1,401 matches
-
la timp anumite activități cotidiene (fără să apeleze la diverse strategii de atenționare), aceasta se deteriorează pe măsura înaintării în vârstă. Derapaje apar și la nivelul memoriei-sursă, ce se referă la capacitatea adultului de a-și aminti de unde și de când originează o anumită informație. Din fericire, capacitatea de a memora chipurile umane rămâne nealterată în timp. Vorbind despre procesele memoriei, menționăm că mai rebele la eroziunile cauzate de vârstă sunt capacitatea de recunoaștere, fixare și conservare a informațiilor în memoria de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de alfabetizare ale femeilor, În raport cu cele ale bărbaților. În realitate Însă, mai important este faptul că posibilitățile de instruire școlară oferite femeilor de politica tereziană și iosefină au avut efecte remarcabile, de profunzime, iar procesele Înnoitoare evocate mai sus se originează, adeseori, tocmai În această explozie a frontierelor alfabetizării feminine. Era pentru prima dată În istoria românilor când femeile aveau acces la Învățătură În proporții de masă. Iar În ceea ce privește problema procentajelor de școlarizare, inferioare celor masculine (situație, desigur, reală), ele nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
om, că fiecare dintre ceilalți este om: valoare supremă. Și cum ar putea omul realiza, în fericită regăsire cu sine, acordul? Pe de o parte, grijind, educând bine copiii, și, pe de altă parte, făcând apel la memorie, care se originează - cu calde și proteice reflexe mitice - în propria copilărie (Fer. Augustin). Discret și nobil însoțitor pe cărările scrisului său, autorul apelează la semitonurile sugestiei, punctează într-un câmp impresionist irizări de indicii tocmai ca subiectul-cititorul său de la sine să lucreze
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
posibilă cunoașterea, Înțelegerea. Problema nu mai este, ca la Schleiermacher și alți gânditori, cum să ieși din cercul hermeneutic ci, cum să intri În el “Întro manieră corectă”: “În el [În cerc] e adăpostită o posibilitate pozitivă de cunoaștere, una originară prin excelență, care desigur nu este surprinsă Întro manieră autentică decît atunci cînd explicitarea a Înțeles că sarcina ei primă, constantă și ultimă nu este niciodată de a permite ca deținerea-prealabilă, privirea-prealabilă, conceperea-prealabilă să ne fie livrate prin intuiții de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
gîndirii tradiționale. Există suficiente similitudini între Augustin de pildă, și Descartes în ceea ce privește metoda și teoria intuitției, cogito-ul pe care amîndoi îl asimilează iluminării divine și inferioritatea cunoașterii sensibile față de intuiția intelectuală. Cogito-ul nu este rezultatul unui efort discursiv, ci se originează într-o facultate superioară rațiunii, respectiv intuiția, așezată în om de ființa perfectă, Dumnezeu. Cogito-ul este o intuiție care provine din inteligența pură. În Regulae Descartes este foarte clar în această privință: ) Originalitatea lui Descartes poate fi rezumată în principal
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
înșeală câteodată, întemeindu se prin aceasta justețea concluziei: .) În 1963 J.Derrida ) susține o conferință din care interesează remarcile făcute în urma recitirii Meditațiilor: tema somnului generalizat este conexă cu eroarea sensibilă și cu visul, toate trei sugerînd posibilitatea ca ideile originate în simțuri și imaginație să fie total eronate. Se deschide astfel breșa pentru o temă angoasantă: Viața este un vis” constînd în aceea că toți oamenii conferă obiectivitate și consistență unei posibile aberații. Prima tentație căreia i-am putea ceda
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
pe cei care-i atacau originalitatea, cât și pe cei ce l-ar fi putut acuza de o eventuală erezie. Valoarea în sine a metafizicii cartesiene, faptul că ea s-a constituit într-un izvor, nesecat pînă astăzi, pentru doctrinele originate în el, întinderea conceptuală și temporală a câmpului său de acțiune, sunt incontestabile. Acestea sunt motivele pentru care exegeții operelor cartesiene au evitat sau pur și simplu au ignorat considerațiile istorice, raportarea acestor scrieri la condițiile lor de formare și
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ei intuitivă, și de aceea a fost considerată de către mulți adevărată. Nu putem ști însă cu siguranță dacă el s-a gîndit la posibilitatea ca, deși conștiința să fie într-adevăr simplă și unitară ea să fie totodată o activitate originată într-un sistem pur fizic și să-i fie acestuia imanentă. S-a afirmat că Descartes dovedește că nu a luat în calcul această interpretare, căci el afirmă ) susținînd prin aceasta că gîndirea pură, atributul definitoriu al spiritului imaterial, poate
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în pictură, sculptură și arhitectură. S‑a format în atelierul lui Ghirlandaio. A fost unul dintre artiștii care a întruchipat idealul Renașterii italiene. Sprijinit de familia Medici, în special de Lorenzo Magnificul, a realizat lucrări de o inegalabilă măiestrie și origina‑ litate. Permanent frământat de căutări, de contradicția dintre materie și spirit 12 și de dorința de desăvârșire, a creat sculpturi care se remarcă prin dinamism și expresia forței, a pasiunii sau a a suferinței. În pictură (de exemplu: bolta Capelei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
care disimulează că nu mai există nimic, inaugurând era simulacrelor și a simulărilor. Întrebarea care survine acum este: în cazul imaginilor putem vorbi de concepte pure? Înțelegem prin pur acel concept care nu ascunde nimic. Dar puritatea nu e niciodată originară 5. Deci, conceptul nu poate să fenteze dublura, prin urmare puritatea unui concept nu poate fi obținută decât printr-o metodă de purificare. Gestul purificării reprezintă gestul violent al trăirii, pentru că, pornind de la un complex semantic are menirea de a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
What is a poem?", în The Philosophical Review, 1958, 66 (4), pp. 329-362. Steen, Gerard, "Genres of Discourse and the Definition of Literature", în Discourse Processes, Lawrence Erlbaum Associates, 1999, 28 (2), 109-120. Tihanov, Galin, "Why Did Modern Literary Theory Originate in Central and Eastern Europe? (And Why is it Now Dead?)", în Common Knowledge 10, 2004, pp. 61-81. Thomasson, Amie, "Roman Ingarden", în Edward N. Zalta (ed.), The Stanford Encyclopedia of Philosophy, 2012. Thornhill, C. K., "Real or Imaginary Space-Time
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sunt epurate pentru „deviație naționalistă”, iar republicile considerate refractare față de procesul de colectivizare a pământurilor sunt aspru pedepsite; în Ucraina, Transcaucazia și Asia Centrală, cadrele partidului comunist, acuzate de deviație naționalistă, fac obiectul unor epurări* vizând să le substituie cadre de origină rusă. La rusificarea cadrelor de conducere se adaugă rusificarea spațiului sovietic: că e vorba de industrializare, de crearea a noi orașe în Transcaucazia, Asia Centrală sau Extremul Orient, ori chiar de marile foamete* din 1932-1933 sau 1947, puterea profită de ele
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
provine din specificul condițiilor social-politice concrete în care s-a recurs la utilizarea lui. Una dintre accepțiuni își are originea în lucrările specialiștilor din țările est-europene, care interpretau organizarea ca un mijloc de raționalizare a activităților unităților economice. Altă accepțiune, originată în abordările specialiștilor din țările occidentale dezvoltate, vizează organizarea generală, a ansamblului organizației, aspectele particulare ale organizării intrând în sfera de interes a ceea ce poartă numele de „metode și tehnici de cercetare operațională”, engineering etc. (vezi Nicolescu, Verboncu, 1999, p.
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o oarecare diferență. Cu toate acestea, teoria normativă propusă de Vroom și colaboratorii săi a constituit obiectul unor numeroase validări satisfăcătoare (vezi Lévy‑Leboyer, 2003, p. 396). 2.6.3. Teoria „cale‑scop”tc "6.3. Teoria „cale‑scop”" Se originează într‑o sugestie formulată de House în 1971 și dezvoltată de el împreună cu Mitchell în 1974. Teoria cale‑scop postulează următoarele idei: # - succesul conducerii rezultă din manifestarea expectațiilor subordonaților, sarcina liderilor constând în a crește gustul pentru performanță al acestora
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Scandura, 1987; Graen, Uhl‑Bien, 1995). La început a fost numită Vertical Dyad Linkage Theory (VLD) (teoria legăturilor diadice verticale), pentru ca mai apoi să fie rebotezată Leader Model Exchange (LMX) (modelul de schimb dintre lider și subordonați). Noua teorie se originează într‑o serie de cuceriri ale psihologiei sociale, care susține, după cum se știe, că indivizii acționează altfel în situații de grup, față de situațiile de singularitate. Teoria pornește de la o idee generală, acceptată și de alte teorii. Conducerea eficientă este dependentă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
comportamentul se prelungește și se perpetuează, mai ales când scopul nu a fost atins. O definiție și mai specială a motivației muncii a fost formulată de Pinder. El arată că motivația muncii # este un set de forțe energice care se originează atât în interiorul, cât și în exteriorul ființei individului pentru a iniția comportamentul asociat cu munca și pentru a determina forma, direcția, intensitatea și durata sa (Pinder, 1998, p. 11). # Noua definiție se centrează pe natura, originea și funcțiile motivației muncii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cred, în mod nejustificat, că doar banii îi motivează pe oameni. Or, exclusivismul și nerealismul unor programe și practici motivaționale ar fi mai degrabă în măsură să împiedice motivarea autentică a angajaților, decât stimularea lor motivațională. O altă prejudecată se originează în tendința dihotomizării comportamentelor organizaționale în comportamente motivate și comportamente nemotivate. În mediile organizaționale nu poate fi vorba de comportamente nemotivate, ci de comportamente motivate mai mult sau mai puțin, de comportamente motivate de un stimul (x) sau de alt
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de sursele lui, iar modalitățile ameliorative, îndeosebi a efectelor negative, sunt legate de cauzele generatoare. În fond, suprimând cauzele care au generat conflictul vom elimina și efectele lui nedorite. 3.1. Nivelul intrapersonal În acest caz este vorba de conflictele originate în interiorul uneia și aceleiași persoane, de aceea se mai numesc și interioare. Sursa lor cea mai frecventă o reprezintă nepotrivirea, necorelarea ideilor, opiniilor, așteptărilor, aspirațiilor, valorilor unei persoane. Practic, este vorba de situațiile in care cineva aderă la o idee
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
favorizată de adâncirea dezechilibrului dintre solicitările mediului de muncă și capacitatea sau resursele disponibile ale persoanei. Dacă la adâncirea dezechilibrului respectiv adăugăm și continuitatea, din permanentizarea lui în timp, pericolul devine și mai mare. Totuși, în prefigurarea acestui pericol se originează nevoia prevenirii sau ameliorării burnout-ului și a efectelor lui. 3.2. Modele explicativ-interpretative ale burnout-ului Multe dintre problemele burnout-ului (dinamică și structură; cauze; simptome și efecte; modalități de prevenire și atenuare) își găsesc expresia cea mai deplină în modele explicativ-interpretative
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
analitic, inventarial, bazat pe prezentarea în sine a tuturor acestor probleme, preferăm să schițăm cele mai interesante și elocvente contribuții în planul explicării fenomenului respectiv. După opinia noastră, modelele explicativ-interpretative ale burnout-ului pot fi împărțite în două categorii: unele nespecifice, originate în diferitele paradigme ale stresului și concepute ca un fel de prelungire, continuare și adâncire a lor, însă în noul cadru identic al burnout-ului; altele specifice, elaborate propriu-zis pe termenul burnout-ului cu concepte, dimensiuni, instrumente de măsurare proprii acestuia. 3
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
concluzie: atunci când în mediile organizaționale se observă sau se constată influența benefică a unei strategii de coping asupra burnout-ului, indiferent dacă este directă sau moderatoare, este bine ca ea să fie favorizată și întărită. Modele centrate pe gestiunea resurselor. Se originează tot în paradigma originală a stresului, dar nu în cea inițială formulată de Lazarus, ci în cea „renovată” de Hobfoll. Modelul conservării/pierderii resurselor, propus de Hobfoll pentru explicarea stresului, cu aplicabilitate directă mai ales în cazul stresului organizațional, a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
larg de prejudecăți care susțin că principala cauză a mobbing-ului ar fi reprezentată de un tip specific de personalitate/caracter al victimei. Numeroși reprezentanți din domeniul asistenței sociale și cel medical refuză să admită că reacțiile/simptomele de stres se originează în structura socială a grupului în care victima mobbing-ului evoluează și se raportează. O serie de cercetători (Kihle, 1990; Leymann, 1990; Björkqvist, Österman, Hjelt-Bäck, 1994; Becker, 1995, Niedl, 1995) au întreprins analize impresionante ca număr (peste 800 de studii de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mod cert, și dacoromâna. Revenind la timpurile ce țin de adâncimile istoriei neîntrerupte a limbii dacilor, ai căror descendenți direcți sunt valahii, românii de azi, pelasgi ca și latinii și nu numai ei, care vorbeau la început o limbă comună originară numită lingva prisca, sau latina vulgata, vom reda câteva păreri ale unor personalități antice care chiar din acea perioadă definesc felul în care se formează limbile luând în considerație în primul rând o bază comună, care e supusă unor schimbări
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
Radu Paraschivescu, vineri, la Biblioteca Astra din Sibiu. » Basistul trupei finlandeze de rock Nightwish, Marco Hietala, a lansat duminică biografia oficială a formației, Once Upon A Nightwish. Aceasta este scrisă de Mape Ollila și conține istoria unei trupe inițial necunoscute, originară din Kitee, Finlanda, care s-a dovedit a fi, în cele din urmă, un fenomen muzical internațional. 01 CIRCUL NOSTRU V| PREZINT| De la găozari la nesimțiți, via țigancă împuțită Lucian Dan TEODOROVICI După întâmplarea din ziua referendumului, când Traian Băsescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
mînjii cu caș la gură? [...] Apoi aceștia sînt niște cimpanzei, care afișează necunoștința limbii moldovenești, dar în realitate nu cunosc bine nici Cu siguranță aveau în vedere caracterizarea făcută de un raport oficial din perioada de început a ocupației rusești: „Origina comună și educația asemănătoare a moldovenilor face ca moravurile lor să fie foarte deosebite de moravurile popoarelor cu idei sănătoase. Pornirea dvorenilor moldoveni de a se sprijini reciproc împotriva rușilor, pentru care nu simt decît ura; - aversiunea lor de a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]