483 matches
-
intern. Până în anul 2015 aeroportul va fi modernizat pentru a fi adus la standardele internaționale de funcționare. Lucrările de modernizare a aeroportului vor presupune extinderea și lărgirea pistei actuale pentru facilitarea aterizării avioanelor mari, precum și construirea unui terminal nou. Aeroportul orădean este considerat a fi unul de interes european. Încă de la sfârșitul veacului al XIX-lea, Oradea a avut alte două gări în afară de cea centrală, anume Gara Velența, care a servit tot mai mult ca triaj pentru traficul de marfă, și
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
să facă legătura cu Satu Mare și Arad (autostrada A1). Centura de ocolire a municipiului este și ea reabilitată și lățită la 4 benzi. Drumurile naționale si europene care trec prin Oradea sunt: DN1, DN76, DN79, E60, E79, și E671. Tramvaiele orădene sunt una dintre cele mai longevive lucrări comunitare din România. Această utilitate publică a fost dată în folosință pentru orădeni la 25 aprilie 1906, fiind în continuare un serviciu public de care beneficiază locuitorii din Oradea. La 25 aprilie 2006
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
la 4 benzi. Drumurile naționale si europene care trec prin Oradea sunt: DN1, DN76, DN79, E60, E79, și E671. Tramvaiele orădene sunt una dintre cele mai longevive lucrări comunitare din România. Această utilitate publică a fost dată în folosință pentru orădeni la 25 aprilie 1906, fiind în continuare un serviciu public de care beneficiază locuitorii din Oradea. La 25 aprilie 2006, Regia Autonomă de Transport Oradea O.T.L. a celebrat centenarul tramvaiului orădean prin lansarea ediției a doua a cărții „De la
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
utilitate publică a fost dată în folosință pentru orădeni la 25 aprilie 1906, fiind în continuare un serviciu public de care beneficiază locuitorii din Oradea. La 25 aprilie 2006, Regia Autonomă de Transport Oradea O.T.L. a celebrat centenarul tramvaiului orădean prin lansarea ediției a doua a cărții „De la o stație la alta”, scrisă de Liviu Borcea, Mihai Apan și Gabriel Moisa. În 2010, Oradea era singurul oraș din România în care circulau tramvaie Siemens ULF. Rețeaua de transport public este
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
le adăpostesc de-a lungul anului, începând din primăvară, când în luna mai se desfășoară "Festum Varadinum", continuând în toiul verii cu Târgul Meșterilor Populari și Serbările Cetății, în luna iulie, și încheind cu toamna, când au loc "Festivalul Toamna Orădeană" și "Săptămâna Teatrului Scurt", în lunile septembrie-octombrie. Printre cele mai importante instituții de cultură din Oradea este Teatrul de Stat. Clădirea Teatrului de Stat este una dintre cele mai însemnate edificii de patrimoniu din Oradea. Proiectul a fost întocmit de
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
patrimoniu din Oradea. Proiectul a fost întocmit de renumita firmă de arhitecți Fellner și Helmer din Viena, iar realizarea lui, care a durat doar 15 luni, din 10 iulie 1899 până în 15 octombrie 1900, s-a derulat sub asistența arhitecților orădeni Rimanóczy Kálmán, Guttmann József și Rendes Vilmos. În 9 și 10 octombrie 1927 se inaugurează prima stagiune românească la teatrul denumit atunci Regina Maria, cu reprezentațiile Teatrului Național din Cluj, al cărui director era poetul și dramaturgul Victor Eftimiu. În
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
a instituției. La parter s-au amenajat o serie de magazine și cinematograful „Urania”. Având în vedere vechimea, istoria arhitectura sa, care intersectează trei stiluri: baroc târziu, eclectic și secession, este o clădire de patrimoniu, protejată de UNESCO. Viață muzicală orădeană a devenit intensă începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când un tânăr muzician, Johann Michael Haydn (1737-1806), fratele mai mic al lui Joseph Haydn, a fost numit organist și dirijor în curtea episcopului Patachich Ádám între
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
al lui Joseph Haydn, a fost numit organist și dirijor în curtea episcopului Patachich Ádám între anii 1760-1762. El a fost urmat între 1764-1769 de Karl Ditters von Dittersdorf (1739-1799). Cei doi muzicieni sunt considerați ca fondatori ai vieții muzicale orădene. Trebuie însă remarcat încă un important muzician de rang european, Wenzel Pichl (1741-1805), care de asemenea a activat și a compus în acest oraș, fiind pentru o perioadă concertmaistrul orchestrei episcopale. În timpul lui Dittersdorf orchestra era formată din 34 de
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
stat, desfășurând o bogată activitate muzicală in țară și peste hotare. Anul 1872 a însemnat începutul activității Societății de Arheologie și Istorie a Comitatului Bihor, care și-a propus inclusiv crearea unui muzeu al Bihorului. Sprijinirea acestui demers de către autoritățile orădene și nu numai a avut drept consecință inaugurarea, în iunie 1896, a primului muzeu în Oradea, adăpostit într-o clădire eclectică, special construită în acest scop, finalizată în 1895 de către arhitectul Rimanóczy Kálman senior. În cele nouă încăperi destinate expoziției
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
colecțiilor, respectiv îmbogățirea lor mai cu seamă cu piese reprezentative pentru arta populară românească, și reorganizarea muzeului, care s-a redeschis publicului din anul 1921. Cu acest prilej s-a tipărit și primul ghid, în română și maghiară, al muzeului orădean. După restaurarea Palatului Baroc, construit între 1762-1776 de arhitectul Franz Anton Hillebrandt pentru a fi reședință a Episcopiei Romano-Catolice de Oradea, s-a inaugurat la Oradea Muzeul Țării Crișurilor, în ziua de 17 ianuarie 1971. Astăzi muzeul, după 110 ani
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
atât în lungul străzii, către Piața Teatrului cât și spre malul Crișului. A fost construită pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost sediul revistei culturale. Arhitectonic nu prezintă elemente deosebite, fiind una cum au fost multe ale protipendadei orădene din perioada ce a premers primului război mondial. Clădirea muzeului - fosta Café Müller - situată în Parcul Traian, a fost menită sa fie un loc de destindere între trei instituții sobre: Prefectura, Tribunalul și Penitenciarul. Cafeneaua cu terasă a fost construită
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Mariei" care, la ora actuală se află în grădina bisericii romano-catolice din Olosig. Ziua de 12 octombrie 1918 reprezintă pentru casa dr. Aurel Lazăr intrarea în istoria românilor ardeleni, încă din ziua precedentă au început să sosească aici persoane necunoscute orădenilor care erau însă de mare prestanță politică între români. Comitetul Național Român a ținut o ședință aici, la care au participat: Teodor Mihali, Alexandru Vaida, Ștefan Cicio-Pop, Vasile Goldiș, loan Suciu, Gheorghe Popovici, Gheorghe Crișan, Nicolae Ivan, loan Ciordaș, Nicolae
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Casa de la numărul 13, nu reprezintă din punct de vedere arhitectonic o realizare deosebită. Cu un singur nivel, ridicat pe un demisol înalt, spațioasă, cu nenumărate încăperi ce dau cu ferestrele spre stradă și spre curte, este tipul de clădire orădeană zidită de oameni cu stare. A fost restaurată în repetate rânduri, ultima oară între cele două războaie mondiale. Oradea este unul din principalele centre educaționale din România. Aici se află Universitatea din Oradea, una din cele mai mari și moderne
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
vechi universități private din România, Universitatea Creștină Partium (fostul Colegiu Reformat Sulyok Istvan), fondată în 1990. Este totodată singura instituție educațională superioară cu predare în limba maghiară din Oradea. Învățământul preuniversitar este reprezentat prin 45 de școli și licee. "Toamna Orădeană" este un festival de divertisment și cultură, organizat în fiecare an între jumătatea lunii Septembrie și 12 octombrie, ziua orașului. Prima ediție a festivalului a fost în anul 1991. Pe parcursul celor 3-4 săptămâni au loc diverse manifestări culturale, artistice, sportive
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Toamnei", o defilare tematică. Tot în prima zi a festivalului se țin teatre de stradă, expoziții fotografice și concerte în aer liber. Alte manifestări importante: Festivalul Berii, Festivalul Vinului, Târgul Pălincarilor, Expo Varadinum, diverse întreceri sportive dotate cu Cupa "Toamna Orădeană". Ziua orașului, 12 octombrie, marchează ultima zi a festivalului. Această zi are o dublă semnificație istorică: redactarea Declarației de la Oradea din 1918, document ce proclama dreptul la independență și autodeterminare a românilor din Transilvania, și ocuparea oficială a Oradiei de sub
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
concerte de muzică ușoară. Primul ziar profesionist din Oradea, "Bihar", a apărut în anul 1862, sub patronajul lui Ottó Hügel și a redactorului Gyula Győrffy. Între 1868 și 1870 același Ottó Hügel a înființat alte două ziare, "Nagyváradi lapok" ("Foile orădene") și "Nagyvárad" ("Oradea Mare"), punând astfel bazele presei scrise orădene. La 17 iunie 1874 Ármin Laszky a înființat ziarul "Szabadság", la care din anul 1900 va scrie poetul Endre Ady. Anul 1880 marchează începutul presei în limba română din Oradea
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
a apărut în anul 1862, sub patronajul lui Ottó Hügel și a redactorului Gyula Győrffy. Între 1868 și 1870 același Ottó Hügel a înființat alte două ziare, "Nagyváradi lapok" ("Foile orădene") și "Nagyvárad" ("Oradea Mare"), punând astfel bazele presei scrise orădene. La 17 iunie 1874 Ármin Laszky a înființat ziarul "Szabadság", la care din anul 1900 va scrie poetul Endre Ady. Anul 1880 marchează începutul presei în limba română din Oradea, odată cu tipărirea revistei culturale "Familia", a lui Iosif Vulcan, revistă
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
tipărirea revistei culturale "Familia", a lui Iosif Vulcan, revistă ce există și astăzi (în serie nouă). Până în perioada interbelică au luat ființă alte peste 20 de ziare locale, în limbile maghiară și română. Dintre cele mai importante: "Nagyváradi napló" ("Jurnalul orădean"; 1898), "Tavasz" ("Primăvara"; 1919), "Cele trei Crișuri" (revistă de cultură înființată de colonelul Bacaloglu). În ianuarie 1945 este înființat ziarul "Viața nouă", publicație în limba română susținută de Administrația sovietică a Ardealului de Nord. Ziar de propagandă comunistă, în paginile
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
publicație în limba română susținută de Administrația sovietică a Ardealului de Nord. Ziar de propagandă comunistă, în paginile sale era reflectată atât situația de pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial, cât și eforturile administrației locale de a normaliza viața orădenilor după eliberarea de sub ocupația ungurească fascistă. Pe 6 martie 1946 cotidianul "Viața nouă" este denumit "Crișana", sub acest nume continuând să existe de-a lungul întregii perioade comuniste, dar și după 1989. Astfel, "Crișana" este cel mai vechi cotidian românesc
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
articole și ziare fiind realmente profesioniste și libere. Imediat după căderea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu, presa românească a început din nou să înflorească. Vechile reviste literare și cotidiene precum "Familia" și Jurnal Bihorean s-au reînființat. Astăzi presa orădeană este reprezentată prin peste 13 cotidiene și reviste locale, două agenții de presă, 5 posturi locale de televiziune și 8 posturi de radio. Fiind centrul Crișanei și al Bihorului, Oradea dispune de aproape toate serviciile medicale. La dispoziția populației stau
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
cele mai importante atracții ale orașului o constituie arhitectura centrului urbei, reprezentată de diferite stiluri: baroc, clasic, eclectic și secesiunea vieneză. Cea mai densă concentrare a acestora se află în centrul istoric al orașului: La începutul secolului XX, în arhitectura orădeană se impune curentul Art Nouveau, curent declanșat în Franța, dar integrat și în Imperiul Austriac și numit de asemeni Jugendstil și Wiener Sezession). Elementele ornamentale de fațadă, prin care se remarcă acest stil de la finele sec. XIX și începutul sec
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Acest articol se referă la cartierul orădean Nufărul. Pentru planta cunoscută ca nufăr, vezi articolul Nufăr." Nufărul este un cartier în Oradea, România, poziționat în sudul orașului la doar câțiva kilometri de localitatea Sânmartin. Numele de Nufărul provine de la floarea de apă nufăr, acest cartier fiind aflat
Cartierul Nufărul din Oradea () [Corola-website/Science/297441_a_298770]
-
bătrâni. Alimentarea cu apă caldă se face cu ajutorul apei geotermale. Zona denumită Nufărul 2 este una relativ nouă, construită în anii 1980 fiind delimitat de restul cartierului Nufărul de șoseaua Nufărului. Cartierul Nufărul este unul din cele mai importante cartiere Orădene având numeroase centre comerciale,hypermarketuri și supermarketuri. Față de celelalte cartiere Orădene, Nufărul s-a dezvoltat cel mai profund în ultima perioadă, în el construindu-se centrul comerical Lotus Market, Selgros, respectiv Praktiker. În Nufărul își are sediul singura companie locală
Cartierul Nufărul din Oradea () [Corola-website/Science/297441_a_298770]
-
denumită Nufărul 2 este una relativ nouă, construită în anii 1980 fiind delimitat de restul cartierului Nufărul de șoseaua Nufărului. Cartierul Nufărul este unul din cele mai importante cartiere Orădene având numeroase centre comerciale,hypermarketuri și supermarketuri. Față de celelalte cartiere Orădene, Nufărul s-a dezvoltat cel mai profund în ultima perioadă, în el construindu-se centrul comerical Lotus Market, Selgros, respectiv Praktiker. În Nufărul își are sediul singura companie locală de transport în comun, majoritatea liniilor de tramvai având ca și
Cartierul Nufărul din Oradea () [Corola-website/Science/297441_a_298770]
-
a achitat cu cinste de aceasta minune, fiind un animator al vieții culturale locale, fapt pentru care liceul și-a câștigat un frumos renume între liceele românesti din Transilvania și din țară. Este demn de retinut că prima revistă școlară orădeană „Sf. Gheorghe“ a fost cea a liceului „Emanuil Gojdu“ și în care, după cum spune prof. Cornel Moga, elevii „vor scrie multe chestiuni de ordin moral-național, cultural, istoric, geografic“. Dar cea mai prestigioasă publicație a liceului a fost și va rămâne
Colegiul Național Emanuil Gojdu din Oradea () [Corola-website/Science/317691_a_319020]