30,776 matches
-
fi consolidat prin fapte de stăruință în ea, forța spirituală ar fi devenit așa de mare, că legea corupției n-ar fi putut să-și impună stăpânirea nici în lume, nici în trup<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 281. footnote>. Această stare de perfecțiune relativă a primului om, ajutată de grația divină, se referă atât la suflet cât și la corp. Perfect era primul om din punct de vedere intelectual, pentru că mintea se afla într-o stare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
tot timpul cu Dumnezeu, contemplându-L<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, traducere, introducere, indici și note de Pr. Dumitru Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 21, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, pp. 172-173. footnote>. Aceste perfecțiuni - cum am spus - erau numai relative, mai mult în principiu sau virtuale, adică ele nu erau pe deplin dezvoltate și atât de puternice încât omul să nu le mai poată pierde. La
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
în același timp o graniță a spiritului înspre Dumnezeu, și o graniță a simțualității înspre spirit. Constituia o asemenea graniță prin teama ce trebuia să o aibă omul de a nu asculta de Dumnezeu<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc, în rev. Ortodoxia, An IX, nr. 1/1957, p. 12. footnote>. Odată cu această poruncă pe care a dat-o Dumnezeu omului, i-a dat în mod indirect și responsabilitatea faptei lui, căci omul nu se
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ca prilej de a nu uita pe Stăpânul, ca prin ea să fie adus mereu la amintirea Celui ce a dat porunca și să știe clar că e supus rânduielilor Celui ce-l stăpânește<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., în rev. p. 12-13. footnote>. Părinții ne învață că oprirea gustării din pomul cunoștinței nu era absolută sau o oprire de principiu, ci temporară, o amânare pentru vremea când omul, după puterile lui raționale și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
păcatului, <<pomul cunoștinței binelui și răului>>. Acesta din urmă i-a fost oferit lui Adam ca ocazie spre virtute, iar pomul vieții ca o răsplată a respectului său pentru poruncă<footnote Teodoret, In Genes. Quest., 26 apud Macarie, Teologia Dogmatică Ortodoxă, tradusă de Arhim. Gherasim Timuș, Tipografia cărților bisericești, București, 1886, p. 607. footnote>. Sfântul Ioan Damaschin pare, la prima vedere, să afirme și el caracterul pur vegetal al pomilor raiului: Pomul vieții era un pom care avea o energie dătătoare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
cunoștinței binelui și răului, adică cel interzis, este de asemenea tot lucrul sau toată cunoștința și experiența de care se împărtășește omul amăgit de ideea că este bună, dar în realitate este rea<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 321. footnote>. Aspectul sensibil pe care îl dă episcopul Nyssei pomului cunoștinței, poate deveni periculos pentru om, deși nu este rău în sine, datorită simțurilor care, înainte de o întărire duhovnicească a lor, se pot lipi ușor de frumusețea sensibilă
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
simțirii la aspectul sensibil al lucrurilor, provine, în viziunea Sfântului Grigorie, din putința nașterii pasiunilor în om datorită înrudirii lui trupești cu natura animală<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, P: G. 44, 192 apud Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 322. footnote>. Deci aspectul sensibil al lumii capătă caracterul de pom al binelui și al răului, amestecat, prin întâlnirea simțirii omului cu aspectul sensibil al lucrurilor, fără a fi călăuzită de o minte înduhovnicită. La aceasta mai contribuie și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
prezentând ca bine ceea ce nu e bine, sau e numai în aparență bine și invers. Căci forul care decide acum ce e bine și ce e rău, nu mai e rațiunea, ci iraționalitatea simțirii ...<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 5. footnote> Sfântul Maxim vorbește despre două căi de a discerne. Mai întâi puterea de a deosebi cele spirituale (inteligibile), putere specifică sufletului care îl convinge ca de cele dintâi (cele inteligibile) să se
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
este sursa vieții mele, prin iubirea ei față de mine; iar Pomul Vieții prin excelență și atotcuprinzător e Persoana absolută, ca sursă a iubirii nesfârșite față de toți și a iubirii tuturor persoanelor între ele<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 326. footnote>. Unii dintre Sfinții Părinți acordă celor doi pomi o semnificație mistică. Aceasta nu contrazice cele relatate anterior, ci dimpotrivă, le încununează, căci este mai presus de ele. Astfel, cei doi pomi ar reprezenta două căi ale contemplației
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
sau că dacă ar gusta din el ar deveni dumnezei; iar Eva a crezut ...<footnote Sf. Ilarie de Poitier, Comment. In genesim, la I. Pitra, Spicilegium Sanctorum Patrum, tom. I, Paris, 1842, p. 162 apud Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 7. footnote>. Arborele acesta nu putea fi rău și dăunător omului, prin natura sa, dimpotrivă, era bun ca și restul creației lui Dumnezeu, căci neascultarea avea moartea în ea, nu pomul. La fel și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
cele sensibile înseși constituie adevăratul bine. Și ținând seama de această părere viitoare a omului, Dumnezeu numește cu anticipație pomul din care va gusta el, în sens ironic, pom al cunoștinței binelui și răului<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 4. footnote>. Dar, Dumnezeu nu Se comportă pasiv în fața căderii lor: ei sunt scoși de la pomul vieții și printr-o retragere a acestui pom de la posibilitatea lor de vedere. Lumea devine netransparentă și producătoare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
al lui Dumnezeu. E semnificativ că sfinții, care prin Hristos s-au ridicat peste alipirea exclusivă la creație, văd în ea reliefuri și dimensiuni ascunse pentru cei ce nu știu decât de lume<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 327. footnote>. Drd. Liviu Petcu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
suntem fii ai Lui. Dumnezeu este iubire, iubirea e viața însăși a naturii divine<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre suflet și înviere, P.G., XLVI, col. 196 C. footnote>, iubirea ține ființial de Dumnezeu<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, București, 1978, p. 297. footnote>, iar potrivit teologului Pavel Florensky este chiar ființa lui Dumnezeu, este actul Lui substanțial<footnote P. Florensky apud Pr.Prof. D. Stăniloae, Sfânta Treime, structura supremei iubiri, în Studii Teologice, Anul XXII (1970), Nr.
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
își dă seama ce este Dumnezeu<footnote Ibidem, p. 278. footnote>, iar a-L cunoaște pe Dumnezeu din legătura cu Iisus Hristos, înseamnă să realizezi că El este dragoste<footnote Ibidem, p. 321. footnote>. Și în rugăciunile și slujbele Bisericii Ortodoxe, unul dintre cele mai semnificative nume divine sub care este adorat Dumnezeu este Iubitorul de oameni. Ritualul Liturghiei și al Tainelor, al laudelor și ierurgiilor, întreg cultul ortodox cuprinde o mulțime de texte prin care se invocă iubirea de oameni
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
dragoste<footnote Ibidem, p. 321. footnote>. Și în rugăciunile și slujbele Bisericii Ortodoxe, unul dintre cele mai semnificative nume divine sub care este adorat Dumnezeu este Iubitorul de oameni. Ritualul Liturghiei și al Tainelor, al laudelor și ierurgiilor, întreg cultul ortodox cuprinde o mulțime de texte prin care se invocă iubirea de oameni a lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni. Dumnezeu rămâne într-o transcendență inaccesibilă omului, după ființă, căci nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu (Ioan 1, 18; 4, 12
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
viața de bucurie și de sărbătoare se hrănesc din zâmbetul luminos mai presus de înțelegere și invizibil, dar simțit, de care se bucură în supremă fericire Persoanele treimice<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Semnificația luminii dumnezeiești în spiritualitatea și cultul Bisericii Ortodoxe, în rev. Ortodoxia, XXVIII (1976), nr. 3-4, p. 441. footnote>. Niciodată Dumnezeu nu lasă despărțit de El și lipsit de El nimic din cele create, afară de cazul când unele ființe omenești nu vor să-I facă loc în ele. Fără
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
suntem fii ai Lui. Dumnezeu este iubire, iubirea e viața însăși a naturii divine<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre suflet și înviere, P.G., XLVI, col. 196 C. footnote>, iubirea ține ființial de Dumnezeu<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, București, 1978, p. 297. footnote>, iar potrivit teologului Pavel Florensky este chiar ființa lui Dumnezeu, este actul Lui substanțial<footnote P. Florensky apud Pr.Prof. D. Stăniloae, Sfânta Treime, structura supremei iubiri, în Studii Teologice, Anul XXII (1970), Nr.
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
își dă seama ce este Dumnezeu<footnote Ibidem, p. 278. footnote>, iar a-L cunoaște pe Dumnezeu din legătura cu Iisus Hristos, înseamnă să realizezi că El este dragoste<footnote Ibidem, p. 321. footnote>. Și în rugăciunile și slujbele Bisericii Ortodoxe, unul dintre cele mai semnificative nume divine sub care este adorat Dumnezeu este Iubitorul de oameni. Ritualul Liturghiei și al Tainelor, al laudelor și ierurgiilor, întreg cultul ortodox cuprinde o mulțime de texte prin care se invocă iubirea de oameni
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
dragoste<footnote Ibidem, p. 321. footnote>. Și în rugăciunile și slujbele Bisericii Ortodoxe, unul dintre cele mai semnificative nume divine sub care este adorat Dumnezeu este Iubitorul de oameni. Ritualul Liturghiei și al Tainelor, al laudelor și ierurgiilor, întreg cultul ortodox cuprinde o mulțime de texte prin care se invocă iubirea de oameni a lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni. Dumnezeu rămâne într-o transcendență inaccesibilă omului, după ființă, căci nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu (Ioan 1, 18; 4, 12
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
viața de bucurie și de sărbătoare se hrănesc din zâmbetul luminos mai presus de înțelegere și invizibil, dar simțit, de care se bucură în supremă fericire Persoanele treimice<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Semnificația luminii dumnezeiești în spiritualitatea și cultul Bisericii Ortodoxe, în rev. Ortodoxia, XXVIII (1976), nr. 3-4, p. 441. footnote>. Niciodată Dumnezeu nu lasă despărțit de El și lipsit de El nimic din cele create, afară de cazul când unele ființe omenești nu vor să-I facă loc în ele. Fără
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
ștefaniană. Patrimoniul textelor sale publicistice arată că Ștefan a fost pentru Poet , <pavăza creștinătății întregi>, (...), , dar și (...) Eminescu l-a înălțat pe pe altarul sanctificării, alăturându-l de Hristos și anticipând, prin admirația sa, cu mult timp înainte, voința Bisericii Ortodoxe Române de a-l canoniza și a-l include în calendarul sfinților noștri autohtoni”; ,, Nu întâmplător, Bucovina era provincia <nedezlipită de sufletul poetului>, , aidoma Ierusalimului pentru creștini, un ținut edenic, proiectat într-o aură legendară (...)”; Pe Ștefan cel Mare, Eminescu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ÎN ADÂNC. Ibidem pag. 283 P.S. Luați aminte la cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos: „PRIVEGHEAȚI ȘI VĂ RUGAȚI, CĂCI NU ȘTIȚI ZIUA ȘI CEASUL, ȘI ... CERUL ȘI PĂMÂNTUL VOR TRECE, DAR CUVINTELE MELE NU VOR TRECE”. „CUGETĂRI FILOCALICE” vol. II, Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE” [Corola-blog/BlogPost/93819_a_95111]
-
În ziua de 24 iunie a fiecărui an bisericesc, Biserica Ortodoxă face pomenirea Nașterii Sfanțului Ioan Botezătorul, cunoscută în popor și cu denumirea de Drăgaica sau Sânziene. Biserică Ortodoxă serbează de obicei ziua morții sfinților, ca ziua lor de naștere. Numai Maica Domnului și Sfanțul Ioan Botezătorul fac excepție de la această
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
În ziua de 24 iunie a fiecărui an bisericesc, Biserica Ortodoxă face pomenirea Nașterii Sfanțului Ioan Botezătorul, cunoscută în popor și cu denumirea de Drăgaica sau Sânziene. Biserică Ortodoxă serbează de obicei ziua morții sfinților, ca ziua lor de naștere. Numai Maica Domnului și Sfanțul Ioan Botezătorul fac excepție de la această regulă; ei au privilegiul de a li se sărbători atât zămislirea (23 septembrie, 9 decembrie) și nașterea (8
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
și rolul de ambasador cultural jucat cu succes de Anca Sîrghie dincolo de Ocean, unde conferențiază de ani buni pentru românii din Montréal, din Hamilton - Câmpul Românesc, din Denver - Cenaclul „Mircea Eliade“, sau din New York - Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă și Cenaclul literar „M.Eminescu“, recent în Cleveland, vorbindu-le despre Eminescu și Blaga, despre poeții români, de la George Coșbuc la Ioan Alexandru și, firește, despre Radu Stanca. Iar în anul 2016, la Editura Techno Media din Sibiu îi apare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93820_a_95112]