uman, se manifestă prin: mobilitate, flexibilitate, rezistență, pasiune, entuziasm, optimism și ca bucurie de a trăi. În momentul în care îți iubești îndeajuns viața și te simți pregătit pentru ea, această energie te ghidează să te implici, să fii pozitiv, optimist, răbdător și iubitor. Energia emoțională este infinită și este energia vitală, care te ține conectat profund la bucuria vieții. Când vei stăpâni elementele pozitive în viața ta, atunci ești cu siguranță conectat, con știent la această energie, la Dumnezeu. Noi
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
și care este cauza lor? Dar, acum haideți să ne uităm și la spectrul opus de emoții, cele pozitive, dacă emoțiile negative (furie, frustrare, depresie ...) au un impact negativ asupra inimii, atunci cineva care se bucură, folosește simțul umorului, e optimist, va avea efect pozitiv asupra inimii, pentru că în timp ce suntem într-o stare emoțională de bucurie și apreciere, inima pulsează într-un ritm coerent și armonios, deci diferența este colosală, dar modul în care vom decide să lucrăm pentru transformarea stării
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
determină destinul nostru. Emerson a spus: Suntem ceea ce gândim”, mult înaintea lui, Marc Aureliu a spus și el: ,, Gândurile noastre sunt cele care ne fac viața”. Deci, ce rost mai are să ne întrebăm cum funcționează gândirea. Este simplu, gândurile pozitive, optimiste și fericite, fac o viață fericită iar gândurile legate de frică, perpetuează o viață trăită cu frică. Frica nu-ți va permite să-ți expui viața ci ți-o va condiționa în așa fel încât să trăiești doar observând lucrurile
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
schimbarea modului de gândire ne ajută să fim mai sănătoși și mai încrezători. Gândirea este punctul de pornire spre modificarea noastră atitudinală, dacă știm și credem măcar cât o boabă de muștar (vorbele lui Iisus) că ne ajută dacă gândim optimist și pozitiv, atunci nu ne rămâne decât să facem primul pas spre o nouă eră a gândirii creatoare și constructive. Nu știu ce ne-ar putea opri să gândim în așa mod, chiar dacă de multe ori trebuie să mai facem și haz
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]