792 matches
-
istorii despre ceea ce mi s-a Întîmplat pînă acum. Dar nu am vicii ascunse sau o viață secretă sau obsesii față de oarece bizarerie. De exemplu, cînd mă masturbez mă gîndesc la mine, nu am fantezii cu staruri de cinema sau orgii... — Mare păcat. Wakefield e ușor dezamăgit. — De fapt, am un viciu... oftează Maggie. Wakefield devine interesat. — Citesc, mărturisește Maggie, cărți. — Un viciu privat. — E un viciu grav, spune Maggie, dar este singurul care nu face rău nimănui și este credința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
vechi spațiot... (Bruno râse pentru a stabili o complicitate mai curând fictivă), probabil Îți amintești de Începuturile Locului, de eliberarea sexuală, de anii 70... — Eliberare, o laie! mormăi străbunicul. Întotdeauna au fost gagici care-o dădeau la tot cartierul, În orgii. Și totdeauna au fost tipi care-au zguduit-o. Nu s-a schimbat nimic, bătrâne. — Totuși, insistă Bruno, am auzit că SIDA a schimbat situația... — Pentru bărbați, recunoscu acuarelistul dregându-și glasul, era mai simplu, e drept. Uneori erau guri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
auzit că SIDA a schimbat situația... — Pentru bărbați, recunoscu acuarelistul dregându-și glasul, era mai simplu, e drept. Uneori erau guri sau vagine primitoare, puteai intra direct, fără să bați la ușă. Dar pentru asta trebuia să fie deja o orgie adevărată, iar acolo selecția se făcea la intrare, În general veneau cupluri. De câte ori n-am văzut femei zgâite, lubrifiate În draci, care se masturbau toată seara; nimeni nu venea să le-o vâre, bătrâne. Nici măcar din milă, nu, nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Sade, mai ales!... — Textul meu despre familii... Da, foarte bun și el. Sunteți reacționar, asta e bine. Toți marii scriitori sunt reacționari. Balzac, Flaubert, Baudelaire, Dostoievski: numai reacționari. Dar trebuie să mai și regulezi, nu? Trebuie să-i tragi niște orgii. E foarte important. Sollers Îl părăsi pe Bruno după cinci minute, lăsându-l Într-o stare de ușoară beție narcisistă. Se mai calmă pe drumul de Întoarcere. Philippe Sollers părea să fie un scriitor cunoscut; totuși, lectura din Femmes o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
1966 la Los Angeles de Anton La Vey, și Process Church of the Final Judgement, care s-a stabilit În 1967 la San Francisco, În districtul Haight Ashbury. Aceste grupuri existau Încă, și David intră În legătură cu ele; În general, practicau orgii rituale, uneori sacrificii de animale; Însă prin ele avu acces la cercuri mult mai Închise și mai dure. Îl cunoscu astfel pe John di Giorno, un chirurg care organiza abortion-partys. După operație, fetusul era strivit, malaxat, amestecat cu aluat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
participanți era producător În industria video și dispunea de aparatură de multiplicare. Un snuff movie bun se putea vinde extrem de scump, În jur de douăzeci de mii de dolari copia. Într-o seară, invitat de un prieten avocat la o orgie, David recunoscu Într-o cameră, pe televizorul cu circuit Închis, unul dintre filmele sale, făcut cu o lună În urmă; În el, David secționa cu drujba un sex masculin. Excitat la culme, trase lângă el o fetiță de vreo doisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Știu ce trebuie să facem, zise ea după o nouă tăcere. Mergem să facem sex În grup la Cap d’Agde, În sectorul nudiștilor. Vin acolo infirmiere olandeze, funcționari germani, foarte civilizați cu toții, burghezi, gen țările nordice sau Benelux. O orgie cu polițiști luxemburghezi, de ce nu? — Mi-am terminat zilele de concediu. — Și eu, marți Începe școala; dar Încă am nevoie de repaus. Sunt sătulă de predat, elevii sunt niște tâmpiți. Și tu ai nevoie de repaus, și ai nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
putea avea copii fără riscuri de malformații genetice; virilitatea lui era mult diminuată, deja. În planul intereselor speciei, nu mai erau decât doi indivizi ce Îmbătrâneau, cu valoare genetică modestă. Ea Își trăise viața din plin; luase cocaină, participase la orgii, dormise În hoteluri de lux. Aflată, datorită frumuseții ei, În epicentrul mișcării de eliberare sexuală din anii tinereții, Annabelle suferise enorm din cauza acestei frumuseți - În fond, din cauza ei, fusese cât pe ce să-și piardă viața. Aflat, din indiferență, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
La Cap d’Agde e la fel, se pare că au interzis accesul În zona dunelor. Hotărârea s-a luat la presiunile Societății de protecție a litoralului, care e În mâna ecologiștilor. Bieții oameni nu făceau nimic rău, doar niște orgii galante; se pare Însă că deranjau rândunicile de mare. Rândunicile de mare sunt un soi de vrăbii. Futu-le-n cur de vrăbii! se Însufleți Bruno. Vor să ne interzică sexul În grup și brânza de oaie, naziștii! Iar socialiștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Trebuia să vină și ziua asta. M-am ridicat în picioare. Frica se dusese cu totul și acum mi-era rușine că urlasem. Ce mare lucru? Trei nebune - și cu Mama Mare, patru. Bunică-mea se tâmpise de tot. Cine știe ce orgii sau ritualuri de demente făceau ele aici în beci. Trebuia să reinstitui normalitatea. Mi-am regăsit sobrietatea și stăpânirea de sine. - Ori îmi spuneți cine sunteți, ori chem poliția. - Stai, stai, stai. Ia loc. Nu e nevoie să te agiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
nori și fără ploaie, yubani-i celebrează marea sărbătoare „Nokué“, prefacerea răului în bine. Dansează, mănâncă până plesnesc, beau rachiu până pierd noțiunea lumii, iar fecioarele au obligația să accepte toți pretendenții. - clătină din cap, posomorât. Totul se termină într-o orgie. Nevestele acordă libertate bărbaților lor, iar bărbații, nevestelor și fiicelor! Ce greu e să îi duci pe calea credinței lui Hristos, să încerci să le insufli cumpătarea. — În fond, sunt mai civilizați decât noi, răspunse el. O dată la douăzeci și opt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ascunse dorințe. Beau, mănâncă, se îmbată și se culcă cu cine tânjeau să se culce. Psihiatrii cei mai avansați recunosc că, în fond, asta e o minunată terapie. Cupluri perfect normale, care se iubesc și se respectă, recurg la aceste orgii în care fiecare dintre ei lasă să-i scape pentru o zi tot ce poartă înlăuntru. Apoi, nu își fac nici un reproș unul altuia și își reînnoadă viața în pace. — Dragostea adevărată nu are nevoie de așa ceva. Cum puteți ști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nu ar fi avut: nu ar fi putut să omoare un om; asta Încheia discuția. Thomas, mai ales În ultimii ani, se trezea dimineața În patul său, Întindea mîna după cartea pe care o Închisese Înainte să adoarmă - Doamne, ce orgii ale cugetului, uneori, Înlăuntrul acesteia! -, citea, cînd era prins de text, ca un apucat; cînd se Întîlnea cu Ingrid, Între două zboruri transoceanice ale acesteia, trei, rareori patru zile, mai mult nopți, parcă murea puțin. Nu era făcut nici pentru
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
multe ori să plece și și-a exprimat intenția, dar Relu a schimbat vorba de fiecare dată sau îi promitea, amâna, invocând scuze credibile. Până la urmă, după ce fetele aproape se dezbrăcaseră până la sutien și bikini, iar dansurile deveniseră scene de orgie romană, biata fată a încercat să părăsească încăperea și bâjbâia prin holuri să descopere calea spre ieșire. Nu a mers prea mult pentru că vocea lui Relu a oprit-o:Ce crezi că vrei să faci acum, fată? - Aici, așa... eu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ai intrat într-un magazin de motociclete și ai încercat cu o motocicletă japoneză. ai mai încercat cu o saltea pneumatică și cu o barcă pneumatică. ai încercat cu unul dintre manechine și mai tîrziu ai încercat să provoci o orgie colectivă cu mormanul de manechine. ai intrat în magazinele cu ustensile erotice și ai adunat toate femeile gonflabile. Le-ai urcat în apartamentul tău și le-ai umflat pe toate. apartamentul ți s-a umplut pînă la refuz cu corpuri
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
nege orice limită. Pentru vizionarul din Patmos, așa-numiții parthenoi, feciorelnicii, sunt cei care nu s-au amestecat cu idolatria. Idolatria, de obicei, se etalează în straie carnavalești și întotdeauna se identifică cu un exces de vitalitate desfrânată: sărbători, banchete, orgii. Așa-numiții parthenoi sunt persoane care nu urmează acest model de viață excitată și excitantă, ci se lipsesc de un astfel de trai pentru a conduce o existență bazată pe discretio, pe fidelitas. Lupta de zi cu zi constă în
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
a unui individ. - Popoarele care nu se ofilesc n-au trăit niciodată. Timpul e uneori așa de apăsător, c-ai vrea să-ți spargi capul de el. Devenirea s-a coagulat în creier și existența ia culoarea păcatului. Individuația este orgie de singurătate. - Înapoi spre Ființă sau Nimic, spre o mântuire - lipsită de speranțe. Buddha a fost, oricum, prea naiv... În marile singurătăți pari a fi gâtuit de un demon pentru o plăcere crudă a lui Dumnezeu. Și de aceea mintea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care s-au epuizat în plăceri. Dar chiar dacă ar fi contrariul, ce înseamnă supraviețuirea cu câteva zeci de ani? Nimic. Orice plăcere nesatisfăcută este o ocazie pierdută pentru viață. Nu voi veni, în numele suferinței, să opresc lumea de la plăceri, de la orgii, de la excese. Numai oamenii mediocri vorbesc de consecințele plăcerilor. Dar consecințele durerii nu sânt și mai mari? Numai un om mediocru poate dori să moară la bătrânețe. Deci suferiți, beți, sorbiți cupa plăcerii până la urmă, plângeți sau râdeți, scoateți strigăte
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
renunțare. Dar dacă lepra m-ar cuprinde, n-aș condamna bucuria altuia. Căci în orice condamnare există multă invidie. Budismul și creștinismul sânt o răzbunare și o invidie a suferinzilor. Simt că în agonie n-aș putea face decât apologia orgiei. Nu recomand nimănui renunțarea, fiindcă gândul instabilității nu se poate depăși decât de puțini, în pustie. În deșert, ca și în societate, instabilitatea lucrurilor ți se oferă cu aceeași aromă dureroasă. Când te gândești că nimic nu s-a ales
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
rațională a existențelor curente să nu mai îngreuneze tensiunea nemărginită a vijeliei mele interne, a durerilor și amurgurilor mele. Cu sălbăticia impetuoasă a resurselor neexploatate din mine și cu încrederea bestială a patimilor comprimate, să înghit lumină și întuneric pentru orgia mea lăuntrică, pentru voluptățile și chinurile haosului meu, pentru tragicele încîntări ale deznădejdii și ale bucuriilor mele ultime. Mă arde un astfel de foc interior și mă agită furtuni atât de mari, încît mirarea mă apucă cum de nu explodez
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ei. Într-adevăr parecă s-a lipit de mine și mi-a supt pin toți porii ei sângele din carne, sucul din {EminescuOpVII 268} nervi, puterea din mușchi... E teribilă femeia aceasta sau, [mai] bine, demonul acesta... " Astfel, obosit de orgia sufletului său, se-mbrăcă, se uită în oglindă... [O] umbră viorie îi colora fața... era vânăt de palid ce era... Dar astfel era și mai frumos de cum fusese vodată... "Sărutarea ta * de dimineață, sărmanul meu Angelo, zise el zâmbind cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
trezește în fiecare dintre noi dorința obscură, de cufundare în întreg. Ea scapă individul de povara singurătății. Îl transportă într-o lume a beției colective, a instinctelor exteriorizate, unde încearcă sentimentul euforic a atotputerniciei sale. Sau, cum spunea Baudelaire, "inefabila orgie, sfîntă preacurvie a sufletului" celui care "se scaldă în gloată". Ce se petrece așadar atunci cînd fiecare ins renunță la partea lui de individual pentru a exalta, pînă la paroxism, partea sa colectivă? Pentru a putea explica lucrurile, trebuie să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
autist, orb și surd la nevoile celorlalți. Și nu cred că este o întîmplare dacă, în epocile de panică intensă datorată catastrofelor sau epidemiilor, oamenii revoltați de demisia autorităților neputincioase să facă față, se lasă cuprinși de marele suflu al orgiilor. Ieșirea din identificare este atît de totală încît Erosul ocupă tot locul vacant. Istoria ciumei în Evul Mediu este exemplară. Dorința de a trăi se exacerbează la cei care fug de grămezile de hoituri, de locurile contaminate. Pofta de a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
căci nu arareori a apelat la „practici leniniste” precum mobilizarea muncitorilor împotriva intelighenției ori a opoziției politice care militau pentru o democratizare radicală a țării. Mineriadele din 1990, în special cea din iunie 1990 (calificată de Tismăneanu ca fiind o „orgie stalinisto-fascistă de ură și violență” - p. 234), au demonstrat autoritarismul regimului Iliescu instalat după revoluție. Într-o altă lucrare pe care o coordonează (Revoluțiile din 1989. Între trecut și viitor, 1999), Vladimir Tismăneanu sintetizează duplicitatea revoluției române și a actorilor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o Încheiere a poemului Anatolidei, Heliade dezleagă din nou fantezia lui aeriană. Cetatea ideală, rezidență a Mirelui-popol, este o „tindă cerească” ce unește tot ceea ce are mai pur materia și tot ceea ce fabrică mai curat și mai Înalt spiritul uman. Orgia de pietre prețioase, de arbori fructidori, de obiecte virginale este vegheată (custodită) de Îngeri. Acesta este spațiul poeziei heliadești. Unul dintre spații, cel care stă pe treapta de sus a scenariului său liric. Limbajul care Îl sugerează este, În continuare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]