913 matches
-
ei au dat artei lor substanță vizuală și simbolică. XX. Puterea golului în caligrafia și pictura chineză (Pierre Jaquiliard și Ung Nolee). * * * În abordarea compoziției, atitudinea față de plinuri și goluri diferențiază net atitudinea occidentală, care caută conexiunea formelor, de cea orientală, în care se pun în evidență intervalele dintre ele. Artiștii chinezi ne învață despre spațierea care nu se limitează la copierea întâmplătoare și accidentală a intervalelor din realitate că spiritul nu i-ar putea fi receptat, iar dacă spațierea ar
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
Culturală „Ginta Latină”, vă roagă ca, o copie a hotărârii Senatului, să fie trimisă Filialei Societății „Ginta Latină” din satul Ciripcău (satul natal al lui Constantin Stere) Raionul Florești, Societății Pământenilor Moldovei „C. Stere” din orașul Iukuțk, Republica Iakută, Siberia Orientală și Filialei „Ginta Latină” - Liceul Constantin Stere orașul Soroca. CAPITOLUL VI Răspândiți pe întreg teritoriul al Traciei, vechii aromâni, sau macedoromânii mai dăinuie și astăzi în grupări răzlețe sub denumirile date de populația majoritară din țările balcanice - aromânii cuțovlahi, fârșeroți
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
fost și mai ridicat. Naziștii au provocat moartea a aproape zece milioane de civili, din care 7.400.000 în teritoriile ocupate și 2.200.000 în deportare, printre care 2.825.000 de evrei din URSS și din Polonia orientală sovietizată. în Gulag*, procentul de mortalitate a atins 20% pe an și un milion de deținuți și-au găsit moartea aici în anii 1942 și 1943. La acestea se adaugă și pierderile indirecte, legate de supramortalitatea în spatele frontului (foamete, epidemii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
minciună. Centrii motivației sexuale Pentru stabilirea integrală a diagnosticului medicina alopatică (occidentală) se servește de un număr de metode și de tehnici ce sunt cu atât mai performante, cu cât dotarea cu aparatură medicală este mai înaintată spre deosebire de medicina ecologică (orientală de sorginte), aceasta folosește experiența multimilenară transmisă scriptic sau oral, intuiția, flerul etc. În așa fel, medicina contemporană (dominant alopatică la nivel oficial) utilizează metodele medicinii ecologice pentru tratament, numite și terapii asociate, când nu și le însușește întrutotul tehnologic
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
țărilor avute în vedere: schimbările care se petrec în acest sens se sustrag unei inteligibilități imediate, prudența părând să recomande amânarea verdictelor. Renuțând la această prudență, câțiva autori au îndrăznit totuși să analizeze viața politică a țărilor Europei Centrale și Orientale prin prisma clivajelor. Se pune astfel problema adaptării modelelor teoretice. Principiile de care se servește analiza acestor clivaje în Europa Occidentală au fost stabilite de mult timp: într-o lucrare fondatoare, Stein Rokkan și Seymour Martin Lipset descriau în 1967
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
societăți un obstacol în calea structurării clivajele politice. O alta raportează polaritățile prezente la o matrice istorică formată în timpul regimului comunist. Iar ultima pune în lumină o amprentă istorică indelebilă imprimată în perioada interbelică în cazul țărilor Europei Centrale și Orientale. În cele trei situații sunt adoptate metode distincte pe care le vom numi respectiv topologică, genetică și arheologică. A. Metoda topologică: istoria ca obstacol Autorii care aplică literal modelul lui Rokkan și Lipset propun efectuarea unor simple statistici de ordin
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
principiu de structurare în Europa Centrală și Orientală. Categoriile de analiză avute în vedere sunt simple avataruri ale celor definite de Rokkan și Lipset: polaritatea de tipul "economie de piață / populism economic" este echivalentă, în cazul țărilor Europei Centrale și Orientale, cu clivajul "urban / rural" și "proprietari / muncitori"; polaritatea de tip "liberalism politic și social / autoritarism politic și social"se substituie clivajului "biserică / stat". Deosebirile observate între vechile democrații populare își au originea chiar în funcționarea acestor regimuri comuniste. Modul în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
gândită nu a fost niciodată realizată. Cu toate acestea, ea rămâne un deziderat pentru responsabilii sovietici, influențând astfel evoluțiile economice și politice ale democrațiilor populare. După prăbușirea blocului comunist, Uniunea Europeană exercită o tutelă de tip nou asupra Europei Centrale și Orientale, tutelă care nu presupune exploatarea economică. Țările nu sunt însă mai puțin constrânse să-i accepte condițiile, riscând altfel excluderea. În schimbul subvențiilor, Comisia le cere reformarea structurilor economice interne, potrivit negocierilor angajate în cadrul procesului de extindere. O primă exigență se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sau afișează o dependență mai mică decât țările în care minoritatea este implantată. În perioada interbelică, antagonismele se exprimau în acest fel, însă nu se poate constata o prelungire completă a acestora: având o existență recentă, statele Europei Centrale și Orientale trebuie încă să se consolideze; interesele susținute sunt cele centrale, iar cele ale minorităților nu sunt apărate de către partidele desemnate. În timpul regimurilor comuniste, conflicte mocnite au fost întreținute de minoritățile maghiare mai ales atunci când poziția Ungariei în cadrul mecanismului de dependență
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
procesul de modernizare dependent, clivajele observate până acum pun în joc interese economice circumscrise. Se pot forma antagonisme corolare care să aibă în vedere care referenți identitari ar trebui promovați de către partidele politice. C. Clivajele referențiale Partidele Europei Centrale și Orientale se confruntă cu întrebarea dacă modalitățile de exercitare a puterii ar trebui sau nu să se alinieze normelor exterioare. Modurile de evaluare a experienței politice trecute sunt și ele divergente. Prima polaritate are în vedere pertinența modelelor politice occidentale. Unele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sursa conflictelor structurale, trebuie sondat un teren foarte haotic, fapt permis de existența unor unelte teoretice prețioase: conceptul hegeliano marxist al contradicțiilor. Această muncă a fost întreprinsă în mai multe rânduri, inclusiv pentru a integra cazul țărilor Europei Centrale și Orientale. Cel de-al doilea comentariu se impune aproape de la sine: conceptul de clivaj se înscrie în mod evident în categoria structurilor; adică sunt invarianți de lungă durată, care pornesc de la geneza procesului de diferențiere teritorială a Europei. Această constatare se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Țările Baltice, Balcanii ori țările provenite din fosta URSS oferă o imagine foarte amestecată. Cu condiția să fie respectat și nu folosit parțial, modelul celor patru clivaje fundamentale ar putea fi aplicat sistemelor de partide ale țărilor Europei Centrale și Orientale. Aplicarea ar trebui să aibă în vedere, pe de o parte, că aceste clivaje țin de durata lungă și, pe de altă parte, că cele patru clivaje nu sunt neapărat prezente în toate țările, că pot să nu fie întruchipate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
că nu există clivaj fără o revoluție prealabilă și, pe de altă parte, dacă există clivaje, acestea trebuie să fie de ordin teritorial, cultural sau funcțional. Ansamblul schimbărilor brutale economice, politice și culturale care au afectat țările Europei Centrale și Orientale în timpul ultimei jumătăți a secolului al XX-lea poate fi considerat drept o revoluție, o revoluție pe care acesta nu a prevăzut-o. Pe de o parte, ordinea socială, economică și politică de până atunci a fost distrusă, pentru a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Articolul citat aici este: "Formation of Party Cleavages in Post-Communist Democracies", Party Politics, 1/4, 1995, pp. 448-479. Numărul 4 al revistei Party Politics, publicat în primul ei an de existență, a fost în întregime consacrat țărilor Europei Centrale și Orientale, cele mai interesante contribuții fiind, după părerea noastră, cele ale lui Attila Agh, asupra socialiștilor maghiari, și Petr Kopecky, asupra organizațiilor de partid. 4 K. Lawson et al. (ed.), Cleavages, Parties and Voters, Westport (Conn.), Praeger, 1999. 5 A. Römmele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
stânga/dreapta, care domină scena politică poloneză de mai bine de un deceniu. Așa cum am sugerat în titlu, teza noastră centrală este că scena politică poloneză, la fel ca aceea a celei mai mari parți a țărilor Europei Centrale și Orientale, poate fi analizată într-un mod pertinent utilizând modelul centru/periferie. Noi considerăm că apropierea centru/periferie ar putea fi folosită pentru a explica emergența și persistența clivajului principal al scenei politice poloneze, reprezentată prin axa stânga dreapta.1 Aceasta
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
această polemică. Astfel Vit Hloušek s-a preocupat de definirea unei noi abordări în termenii unor clivaje valabile pentru întregul areal "post-comunist"13 (înțelegând prin aceasta nu doar cele trei sau patru țări ale Europei Centrale, ci și toată Europa orientală, până la actualele granițe rusești, ceea ce corespunde viziunii adoptate de acest centru important al științei lor politice din Cehia. În acest sens, se operează un fel de gumaj al clivajelor anterioare instaurării sistemului de tip sovietic fondat pe principiul uniformizării efectelor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și 3) principalele partide politice sunt organizații de masă și/sau au legături cu structurile sindicale sau cu mișcările sociale. Există multe motive pentru care o definiție atât de riguroasă a clivajului politic este greu de aplicat Europei Centrale și Orientale. Societățile postcomuniste sunt considerate a fi "uniforme", adică fără stratificarea socială. Acestea se caracterizează de asemenea prin slăbiciunea structurilor organizaționale ale societății civile 3. Structurarea ideologică a sistemelor de partid în majoritatea țărilor Europei Centrale este de asemenea slabă 4
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în adevăr", așa cum a evidențiat-o Havel. Rețelele organizaționale susțineau astfel împărțirile socio-economice și culturale ale societății comuniste. În ciuda existenței mitului atomizării sociale a societăților comuniste, cel puțin două mari rețele organizaționale au apărut în aproape fiecare țară a Europei Orientale în 1989-1991: partidul comunist și opoziția anticomunistă, de obicei sub forma unei mișcări sociale de masă. În țările catolice, Biserica a fost de asemenea unul dintre principalii actori ai societății civile în timpul regimului comunist și a perioadei de tranziție. Aceste
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
perioadei de tranziție. Aceste elemente socio-structurale, normative și organizaționale constituie un clivaj social pe care l-am putea numi clivaj comunist"anticomunist (fără nicio referire directă la ideologia comunistă), și care pare a fi clivajul principal al Europei Centrale și Orientale după căderea cortinei de fier. Acest clivaj nu e neapărat semnificativ din punct de vedere politic în fiecare țară. În unele cazuri acesta nu s-a stabilizat din cauza lipsei de unitate a forțelor anticomuniste și/sau declinului partidului comunist 7
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și J.T. Ishiyama (ed.), The Communist Succesor Parties of Central and Eastern Europe, M.E. Sharpe, Armonk, New York, London, England, 2002, pp. 224-239. 17 A. Ramonaité, op. cit. Influența Bisericii asupra dezvoltării clivajului politic religios în șapte dintre țările Europei Centrale și Orientale ALAR KILP Cercetarea academică asupra religiei și politicii în țările postcomuniste este precară, mai ales în privința țărilor ex-sovietice, precum Estonia, Letonia și Lituania. Situația țărilor de la Visegrad (Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria) e mai bună, dar tendința e aceea de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
putere morală care dirijează și unifică în cadrul luptei anticomuniste, a avut impactul cel mai puternic asupra politicii în timpul perioadei de tranziție, fiind susținută de majoritatea opozanților regimului. Cu toate acestea, tranziția de la comunism la democrație pune Bisericile Europei Centrale și Orientale în fața unei situații cu totul noi. Instituțiile religioase, reprimate până acum, descoperă noi amenințări pluralismul religios, "libera piață a valorilor" și liberalismul care reduce Biserica la o sursă identitară printre altele. Biserica trebuie să găsească o nouă modalitate de a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
trebui să fie separată de lărgirea constantă și crescândă a participării politice în sistemele fondate la origine pe excludere. Instrumentul acestei schimbări progresive a practicii sociale a fost contestarea. Se regăsesc aceste patru etape rokkaniene în evoluția Europei Centrale și Orientale către democrație de-a lungul sec. XX cu precomunismul, trecând prin comunism, iar apoi postcomunism? Se poate ca democratizarea postcomunistă să fie un proces model inversat față de modelul lui Rokkan. Așa cum s-a sugerat, democratizarea regimurilor de tip sovietic după
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Contrar marilor revoluții ale istoriei (franceză, americană, rusă), socialismul de stat a fost înlocuit de un regim care îi fusese anterior în ordine cronologică și logică, democrația liberală, și pe care îl scosese de pe scena istoriei țărilor Europei Centrale și Orientale; societățile postcomuniste au folosit memoria totalitarismului ca și clivaj cultural pentru a umple funcțiile clivajelor sociale distruse de comunism. În mod ironic am putea spune că democrația a reușit în sfârșit să-și expropieze expropiatorul. De cele mai multe ori, comunismul este
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
viza suprimarea forțelor politice care erau partide doar cu numele; deși erau reale din punct de vedere juridic, partidele în cauză refuzau angajamentul politic. Situația nu este caracteristică doar României: s-a observat deja că majoritatea mișcărilor Europei Centrale și Orientale "nu corespund definițiilor clasice pe care științele politice le conferă partidelor politice"16. Dar postcomunismul românesc inventează mai multe forme de "partide monopolitice", care merită o atenție suplimentară. Un prim exemplu este cel al partidului care refuză publicitatea; astfel, în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de Waele pornește tot de la modelul lui Rokkan, pe care îl aplică altfel. El consideră că trei dintre clivajele rokkaniene se regăsesc fără dificultate în țările Europei Centrale și Orientale, cu o mențiune importantă: "partidele din țările Europei Centrale și Orientale se pot naște și/sau situa în cadrul mai multor clivaje"64. Doar clivajul de tipul "proprietari-muncitori" nu poate fi identificat în acest caz. De Waele nu citează decât un singur partid românesc pentru a ilustra această prezență particulară a clivajelor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]