9,870 matches
-
măriri și a toate cele omenești. Stihirile glasurilor sunt urmate de Strigătul Atotțiitorului (partea a 5-a, "corespunzătoare oarecum catolicului Dies irae"), în același registru apocaliptic. Deși penultima, secțiunea a 6-a, Evanghelia, constituie apogeul lucrării. Într-un crescendo solemn, orchestra și orga preced apariția basului solist. Cu rezonanțe de clopot gigantic, glasul lui despică parcă Cerurile, vestind sosirea ceasului "când morții vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu", fără să-și arate chipul pe de-a-ntregul, ca în practicile frecvent întâlnite
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
soartei, un besmetic nedocumentat își permite să scrie și să aducă grave învinuiri morale, umbrind faima celor doi mari artiști Zavaidoc și C. Vasile, care plângeau amândoi că doi frați la moartea prietenului lor comun Ionel Fernic (unde a cântat Orchestră de Folclor condusă de Grigoraș Dinicu), căci, nu o singură dată Zavaidoc, Cristian Vasile, Titi Botez și Ionel Fernic petrecuseră alături de Nunuța, căreia Fernic i-a închinat romanța cu același nume, în restaurantul Caru’ cu Bere din spatele Postei Centrale, astăzi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
la un mare maestru de acolo. Buna regină Elisabeta trimite și ea un ajutor bănescîn acest scop; sufletul ei larg înțelesese situația mea grea în care mă aflam. Încet, încet, începusem să cânt mai regulat. Fac cunoștința primului concertmaistru al orchestrei Filarmonice Géza de Kresz, un ungur de viță nobilă, cu care încep să cânt regulat sonate pentru pian și violină. După câtva timp decidem să dăm un concert împreună la Ateneu. Acest concert ia ființă sub patronajul principesei moștenitoare Maria
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
În programul său făceau parte și inspiratul poem simfonic ”Marsyas” de mult dotatul compozitor Castaldi. Alfonso Castaldi, italian de origine, însă trecând din prima tinerețe în țară, este îndrumătorul tinerei noastre generații de compozitori. Deține la Conservator clasa de compozițieși orchestră. Din școala sa au ieșit Ion Nonna Otescu, Mihail Jora, Filip Lazăr, Mihail Andricu și alții. Vacanța noastră, de astă dată, fără părintele nostru, o petrecem la Cacova, unde fiecare colț ne amintea de cel dispărut. În aprilie 1912 sunt
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
recitaluri proprii și ca solistă într-un simfonic. Stârnește admirația și entuziasmul publicului, prin neasemuita-i poezie și forță titanică de care dispune. La sfârșitul unui recital cântă în plus marșul militar de Schubert-Tausig, lăsând o impresie ca o formidabilă orchestră de 70 de oameni. I.C. Brătianu, primul ministru de pe atunci, se suie pe scenă împreună cu multă lume din sală, spre a vedea îndeaproape miraculoasele degete cântând. Dorința mea a fost să fac tot posibilul de a izbuti ca marea artistă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
alt concert simfonic figurează și ca dirijor plin de vervă și extrem de interesant. La un moment dat însă, observând în loja de avant-scenă o doamnă nostimă și foarte elegantă, rămase cu ochii țintă la ea, uitând să dea semenle necesare orchestrei, care grație numai rutinei a putut să se descurce, fără ca să se întâmple ceva mai rău. Iar ochii de „bebe” speriat și groaza întipărită pe față, care cu toată nemărginita admirație a publicului față de personalitatea artistică a dirijorului, provoacă o
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cultură. A îndurat multe lovituri ale sorții și după multe peripeții, călători în America, unde părinții au plecat pentru a-și agonisi viața, își pierde mama acolo și se întoarce cu bătrânul ei părinte la București, unde e angajată în orchestra filarmonică. Într-o bună zi, ducându-mă la spital, găsesc totul evacuat, iar toată familia regală plecată. Unde? Nu se știa. Acum îmi aduc aminte de cuvintele spuse în ajun de bătrâna Miss Milne: „La reine ne peut pas se
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
surprins și emoționat de a auzi artă înaltă în România. Tot atunci cunosc pe profesorul Dr. Hammer, medicul șef al spitalului, care a rămas zguduit de interpretarea legendei. Mai târziu, când primele zile de teamă s-au mai spulberat, fosta orchestră a Ministeruluiîși începe activitatea sub conducerea muzicantuluiSkohutil, scăpat din lagăre, grație intervenției lui G. Enescu și a mea. În concertele acestea simfonicesunt rugată și eu să cânt, și publicul nostru amator rămas în București își face apariția regulat, asemenea și
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
vezi, în plină ședință, se scoală Livescu, profesor și artist al Teatrului Național și cu voce gravă și vibrantă, începe să citească dintr-o foaie de hârtie aducând învinuiri acelor prefesori care în timpul ocupației s-au manifestat artisticește, cântând în orchestre sau concerte. Avui neplăcuta impresie să-mi aud invocat și numele meu, pentru că am cântat într-un concert simfonic și de 2 ori la spitalul răniților germani. Se cerea „pedepsirea”mea, a prof. de vioară ceh Hans Skohutil și prof.
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cu toate că George Enescu l-a încurajat mult - din nenorocire - pentru el și pentru alții. După reîntoarcerea tuturor pe la vetrele lor, se observă o mișcare mai avansată spre progres. Compozitori tineri răsar, printre care Mihai Jora își face apariția la pupitrul orchestrei simfonice, atrăgând atenția publicului meloman asupra talentului său. Orchestrează fericit în „Suită Moldovenească”. Emoționează sala apărând pe scenă în cârje (rezultatul unor lupte în care a căzut grav rănit) - un merit mai mult bravului artist! La acest concert fui însoțită
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
a doua zi la Filarmonică, unde sunt primită de președintele Hoynacky și dirijorul Fitelberg. Sunt extrem de gentili, mai ales bătrânul domn Hoynacky, prieten bun al compozitorului Brzezinsky. Pe ziua următoare, de altfel, chiar ziua concertului simfonic, e fixată repetiția cu orchestra. Filarmonica are o splendidă sală de concert, mult asemănătoare sălii Gewandhaus-ului din Lipsca. Are un podium special pentru cele două piane de concert (Bachstein și Steinway), iar pe cel mare, care e alipit acestuia, e repatizată orchestra. Sub bagheta lui
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
fixată repetiția cu orchestra. Filarmonica are o splendidă sală de concert, mult asemănătoare sălii Gewandhaus-ului din Lipsca. Are un podium special pentru cele două piane de concert (Bachstein și Steinway), iar pe cel mare, care e alipit acestuia, e repatizată orchestra. Sub bagheta lui Fitelberg, care este un iscusit dirijor de orchestră, totul e bine pus la punct, așa că o singură repetiție în vederea concertului pare suficientă. După-amiază, cu o zi înainte de concert,mă duc să fac o vizită ministrului nostru Iacovski
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
mult asemănătoare sălii Gewandhaus-ului din Lipsca. Are un podium special pentru cele două piane de concert (Bachstein și Steinway), iar pe cel mare, care e alipit acestuia, e repatizată orchestra. Sub bagheta lui Fitelberg, care este un iscusit dirijor de orchestră, totul e bine pus la punct, așa că o singură repetiție în vederea concertului pare suficientă. După-amiază, cu o zi înainte de concert,mă duc să fac o vizită ministrului nostru Iacovski, pentru care aveam o scrisoare din partea Reginei României. Ajunsă la legație
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
farsa și a dispărut vraja nopții ce rezonează cu cea mai subtil îmbătătoare muzică). Un decor foarte frumos (Adriana Urmuzescu) îl situează pe Mozart în lumea lui Wateau (cu care are atâtea afinități), sau poate în lumea aparențelor. Prin comparație, orchestra, sub bagheta energică a dirijorului italian David Crescenzi mi s-a părut prea terestră cu sonoritatea ei compactă, monocromă. O surpriză plăcută, pentru că a adus la lumină multă informație necunoscută publicului, a fost și expoziția organizată în parteneriat cu Muzeul
Un proiect avantajos by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10025_a_11350]
-
italienne (Suitele pentru clavecin, 1720), și, campion al reangajării, el se împrumută fără rușine. [...] La clavecin, Bach, care a amestecat nu mai puține stiluri europene, preferă să disocieze genurile: toccate, suite și partite, Concertul italian (și concerte pentru clavir și orchestră), Clavecinul bine temperat, Variațiunile Goldberg, Arta fugii, sunt tot atâtea universuri însușite într-un mod lucid.”<footnote Brigitte François-Sappey, op. cit., p. 48: „Reste le parcours des jumeaux allemands. Polyglotte dans son art comme dans la vie, Haendel malaxe prélude et
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Suites pour clavecin, 1720), et, champion du remploi, ils s’emprunte sans vergogne. Au clavecin, Bach, qui ne fusionne pas moins les styles européens, préfère dissocier les genres: toccatas, suites et partitas, Concerto italien (et concertos pour clavier[s] et orchestre), Clavier bien tempéré, Variations Goldberg, L’art de la fugue sont autant d’univers lucidement appréhendés.” footnote> 3.2. Stilul „antropomorfic” sa semn al atitudinii organice A doua „specie” stilistică este una radical diferită, dată fiind energia ei evolutivă, care „fisurează
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
vioară și violoncel, opus 1 (1795), și durează până în (aproximativ) 1800 / 1802, incluzând primele două simfonii - nr. 1, op. 21, în Do major (1799-1800), și nr. 2, op. op. 36, în Re major (1801-1802), primele două concerte pentru pian și orchestră - nr. 1, op. 15, n Do major (1796-1797) și nr. 2, op. 19, în Si-bemol major (1787-1795), precum și cele șase Cvartete op. 18 (între 1799-1800) etc. (2) A doua perioadă, de maturitate, durează unsprezece ani, între 1803-1814. În mod
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Mi-bemol major, „Eroica” (1803-1804), incluzând sonatele pentru pian de la Sonata pentru pian nr. 14, op. 27, nr. 2, în do-diez minor („Sonata lunii”) și până la Sonata pentru pian nr. 27, op. 90, în mi minor, Concertul pentru pian și orchestră nr. 3, op. 37, în do minor (1800-1801), incluzându-le și pe următoarele două, nr. 4, op. 58, în Sol major (1805-1806), și nr. 5, op. 73, în Mi-bemol major, „Imperialul” (1809-1810) etc. (3) A treia perioadă - a creației
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
scrisă între anii 1969-1972) nu debordează de citate precum Sinfonia lui Berio. Începând cu imaginea haosului primordial din care se „nasc” citate din muzica lui Beethoven, din muzică barocă amestecată cu idiomuri jazzistice (free jazz), din Concertul pentru pian și orchestră în si-bemol minor de Ceaikovski și din valsul Dunărea albastră de Johann Strauss, segmente muzicale organizate în stil serial, sau marșul funebru din Sonata nr. 2, op. 35, partea a doua, de Chopin, totul se încheie cu sonoritatea citatului
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
în anul 1818, „de către o trupă venită din Ardeal, sub conducerea lui Johann Gerger” - așa cum citim în epistolele lui Ion Ghica și în romanul lui Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi - și Simfonia 40, prezentă în programul primului concert al orchestrei înființate la București și dirijată de Eduard Wachmann, din 22 aprilie 1866<footnote Breazul, G(eorge) - Bicentenarul Mozart - Muzica lui Mozart în țara noastră: în: Gazeta literară, București, An III, nr. 5 (99), 2 februarie 1956, p. 8; footnote> . Cartea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Revista generală a învățământului, București, An XXV, nr. 7 - 8, septembrie-octombrie 1937, p. 270; Republicat integral în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp.116 - 124; footnote> . După succesele audițiilor muzicale pentru școlari, în realitate concerte educative cu participarea orchestrei naționale condusă de Alfred Alessandrescu, criticul va consemna: „Este prima dată în lume când se organizează în chip așa de deosebit audițiuni muzicale pentru școlari”<footnote Breazul G(eorge) - Audițiuni muzicale pentru școlari; în: Cuvântul, București, An VI, nr. 1692
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
știut ce să facem. Să plecăm, să nu deranjăm repetiția sau să ne așezăm pe câte un fotoliu, în sala goală? Cum ni meni nu ne-a luat la goană, ne-am așezat... Eu, niciodată, nu asistasem la repetiția vreunei orchestre simfo nice. Curiozitatea creștea cu fie care secundă parcursă. Este im presionant, este incredibil!... Dirijo rul sesizează cele mai mici imper fecțiuni de interpretare la fiecare dintre cei aproape 50 de instru mentiști care compun orchestra. Se oprește, explică, iar
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
asistasem la repetiția vreunei orchestre simfo nice. Curiozitatea creștea cu fie care secundă parcursă. Este im presionant, este incredibil!... Dirijo rul sesizează cele mai mici imper fecțiuni de interpretare la fiecare dintre cei aproape 50 de instru mentiști care compun orchestra. Se oprește, explică, iar începe, iar se oprește... altă explicație. Calm, atenție de fier, sincronizare, sunete de cleștar, efort până aproape de epuizare. Perfecțiunea, constat, este obiectivul dirijorului, ceea ce îmi confirmă și specialistul de lângă mine, Dariusz Pacak. Mă întreb, câți, oare
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
un istoric al filarmonicii vâlcene, ne-a vor bit în termeni „de aur” despre fonda torul Corului Academic Euphonia și bijuteriile sale corale de-a lungul a peste trei decenii de existență, ca și al Filarmonicii „Ion Dumitrescu” și al orchestrei simfonice, profesorul, com pozitorul și dirijorul Mihail Ștefănescu, despre concertele și recitalurile unor mari artiști ai lumii pe scena vâlceană, despre colaborarea strânsă dintre filarmonica vâlceană și cotidianul „Curierul de Vâlcea”. Am reținut câteva fraze ale prietenului nostru Ioan Barbu
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
Am reținut câteva fraze ale prietenului nostru Ioan Barbu, care spun multe despre un om care sfințește locul: „Mihail Ștefănescu este un manager de excepție, ca și un muzician contem poran de excepție. El este dirijorul corului Euphonia și al orchestrei simfonice ale Filarmonicii de Stat Ion Dumitrescu din Râmnicu Vâlcea. Mihail Ștefănescu este, de asemenea, și dirijorul corului Carmina Coziae, parte a Filarmonicii de stat. Ceea ce a întemeiat el - și ce s-a făcut sub bagheta lui și ceea ce face
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]