1,193 matches
-
transformă în litigiu. Sfaturile sale rezumă în cuvinte simple și pe înțelesul preoților de parohie practicile matrimoniale larg abordate de pravile, ajutându-i astfel să discearnă, să cunoască, să identifice orice situație. Utilitatea manualului este neprețuită într-o cultură a oralității, într-o lume în care nu există seminarii teologice și, deci, o pregătire sistematică și necesară a preotului. El primește, prin intermediul acestui manual, tot ceea ce trebuie să știe, tot ceea ce trebuie să transmită, tot ceea ce nu s a urmat bine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
diacului ? Fidelitatea între declarația orală și transcrierea acesteia este greu de controlat. Înjurăturile sunt deseori eliminate și înlocuite cu termenii „cuvinte netrebnice“, „vorbe nerușinate și proaste“, descrierea unui comportament este redusă la „umblete și fapte diavolești sau netrebnice“. Și totuși oralitatea are câștig de cauză în fața stilului sofisticat și pretențios. Lectura unei jalbe te poartă prin toate stările și emoțiile jeluitorilor și dă posibilitatea cititorului să-și imagineze scenele descrise. Oralitatea se remarcă mai ales în mărturiile culese în parohie. Aici
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
redusă la „umblete și fapte diavolești sau netrebnice“. Și totuși oralitatea are câștig de cauză în fața stilului sofisticat și pretențios. Lectura unei jalbe te poartă prin toate stările și emoțiile jeluitorilor și dă posibilitatea cititorului să-și imagineze scenele descrise. Oralitatea se remarcă mai ales în mărturiile culese în parohie. Aici, preoții sau logofeții nu se mai ostenesc să stilizeze forma mărturiei sau să excludă expresiile obscene, ci redau pur și simplu vorbe le martorilor. Mijloacele probatorii Reclamantul trebuie să prezinte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Mărioara, fata lui Pelin ceauș, zicând că să ține cu dânsa... iar cu ochii mei n-am văzut“, povestește Grigore căpitan la 22 septembrie <1786> în cadrul aceluiași proces. Societatea românească a secolului al XVIII-lea este încă o societate a oralității care își potolește nevoia de informație culegând-o și prelucrând-o cu intensitate. Trasul cu urechea la discuțiile altora reprezintă un bun prilej de a mai afla câte ceva. „Am auzit gâlceavă și mergând eu aproape de casă am auzit cu urechile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
osebire de logodna făcută prin „legături cu scrisori“, considerată de glava 174 nulă și fără valoare. Importanța actului social trece în fața documentului scris, iar prezența martorilor devine singura modalitate de confirmare sau infirmare a unui asemenea eveniment; cu alte cuvinte, oralitatea, ceea ce pot povesti alții prin viu grai, capătă o mai mare însemnătate decât scrisul. logodna devine însă legătură de nedesfăcut, nu mai după citirea „sfintelor molitve“, adică după ceremonia religioasă. În Dio ce za Cambrai, de exemplu, logodna are o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
paragraf? În primul rând, prezența consimțământului partenerilor spus cu voce tare în fața martorilor și mai ales a preotului, oficiantul ceremoniei religioase, prin care „nunta“ capătă valoare în ochii lui Dumnezeu și a comunității. Două elemente esențiale într-o societate a oralității și în care lipsesc registrele de stare civilă. Al treilea scop este reprezentat de înscrierea sexualității în cadrul legitim al uniunii conjugale: „Iară sfârșitul iaste în mul țirea neamului omenesc și încetarea pohtei cei trupești, după cum grăiește Sfântul Pavel la carteacea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
avertizeze și pe cei care privesc. Puterea ecleziastică insistă pe „efectele la terale“, cum le numește Michel Foucault, ale pedepsei, adică ea „trebuie să aibă efectele cele mai puternice asupra celor ce nu au comis greșeala“. Într-o societate a oralității, în care analfabetismul atinge cea mai mare parte a populației, reprezentarea pedepsei devine o necesitate. „Să fie pildă și altora“ cu aceste cuvinte se încheie aproape toate hotărârile soborului. Caracterul public al pedep sei devine o miză și asigură difuzarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu „eroice”, spre adorarea fluierului cruce. Nu-și poate imagina păstorul, în general, existența decît cu fluierul și cu lancea la îndemînă; iar moartea, cu fluierul-cruce la cap și cu lancea la picioare. 2. TRANSHUMANȚE SUFLETEȘTI ȘI DE IMAGINE Dacă oralitatea favorizează „imposibile îmbinări de genuri” și de experiențe sufletești, să constatăm, în contrareplică, „posibile” asocieri de imagine. Sub autoritatea Cerului, care „se deschide” miraculos în noaptea de Crăciun, animalele își vorbesc trasmițînd mesaje „de sus” celor vrednici să le perceapă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mi se pare că trebuie regîndit cu răspundere și competență. Intențiile de politizare, cum se observă adesea, comentariile superficiale, răutăcioase nu-și au locul. Interesează, dacă este posibil, ce se află „dincolo” de aspectele verbale, narative și conservate în arhiva oralității. Ceea ce, „la origine”, s-a constituit într-o exprimare directă și simplă a căpătat ulterior o înțelegere complexă ori difuză, forma accidentală s-a generalizat, comparația a devenit alegorie, simbol, mentalul tipic vînătoresc a căpătat chipul vieții agrariene, familialul s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lirică a dobîndit elemente epice; o adevărată „pădure de imagini” în perpetuă mișcare, fără puncte cardinale fixe, fără indicatoare pentru călătorul lipsit de experiență. Și, cu cît un motiv cultural pare mai cunoscut (o mască, de pildă, existentă încă în oralitate, un ornament, o arhaitate tip „survivals”), cu atît i se poate bănui prelungirea, într-o formă sau alta, în adîncurile preistoriei. Tehnici ale ceramicii de Cucuteni s-au perpetuat pînă în contemporaneitate printre olarii profesioniști, uneori în acord cu gusturile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cînd colo, cine era? Harap-Alb, care venea în pasul calului, aducînd cu sine pielea și capul cerbului, pe care le-au și dat în mîna Spînului”. Am semnalat și cu alt prilej apropierea motivică, peste milenii, dintre capodopera sumeriană și oralitatea folclorică românească. Paralela o făceam cu basmul Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte. Amîndoi eroii vor să afle „ce se întîmplă” (material/spiritual) cînd cineva din apropiere încetează, la un moment dat, să se mai poarte ca în zilele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
înfrîngă frica umilitoare. În clipa finală munteanca n-a plîns. Prin acest test ea putea să se alăture, fie și ca spectator, dar purtînd copleșitoarea sarcină emoțională, celorlalți doi, aflați deja în totalitate în rol, Nechifor Lipan și Păstorul din oralitate. Mioritismul ca mod de existență, altfel spus, ca întîmpinare a morții cu înțelepciune, cu înțelegere și cu eliberare de frică, îi unește pe toți trei. CAPITOLUL IV MIT ȘI LITERATURĂ A. A doua tinerețe a Mioriței Două au fost motivele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
transmisă mistic peste veacuri, în forme mai mult sau mai puțin coerente, nu rămîne decît să fie „cercetată” de către oameni inspirați, pentru „reconstituirea” și înțelegerea timpurilor trecute. Pe acest fond sentimental, deloc pozitivist, se proiecta imaginea culegătorului de documente ale oralității, după tradiția fantezistă (dar bine articulată „științific”) a autorului italian. Culegătorul de folclor, neapărat poet, avea datoria să îndepărteze acele elemente de compoziție bănuite că ar purta urme mai noi de cultură și de civilizație. Era o muncă extrem de migăloasă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
estetic artei culte în curs de afirmare. La sfîrșitul articolului citat, Alecu Russo era nevoit să recunoască existența unor versuri „stîngace” în textele anonime în general. Faptul era vizibil pentru toată lumea trecută prin școală, obișnuită să aplice normele savante asupra oralității. În asemenea condiții, înșiși patruzecioptiștii erau conștienți de faptul că recomandarea poeziei folclorice ca îndreptar estetic poate întîmpina dificultăți lesne de înțeles. Tot Alecu Russo a încercat o explicație de moment, invocînd glasul păsărilor, privighetoarea în speță, modestă ca înfățișare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
iarăși repetate, ca să nu se piardă din memoria vie, în vremurile de încrîncenată mancurtizare care ne obligă la supunere și la ascultare. B. Ispita comparatistă De la Caracostea ne-am obișnuit să operăm o anume separație între cele două capodopere ale oralității românești, Meșterul Manole și Miorița, în ordine tipologică și geografie folclorică. Prima ar ține de sfera comparatismului, cum a susținut autorul în lucrarea Material sud-est european și formă românească, pentru că motivul central, jertfa zidirii, ar constitui un bun cultural comun
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în față chipul soțului, așa cum îi apărea în realitate. De aici impresia de „aventură polițienească”. Așa stînd lucrurile, nici nu era nevoie de un portret în detaliu. Folclorul i-a oferit autorului destule exemple în acest sens, dat fiind că oralitatea excelează în reprezentări metonimice. Iată cum se desfășoară, pas cu pas, operația de „restaurație arheologică” a imaginii dispărutului Nechifor Lipan: primul pas pe care îl face Vitoria în căutarea soțului este la hanul lui Donea din Bicaz. Cîrciumarul a reținut
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ci sub regimul unui atribut care cumulează mai multe valori. Substituirea numelui civil (Nechifor Lipan) cu o formulă sau cu un epitet „totalizant” (C. Lévi-Strauss) constituie una dintre condițiile mitizării (Max Müller). Elementele de portret catalogate pînă aici circulă în oralitate, cu funcție poetică, dar și sociologică. Atribuite unui individ, selectat cu sau fără intenție de colectivitate, instituționalizează un portret ideal de bărbăție și de frumusețe, sumar și din cîteva epitete: fudul, mîndru, deschis, vesel, darnic, vorbăreț. La schița portretistică se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vorbăreț. La schița portretistică se adaugă, uneori, și partea onomastică. Nechifor are numai semnificație onomastică; însă Gheorghiță înseamnă numele de taină (mitică și erotică) pentru Vitoria. Autorul îl introduce în conștiința cititorului, aplecînd la eresuri folclorice, încărcîndu-l de sentimentalitate. În oralitate poate fi identificată o întreagă tipologie numenală cu funcție mitico-familială și estetică. Este suficientă simpla citare a numelui într-un text, ca individul căruia i se adresează să fie convențional avansat în sfera frumosului. Cînd în baladă apare formula versificată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Se cuvine făcută distincție între modul cum întîmpină moartea cel marcat de destin să i se curme firul existenței pămîntești la un anume soroc și ceilalți, rămași „dincoace”, avînd obligația de a conserva memoria dispărutului. Primul mod este reprezentat în oralitate de imaginea convențională a păstorului, interpretată în mai multe chipuri. Interesează aici măsura în care el se dovedește a fi conștient de iminența morții și are puterea sufletească (dobîndită și transmisă din generație în generație) s-o întîmpine împăcat și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu mai întîlnim o situație asemănătoare. Și nu este singura surpriză destinată să contureze liniile capodoperei. „Îmbinarea imposibilă” se prezintă asemenea unui soclu pe care se află montată o serie de „bijuterii” poetice de o pronunțată individualitate. Oriunde, în compartimentele oralității, ne întîmpină alegoria moartea-nuntă, portretul idealizat, portretul alegorizat al unui chip uman, dipticul de metafore-catareze, recunoaștem probabila lor proveniență: cea mioritică. Pe scurt, ca să ne oprim doar la evocarea a două direcții, literar-estetică și ontologică, să constatăm că cercetarea mioritică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vorba de un mod istorico-structural: sistem de texte integrate și transparente și de altul tipologic, poemă ce se caracterizează printr-o imposibilă și paradoxală îmbinare de genuri. Acestora li se poate adăuga încă o încercare de definire, dictată de statutul oralității și de mentalul colectiv: Miorița este o capodoperă ce realizează în imagini sensibile și dramatice o viziune epopeică și destinală asupra existenței. Aici se impun atenției și se presupun trei termeni tehnici și, mai ales, prestigioși care necesită scurte lămuriri
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
epopee riscăm să recurgem la vocabularul romanticilor. Și Al. Russo și Vasile Alecsandri au apreciat-o în aceiași termeni. Nu căutăm înțelesuri homeriene, dar tindem spre o lărgire semantică a cuvîntului epopee, în funcție de materialul românesc și de situarea lui în oralitate. Și iată cum: Miorița s-a întrupat, literar și muzical vorbind, într-un număr de peste 1200 de variante, cunoscute pe întreg teritoriul carpato-danubian și nistriano-pontic. Așadar, să reținem: Iliada, ca formă închisă, așa cum s-a transmis în lumea civilizată, prin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Helada, pînă a căpătat o redactare definitivă; Miorița, formă deschisă și fărîmițată în „variante”, s-a răspîndit în vechime ca și „astăzi”, fără nici o îngrădire. Poate nici o „epopee” din lume nu s-a bucurat de un asemenea statut prestigios în oralitate: de a modela întreaga etnie și de a continua să viețuiască în mod real, ca manifestare poetică mereu actualizată. Tocmai de aceea poema nu se reduce la descrierea etnografică, a păstoritului și nici la un asasinat aventurier, cum și-a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
morții. Să nu ne oprim la suprafața lucrurilor înfățișate. Avem de-a face cu o multitudine de pretexte care țin de tehnica limbajului în asociere cu parcursul suitor al gîndirii, așa cum se întîmplă în orice domeniu al artei, indiferent de oralitate sau de cultura alfabetă, savantă. Problematica ce interesează înainte de toate privește tipul de metafizică la care aspiră poema românească. Orice moarte presupune o metafizică, în măsura în care este și „experimentată”, pe o treaptă culturală distinctă. Înălțarea în cultură este însoțită de diferențieri
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a continua și „dincolo” un mod de viață asemănător cu cel al existenței încarnate. S-a văzut aici „dragostea” omului pentru munca și uneltele sale (se riscă aici o simplificare, o îngustare, o retardare), un tip de gîndire obiectuală „specific” oralității, după care lumea ideilor nu s-ar pune în mișcare decît prin manevrarea directă și condiționată a lucrurilor. Doar dacă dăm relației lucru-cuvînt o accepțiune modernă (Noica, Wittgenstein), „lucrul” reprezintă începutul și sfîrșitul cunoașterii înseși. Este cunoașterea în esențialitatea sa
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]