976 matches
-
Veroiu pentru "Dincolo de pod"), premiul pentru imagine (Nicolae Mărgineanu; "ex-aequo" cu Călin Ghibu pentru "Dincolo de pod"), premiul pentru interpretare feminină (Rodica Tapalagă, pentru rolul Aglaia), premiul pentru interpretare masculină (Victor Rebengiuc; "ex-aequo" cu Amza Pellea pentru rolul Manlache Preda din "Osînda") și premiul pentru scenografie (Lidia Luludis, pentru costumele de la acest film). Romanul a fost dramatizat de Virginia Pană pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 55 de minute în regia artistică a
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
Ionuț l-a capturat pe fiul hanului Mamac; el pleacă după luptă în urmărirea tătarilor care doreau să o ducă pe jupânița Nasta la târgul de robi de la Oceacov. Tătarii supraviețuitori sunt aduși în fața voievodului care dispune omorârea lor ca osândă pentru moldovenii uciși sau luați în robie. Fiul hanului este ucis ca jertfă pentru pruncii uciși de tătari, iar fratele hanului este lăsat liber pentru a povesti tuturor cum îi vor primi moldovenii pe cei care vor invada Moldova. Comisul
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
bun în care sălășluiește mila și dragostea pentru toată omenirea. Numai într-un eu conștient poate trăi iubirea cea mare, universală - religia viitorului.”). Metamorfoza spirituală a personajului se petrece pe drumul între două spânzurători. Personajul alege ispășirea prin moarte, primind osânda ca o împăcare cu lumea, ca o „crucificare eliberatoare”. Ultimul său drum se aseamănă cu parcurgerea Viei Dolorosa, străjuită de făclii aprinse, cu gândul că astfel va păși în veșnicie. Potrivit lui Eugen Lovinescu, criza de conștiință a lui Apostol Bologa
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
vorbă multă și a ținea prelegeri de dogmatică, precum făceau iezuiții. Prin cuvinte scurte, dar spăimântătoare... știu să bage în fiori pe miriadele de oameni. Vai de capul vostru, ați vândut sufletele voastre; dezlegarea morților voștri nu e dezlegare, ci osândă; parastase, pomeni și sărindare le-ați plătit cu totul în deșert la popi nelegiuți, la popi nepopi; baptismul (botezul) pruncilor voștri, nelegiuit; de aceștia îl doare pe el mai mult”. Autoritățile imperiale austriece l-au arestat pe ieromonahul Visarion, din
Visarion Sarai () [Corola-website/Science/302601_a_303930]
-
este comedia. Pentru mine”, a afirmat el. După ce își câștigase o mare popularitate în urma interpretării rolurilor principale din filmele "Dacii" (1967) și "Mihai Viteazul" (1970) și a rolurilor dramatice din " Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" (1972) și "Osînda" (1976), actorul Amza Pellea a dorit să interpreteze un rol comic al unui personaj inspirat de oamenii din localitatea sa natală, Băilești. El și-a mărturisit intenția lui Sergiu Nicolaescu, iar între actor și regizor a avut loc următorul dialog
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
bisericii și se închină la icoana Sfântului Nicolae, făcând totodată și legământul de a construi o mânăstire pe dealul din apropiere, dacă va scăpa cu viață din această situație. Versiunile legendei oferă două variante prin care Mihai a scăpat de osânda pregătită de Alexandru-Vodă cel Rău. Prima vorbește despre o garanție depusă de 12 boieri, iar a doua accentuează calitățile fizice ale lui Mihai, ,un bărbat falnic și deosebit de arătos”. La vederea lui Mihai, gâdele înspăimântat ar fi aruncat securea și
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
la piuă sau din arpacaș (orz măcinat dur). Coliva este o ofrandă adusă de credincioși la biserică spre sfințire, în cinstea sfântului zilei, în ziua onomastică a cuiva sau pentru ușurarea sufletelor celor răposați, de păcate și scoaterea lor din osânda veșnică. Coliva este elementul principal, absolut necesar pentru pomenirea morților. La toate soroacele de pomenirea morților, creștinul se îngrijește să facă o colivă pe care s-o aducă la biserică împreună cu o sticlă cu vin, pentru a fi sfințite. Coliva
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
reverența în semn de respect. Se sugerează, că Moartea poate fi mai rea decât Diavolul. Așezarea ciudată și depărtarea prevestitoare din „” este un element comun de ficțiune gotica. Acesta se combină cu tema poemului de dramatizare conștientă de sine a osândei, similară poeziilor „Adormita” și „Valea neodihnei” ale lui Poe. Poe a fost inspirat cel puțin în parte de "Istoria războiului iudeilor împotriva românilor" a lui Flavius Josephus, o relatare din primul secol despre orașului biblic Gomora. Poemul conține, de asemenea
Cetatea din mare () [Corola-website/Science/334212_a_335541]
-
necredincioși fără vina lor, Dumnezeu le dă har suficient pentru dobândirea mântuirii veșnice. Dumnezeu, printr-o hotărâre veșnică, i-a predestinat pe unii oameni la fericirea veșnică. De asemenea, prin hotărârea sa veșnică, i-a predestinat pe unii oameni la osânda veșnică, din cauza păcatelor lor, pe care Dumnezeu le cunoaște dinainte. Voința omului rămâne liberă sub influența harului. Harului i se poate opune rezistență. Există har realmente suficient și care totuși rămâne fără efect. Îndreptățirea este trecerea din starea în care
Har () [Corola-website/Science/306451_a_307780]
-
personajul ca fiind viclean, deși nu se poate ști dacă este vorba de un epitet infamant sau de unul afectuos. Există deosebiri și în ceea ce privește destinul personajelor. Astfel în timp ce personaje ca ciocoii Dinu Păturică și Tănase Scatiu își primesc la final osânda pentru fărădelegile săvârșite, Iancu Urmatecu urcă cu prudență treptele către înalta societate, asigurându-și o acoperire legală pentru averea sa și o continuitate onorabilă a familiei sale prin căsătorirea Amelicăi cu medicul Matei Sântu și prin transferarea agoniselii sale către
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
zeu). Totodată, Shiva este ocrotitorul asceților și deținătorul puterii magice a meditației și căinței (în această ipostază reprezentat adesea ca ascet gol, cu cenușă pe trup și cu un craniu în mână, în care adună milostenia oamenilor, purtarea craniului fiind osânda primită de zeu după ce a ucis un brahman). În călătoriile sale, Shiva se folosește ca vehicol de taurul său, Nandi. Există în Mahabharata un episod ciudat (raportabil la vulnerabilitatea zeilor Indiei): regele Kirannyakashipu, stăpânul demonilor Daitya, învingând pe Indra, îi
Shiva () [Corola-website/Science/303951_a_305280]
-
noi o piedică în calea cunoașterii lui Dumnezeu 122. Gândurile de curvie sunt fiare sălbatice și stârnesc imaginația sexuală, care este întotdeauna o imaginație necurată 123, aceasta trebuind să fie corectată, pentru ca ea să fie spre mântuire și nu spre osânda veșnică. Dacă nu vom lăsa gândurile de desfrânare să zăbovească în noi și nu vom consimți cu ele când acestea se ivesc în minte, atunci am barat orice drum al acestei înjositoare patimi. De aceea, nu trebuie să primim în
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
această patimă este aceea că prin săvârșirea ei, desfrânatul necinstește pe Hristos, calcă legământul cu Acesta pe care a făcut-o în momentul Sfântului Botez, prefăcând mădularele lui Hristos în mădulare ale curviei (I Cor. 6, 15) spre a lui osândă și moarte veșnică. Cuviosul Paisie Aghioritul arată o altă pricină suficientă pentru a ne convinge ferirea de desfrânare și anume acela că ea ne face să uităm de moarte urând-o până într-acolo încât desfrânarea n-ar mai vrea
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
trup muritor, care nu trăiește veșnic. Pentru unii ca acesta sfârșitul vieții lor este o îndoită moarte și o îndoită mâhnire, deoarece aceștia în loc să meargă la viața cea fără de moarte întru bucurie, se duc la viața cea fără de moarte întru osândă și chin199. Dintre urmările acestei patimi mai putem aminti: 1. Orbirea minții, care din pricina patimii nu mai cugetă la cele cerești: Omul firesc nu primește cele ale Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt nebunie și nu poate să le
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
îndeajuns de calm ca să bombănea în sinea lui: — V-arăt eu vouă. Trupul său mic, lipit de marea coloană a templului, fu umplut dintr-o dată cu sentimentul unei mari puteri. Își ținea gura în legătură cu asemenea lucruri și, cunoscându-și prea bine osânda, afișă o expresie sfidătoare, blestemându-și soarta. Adormi adânc, numai pentru a-l trezi saliva care-i curgea din gură. Ziua era înfiorător de lungă. Deși plictisit, se uită la cioburile arzătorului de tămâie. Olarul încrustase o inscripție cu caractere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
urmară. Dar, întocmai cum spusese Tatewaki, nu depășeau cifra de cinci sute de oameni. Miyake Tobei era comandantul Castelului Shoryuji. Nici aici nu se vedeau decât semne de rău augur ale înfrângerii, iar în castel domnea un simțământ abătut, de osândă. Înconjurați de lampioane ce pâlpâiau slab, toți cei prezenți discutau o cale de a se salva. În timp ce căutau o concluzie rațională, până și Mitsuhide însuși își dădu seama că nu mai era nimic de făcut. Santinelele din afara castelului raportaseră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
ce a împins-o în așa ticăloșenie. Trist. Însă e și mai trist, e rușinos ca atunci când i se cere a se rosti în privința stării ce i s-a creat, atunci când e chemată a-și spune și ea părerea asupra osândei nedrepte dar nerevocabile ce i s-a dat, să fie reprezentată, să se rostească prin graiul unei haite netrebnice de oameni fără nume sau cu nume furat, fără merite, fără nici o garanție de legătură cu pământul țării, fără nici un pic
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
decorații și recompense naționale actele celei mai negre trădări? Acești călăi ai Alianței izraelite se apropie dar de noi fără a spune ce vor și ne spun de-a dreptul prin foile lor, redijate de greci și de jidani: "Iată osânda de moarte! Ce ne dați să vă lăsăm cu suflet? Am scos pîn-acum a cincea parte a pământului României în vânzare prin emiterea de bani de hârtie. Mai rămân moșiile particulare, cele răzășești, meseriile si negoțul în orașele Țării Românești
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
esclame, nu fără mîndrie: Două lovituri de stat s-a făcut în România, una de Cuza și Cogălniceanu pentru a împroprietări țăranii români, alta de roșii pentru împămîntenirea ovreilor. Alăturarea pur și simplu a unor asemenea două antiteze ar cuprinde osânda roșilor în istoria României, ca a unor oameni cari au deschis porțile unei epoce cu mult mai triste, mai umilitoare, mai scârboase decât epoca fanarioților. Ce însemnează aceste amenințări cu soarta chedivului și cu lovitura de stat? Sânt într-adevăr
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care obțineau mult mai ușor pașapoarte și vize pentru Vest decât cetățenii din celelalte țări socialiste vecine. Ceaușescu îl admira pe Tito. (1e, p. 401) Mulți români "transfugi" au călcat granițele iugoslave, adesea cu prețul vieții sau cu ani de osândă în pușcăriile românești. Poate și din acest motiv federația iugoslavă s-a prăbușit, însoțită de masacrarea mai multor mii de oameni, mai crâncenă decât masacrele petrecute în Caucaz ori în Transnistria. Tribunalul organizat pentru judecarea lui Miloșevici și altor politicieni
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
înapoi la spatele tău, te voi lepăda și Eu (Iez. 5, 11). Credinciosul trebuie să fie cu bună nădejde și să creadă în adevărul lui Dumnezeu mărturisit în toate Scripturile, dar să și mărturisească neputința sa, ca să nu-și primească osândă îndoită și de neocolit”. (Sf. Grigorie Sinaitul, Capete după Acrostih, cap. 103, în Filocalia..., vol. VII, p. 131132) „În privința fratelui de care mi-ai vorbit, el e războit de necredință. Și acesta este eresul fariseic. Despre aceștia Domnul a spus
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ele pedepsite; într adevăr, cele ce au fost pe vremea Apostolilor au fost osândite fiecare după numele ei. Așadar, fie că sunt tot acelea care erau mai rudimentare în timpul Apostolilor, iar acum sunt întrucâtva mai rafinate și își vor primi osânda lor chiar din această pricină, fie că au existat mai întâi unele, iar celelalte au luat ființă după aceea și au împrumutat credința de la cele anterioare, împărtășindu-se cu ele în aceeași propovăduire, fără voia lor vor fi părtașe la
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
chiar din această pricină, fie că au existat mai întâi unele, iar celelalte au luat ființă după aceea și au împrumutat credința de la cele anterioare, împărtășindu-se cu ele în aceeași propovăduire, fără voia lor vor fi părtașe la aceeași osândă. Aici are multă însemnătate ceea ce s-a spus mai sus despre cele ce vor veni: chiar dacă acestea din 81 urmă n-ar lua parte cu nimic la învățăturile demne de osândit, de mai înainte sunt judecate după vechimea lor ca
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că e bine ceea ce fac ei, neosândindu-și slăbiciunea, ceea ce este dovada celei mai depline orbiri”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a șasea, în PSB, vol. 41, p. 635) „Cum nu sunt vrednici de toată osânda cei ce și-au făcut nebunește limba atât de dușmănoasă, încât au îndrăznit să spună împotriva lui Hristos cele pe care noi nu suferim să le auzim, ci numai cei ce au un auz ca ei și le pot însuși
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
este Însuși Hristosul a Cărui venire a fost propovăduită de Sfânta Scriptură, dacă Acesta este Hristosul, și nu altul - nu un fiu oarecare, ci Fiul lui Dumnezeu, Cel unic și propriu, ce vor face și ce vor zice și ce osândă vor primi în vremea zilei celei mari cei care, din ignoranță, sunt șovăielnici în credință și încearcă să învețe pe alții să creadă că sunt doi hristoși<footnote Notă Pr. Stăniloae: Sunt vizați aici Nestorie și aderenții lui. Se vede
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]