845 matches
-
și erau un rest din gustul grotesc al secolului al X[V]II-lea și a împovărării sale de ornaminte. Această cameră fuse oarecând laboratoriul consilierului și rămăsese {EminescuOpVIII 567} neatinsă precum a fost când era acela în viață. Un orologiu de părete într-un teas mare cu zugrăveli chineze, în aur și negru, sta acolo muțit și colbăit într-un colț și un ștrang gros de clopoțel cu ornaminte multe de mătasă spânzura încă în alt colț lângă un secretariu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
după ce mă mai liniștisem, tu m-ai putea uita. Vrei tu să împarți, drept semn al legământului nostru etern, o hostie sântă cu amantul tău? " Eu aveam una și o rupsei în două părți. " Dumnezeu e martorul nostru", ziserăm ambii. Orologiul bătu unsprezece în mănăstirea apropiată. "Trebuie să mă duc, zise Maria, etern a ta, etern, etern! " Stătui însă mult după ce se depărtase și căutai după ea în lumina lunei. " Etern! etern! " răsună în urechile mele și, în vise de aur
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
moartă.. Nu știu ce se întîmplă mai departe, însă patrusprezece zile în urmă am fost la domnia-ta, părinte, și-i dădui Iuliei un loc în mormântul familiei. Contele-și finise narațiunea. El se sculase și îmbla cu pași mari prin cameră. Orologiul bătu unsprezece. - Ești aici, Iulia? strigă contele și ochii săi se învîrteau sălbatec, vină!... vină la mine!... El deschise ușa camerei alăturate și strigă prin întunerec: Iulia, aici sânt eu... eu, Iulia! Numai un aer rece suflă din cealaltă casă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cea mai perfecționată dintre toate. Se ridică de pe podea și merse până în fața mașinăriei. Era cu mult mai mare decât celelalte și spera din tot sufletul că toate detaliile acelea, care o făceau să semene mai degrabă cu măruntaiele unui orologiu stricat, aveau rolul lor bine definit și că încă mai funcționau. Deschise la întîmplare unul dintre celelalte ouă și, cu germenii luați de acolo, pregăti o supă biologică, un amestec special creat pentru a păstra virușii. Acum, sonda aceea era
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
normale a adus și nevasta în colonii, înlocuind-o pe metresa indigenă legătura indestructibilă cu autohtonul care își obliga de la început concubinul să vorbească limba locului. Acest general are intuiție de mediolog, fiindcă simțul detaliului nu-i este deloc străin. Orologiul mecanic este o simplă și anonimă invenție medievală, dar care a impulsionat civilizația europeană. Sentimentul păcatului și rușinea trupească în Occidentul creștin reprezintă o problemă consistentă; pilula contraceptivă este un lucru foarte mărunt, dar minuscula noutate farmaceutică influențează totuși marea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
valoarea formatoare. L-am văzut în anii '70 ai acestui secol odată cu miile de revoluționari latino-americani, mai ales din partea de Sud. Mulți au cunoscut la noi o nouă dinamică intelectuală, o depășire democratică a vechiului lor crez. Cei al căror orologiu era provincial, și care au supraviețuit, au avut ocazia de a-1 potrivi la ora planetei. Totuși, mediasfera noastră a anulat poate fertilitatea diasporelor de odinioară. Dispersia indivizilor favoriza cîndva precipitările intelectuale, stimulînd schimbările pe cale scrisă. Cuvîntul oprimat compensa prin
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
într-o anumită relație cu adepții deismului îtermenul apare de altfel în 1564 în Instrucțiunea creștină a lui Pierre Viret). Pentru ei, Dumnezeu există, desigur, dar nicidecum într-un raport de cauzalitate cu cotidianul. Asemeni lui Voltaire care vorbește de orologiu, el creează ceasul, dar nu este vinovat dacă acesta rămâne în urmă... Susținând asemenea idei, Montaigne ilustrează o formă singulară și inedită de raport cu cerul: un anume fel de deism francez! Cine-i atât de orb să nu vadă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ta e adevărată. (Se cere un pic de demnitate chiar și În minciună.) „Pedeapsa mincinosului constă nu În faptul că nu este crezut, ci În faptul că el nu poate crede pe nimeni.” (G.B. Shaw) Unii oameni sunt ca acele orologii care arată o oră și sună alta. (Ipocriții una spun și alta gândesc; la fel și inconsecvenții, care-și schimbă ideile sau sentimentele cu repeziciunea cu care alții Își schimbă hainele: „O minciună spusă cere alte șapte, ca să fie acoperită
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Nicolae Bălcescu” în orașul natal. Este licențiat în litere și drept al Universității din Montpellier. Debutează în revista ,,Lumea israelită” a lui S. Grossman. Mai tânăr prieten și colaborator al lui D. Anghel, a publicat împreună cu acesta câteva poezii (Halucinații, Orologiul, Vezuviul) sub pseudonimul Ola Canta. În 1913 părăsește România, stabilindu-se în cele din urmă la New York, din cauza unor scandaluri xenofobe, ca acela stârnit de reprezentarea piesei Manasse de Ronetti-Roman. F. păstrează și după emigrare contactul cu revistele din țară
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
furnizând o explicație rațional-filosofică pentru exploatarea comercială a omului Însuși. Împrumutând metaforele carteziene, Adam Smith demonstra că o mână invizibilă controla piață de schimb, asigurând funcționarea corectă a vieții economice. Această mână invizibilă era asemănătoare cu pendulul mecanic al unui orologiu, reglementând În mod meticulos cererea și oferta, munca, energia și capitalul, asigurând În mod automat echilibrul Între producție și consumul resurselor terestre. Dacă era lăsată neîngrădită de interferențe externe sau reglementări, mâna invizibilă a capitalismului ar funcționa ca un perpetuum
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din Civilizația Occidentală”36. Pentru a obține conformarea la orarul prescris, benedictinii au dezvoltat un instrument care să le dea o mai mare precizie În măsurarea timpului, decât cea care putea fi obținută cu ajutorul clopotelor și clopotarilor. Ei au inventat orologiul mecanic. Lewis Mumford a remarcat odată ca „orologiul, nu motorul cu aburi, este mașina-cheie a Epocii Moderne”37. A fost prima mașină automată din istorie, care folosea un mecanism ce „Întrerupe În mod regulat căderea unei greutăți” controlând astfel eliberarea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la orarul prescris, benedictinii au dezvoltat un instrument care să le dea o mai mare precizie În măsurarea timpului, decât cea care putea fi obținută cu ajutorul clopotelor și clopotarilor. Ei au inventat orologiul mecanic. Lewis Mumford a remarcat odată ca „orologiul, nu motorul cu aburi, este mașina-cheie a Epocii Moderne”37. A fost prima mașină automată din istorie, care folosea un mecanism ce „Întrerupe În mod regulat căderea unei greutăți” controlând astfel eliberarea de energie și mișcarea roților dințate 38. La
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Întrerupe În mod regulat căderea unei greutăți” controlând astfel eliberarea de energie și mișcarea roților dințate 38. La Început, această nouă invenție a fost folosită exclusiv de către benedictini ca o metodă de a asigura conformitatea cu orarul zilnic de activități. Orologiul permitea călugărilor să standardizeze lungimea orelor. Stabilind un interval de timp uiform, călugării puteau să planifice succesiunea activităților cu o precizie mai mare și să sincronizeze eforturile de grup cu mai multă siguranță. Nu a trecut mult totuși până când vestea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
călugării puteau să planifice succesiunea activităților cu o precizie mai mare și să sincronizeze eforturile de grup cu mai multă siguranță. Nu a trecut mult totuși până când vestea despre noua minune s-a răspândit. Spre sfârșitul secolului al XV-lea, orologiul mecanic ieșise din mănăstiri și devenise o prezență obișnuită În noul peisaj urban. Orologii uriașe au devenit punctul focal al vieții urbane. Ridicate În centrul pieței orașului, ele au Înlocuit repede clopotul bisericii drept punct de Întâlnire și referință pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
eforturile de grup cu mai multă siguranță. Nu a trecut mult totuși până când vestea despre noua minune s-a răspândit. Spre sfârșitul secolului al XV-lea, orologiul mecanic ieșise din mănăstiri și devenise o prezență obișnuită În noul peisaj urban. Orologii uriașe au devenit punctul focal al vieții urbane. Ridicate În centrul pieței orașului, ele au Înlocuit repede clopotul bisericii drept punct de Întâlnire și referință pentru coordonarea interacțiunilor complexe ale existenței urbane. Cu numai un secol Înainte, grandoarea catedralei gotice
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În centrul pieței orașului, ele au Înlocuit repede clopotul bisericii drept punct de Întâlnire și referință pentru coordonarea interacțiunilor complexe ale existenței urbane. Cu numai un secol Înainte, grandoarea catedralei gotice era o măsură a statutului comunității, dar acum, instalarea orologiului orașului a devenit simbolul mândriei orășenești. În 1481, locuitorii orașului Lyon au făcut o petiție către magistratul orașului pentru un orologiu, justificând astfel cheltuirea de fonduri, „mai mulți oameni vor veni la târguri, cetățenii vor fi multumiți, veseli și fericiți
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
existenței urbane. Cu numai un secol Înainte, grandoarea catedralei gotice era o măsură a statutului comunității, dar acum, instalarea orologiului orașului a devenit simbolul mândriei orășenești. În 1481, locuitorii orașului Lyon au făcut o petiție către magistratul orașului pentru un orologiu, justificând astfel cheltuirea de fonduri, „mai mulți oameni vor veni la târguri, cetățenii vor fi multumiți, veseli și fericiți și vor trăi o viață mai ordonată”39. Primele orologii nu aveau cadrane. Ele numai făceau să sune un clopot la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
orașului Lyon au făcut o petiție către magistratul orașului pentru un orologiu, justificând astfel cheltuirea de fonduri, „mai mulți oameni vor veni la târguri, cetățenii vor fi multumiți, veseli și fericiți și vor trăi o viață mai ordonată”39. Primele orologii nu aveau cadrane. Ele numai făceau să sune un clopot la fiecare oră. Într-adevăr, cuvântul englezesc clock vine din cuvântul limbii olandeze timpurii clocke, care Însemna clopot. În secolul al XVI-lea, orologiile sunau la fiecare sfert de oră
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o viață mai ordonată”39. Primele orologii nu aveau cadrane. Ele numai făceau să sune un clopot la fiecare oră. Într-adevăr, cuvântul englezesc clock vine din cuvântul limbii olandeze timpurii clocke, care Însemna clopot. În secolul al XVI-lea, orologiile sunau la fiecare sfert de oră și unele aveau un cadran care marca trecerea fiecărei ore. La jumătatea secolului al XVII-lea, a fost inventat pendulul, furnizându-se În felul acesta un mecanism mai precis și mai sigur de măsurare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cazuri timpul nu era determinat cu anticipație și delimitat de evenimentele externe. Timpul medieval era Încă sporadic, greu de prezis, fiind În special era legat de evenimente și nu de numere abstracte. „Prin Însăși natura lui”, a observat Lewis Mumford, orologiul a „separat timpul de evenimentele umane”42. Este de asemenea adevărat, așa cum sugerează istoricul David Landess, de la universitatea Harvard, că orologiul a fost cel care a separat „evenimentele umane de natură”43. Timpul care a fost Întotdeauna măsurat În relație
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În special era legat de evenimente și nu de numere abstracte. „Prin Însăși natura lui”, a observat Lewis Mumford, orologiul a „separat timpul de evenimentele umane”42. Este de asemenea adevărat, așa cum sugerează istoricul David Landess, de la universitatea Harvard, că orologiul a fost cel care a separat „evenimentele umane de natură”43. Timpul care a fost Întotdeauna măsurat În relație cu fenomenele naturale și fizice, apusul și răsăritul soarelui, iar schimbarea anotimpurilor a fost din acest moment funcția unui mecanism pur
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
apusul și răsăritul soarelui, iar schimbarea anotimpurilor a fost din acest moment funcția unui mecanism pur. Noul timp a substituit calitatea cu cantitatea, iar automatismul a Înlocuit pulsul ritmic al lumii naturale. Clasa burgheză În formare a negustorilor a Îmbrățișat orologiul mecanic cu entuziasm. A devenit evident destul de repede, că activitățile din ce În ce mai complexe ale vieții urbane și comerciale necesitau o metodă de reglementare și sincronizare pe care numai orologiul o putea furniza. Orologiul și-a găsit prima utilizare În industria textilă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ritmic al lumii naturale. Clasa burgheză În formare a negustorilor a Îmbrățișat orologiul mecanic cu entuziasm. A devenit evident destul de repede, că activitățile din ce În ce mai complexe ale vieții urbane și comerciale necesitau o metodă de reglementare și sincronizare pe care numai orologiul o putea furniza. Orologiul și-a găsit prima utilizare În industria textilă. În timp ce producția textilă a precedat restul revoluției industriale cu două secole, a avut multe din atributele esențiale care vor caracteriza noua eră. În primul rând, manufacturile textile aveau
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Clasa burgheză În formare a negustorilor a Îmbrățișat orologiul mecanic cu entuziasm. A devenit evident destul de repede, că activitățile din ce În ce mai complexe ale vieții urbane și comerciale necesitau o metodă de reglementare și sincronizare pe care numai orologiul o putea furniza. Orologiul și-a găsit prima utilizare În industria textilă. În timp ce producția textilă a precedat restul revoluției industriale cu două secole, a avut multe din atributele esențiale care vor caracteriza noua eră. În primul rând, manufacturile textile aveau nevoie de o forță
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
44. Acest tip de tehnologie de producție, complex, foarte centralizat și cu un consum mare de energie a necesitat stabilirea și menținerea unor ore fixe pentru Începutul și sfârșitul zilei de muncă. Clopotele care Îi chemau la muncă, iar apoi orologiile, au devenit instrumentul negustorilor și proprietarilor de fabrici pentru a controla timpul de muncă al lucrătorilor lor. Istoricul Jacques le Goff remarca faptul că În felul acesta a fost introdus un nou și radicăl instrument pentru a-și afirma puterea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]