717 matches
-
a soluției. 3) Pentru temperatură constantă și concentrație constantă (C M=const., T= const), presiunea osmotică este invers proporțională cu masa molară a substanței. Legile lui Van’t Hoff permit determinarea masei moleculare a unor substanțe prin măsurători ale presiunii osmotice. Din legea gazului ideal pentru masa moleculară se obține expresia: In anul 1925 Adair a determinat masa moleculară a hemoglobinei de cal. El a măsurat presiunea osmotică a unei soluții de hemoglobină ce conținea 80 grame de hemoglobină la un
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
t Hoff permit determinarea masei moleculare a unor substanțe prin măsurători ale presiunii osmotice. Din legea gazului ideal pentru masa moleculară se obține expresia: In anul 1925 Adair a determinat masa moleculară a hemoglobinei de cal. El a măsurat presiunea osmotică a unei soluții de hemoglobină ce conținea 80 grame de hemoglobină la un litru de soluție, la temperatura de 40C și a găsit o valoare de 0,026 atmosfere. Introducînd aceste valori în expresia (I.37) se găsește: Soluțiile macromoleculare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
hemoglobină la un litru de soluție, la temperatura de 40C și a găsit o valoare de 0,026 atmosfere. Introducînd aceste valori în expresia (I.37) se găsește: Soluțiile macromoleculare nu respectă legea Van’t Hoff. In acest caz presiunea osmotică este dată de expresia: In (I.38) B este o constantă ce depinde de intensitatea forțelor de interacțiune dintre moleculele solventului și solvitului. Relația (I.38) se poate scrie și sub forma: Dacă se reprezintă grafic mărimea π/C se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Relația (I.38) se poate scrie și sub forma: Dacă se reprezintă grafic mărimea π/C se obține o dreaptă a cărei intersecție are valoarea RT/M. Această valoare permite aflarea masei moleculare a macromoleculei. Dacă moleculele sunt disociate, presiunea osmotică devine: Aici i = α + 1 unde α este un indice de disociere și este egal cu raportul dintre numărul de molecule disociate și cel al moleculelor dizolvate. Soluția ce conține un număr de particule osmotic active egal cu numărul lui
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Dacă moleculele sunt disociate, presiunea osmotică devine: Aici i = α + 1 unde α este un indice de disociere și este egal cu raportul dintre numărul de molecule disociate și cel al moleculelor dizolvate. Soluția ce conține un număr de particule osmotic active egal cu numărul lui Avogadro, NA se numește soluție osmomolară. Presiunea osmotică exercitată de o soluție osmomolară este la temperatura de 273K de 22,4 atmosfere =22,6.105N/m2. Această valoare se obține după (I.37) astfel: Două
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este un indice de disociere și este egal cu raportul dintre numărul de molecule disociate și cel al moleculelor dizolvate. Soluția ce conține un număr de particule osmotic active egal cu numărul lui Avogadro, NA se numește soluție osmomolară. Presiunea osmotică exercitată de o soluție osmomolară este la temperatura de 273K de 22,4 atmosfere =22,6.105N/m2. Această valoare se obține după (I.37) astfel: Două soluții ideale, diferite, de molaritate egală, care au aceeași presiune osmotică, se numesc
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
osmomolară. Presiunea osmotică exercitată de o soluție osmomolară este la temperatura de 273K de 22,4 atmosfere =22,6.105N/m2. Această valoare se obține după (I.37) astfel: Două soluții ideale, diferite, de molaritate egală, care au aceeași presiune osmotică, se numesc izosmotice. I.7.2. Echilibrul osmotic pentru organismele vii Pentru organismele vii, pentru care membrana celulară este selectiv permeabilă, soluția din sucul celular va prezenta numai acea parte a presiunii osmotice datorată moleculelor pentru care membrana nu este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este la temperatura de 273K de 22,4 atmosfere =22,6.105N/m2. Această valoare se obține după (I.37) astfel: Două soluții ideale, diferite, de molaritate egală, care au aceeași presiune osmotică, se numesc izosmotice. I.7.2. Echilibrul osmotic pentru organismele vii Pentru organismele vii, pentru care membrana celulară este selectiv permeabilă, soluția din sucul celular va prezenta numai acea parte a presiunii osmotice datorată moleculelor pentru care membrana nu este permeabilă. Această proprietate a celulelor vii se numește
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de molaritate egală, care au aceeași presiune osmotică, se numesc izosmotice. I.7.2. Echilibrul osmotic pentru organismele vii Pentru organismele vii, pentru care membrana celulară este selectiv permeabilă, soluția din sucul celular va prezenta numai acea parte a presiunii osmotice datorată moleculelor pentru care membrana nu este permeabilă. Această proprietate a celulelor vii se numește tonicitate. In general, tonicitatea este mai mică decât presiunea osmotică, dar poate ajunge totuși la 8 - 12 atmosfere la unele bacterii. Celula poate rezista la
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
celulară este selectiv permeabilă, soluția din sucul celular va prezenta numai acea parte a presiunii osmotice datorată moleculelor pentru care membrana nu este permeabilă. Această proprietate a celulelor vii se numește tonicitate. In general, tonicitatea este mai mică decât presiunea osmotică, dar poate ajunge totuși la 8 - 12 atmosfere la unele bacterii. Celula poate rezista la astfel de presiuni deoarece ea este adaptată. Astfel plantele și microorganisme, pe lângă membrana plasmatică, mai prezintă o membrană rigidă. In cazul majorității animalelor însă, celulele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
hemoglobina. Dacă soluția este hipertonică, apa intracelulară tinde să părăsească celula, ceeace duce la fenomenul de plasmoliză. In cazul hematiilor, acest fenomen se numește ratatinare. Din punct de vedere al adaptării la mediu organismele pot fi: ♦ Homeoosmotice (mențin aceeași presiunea osmotică) ♦ Poikilosmotice La animalele marine nevertebrate, (poikilosmotice) echilibrul osmotic variază după condițiile exterioare. Pe măsura urcării pe scara animală, organismul capătă independență osmotică, presiunea osmotică menținîndu-se constantă cu ajutorul unor mecanisme de reglare. Menținerea în corpul organismelor vii a unor soluții de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
să părăsească celula, ceeace duce la fenomenul de plasmoliză. In cazul hematiilor, acest fenomen se numește ratatinare. Din punct de vedere al adaptării la mediu organismele pot fi: ♦ Homeoosmotice (mențin aceeași presiunea osmotică) ♦ Poikilosmotice La animalele marine nevertebrate, (poikilosmotice) echilibrul osmotic variază după condițiile exterioare. Pe măsura urcării pe scara animală, organismul capătă independență osmotică, presiunea osmotică menținîndu-se constantă cu ajutorul unor mecanisme de reglare. Menținerea în corpul organismelor vii a unor soluții de diferite concentrații și a presiunii osmotice este absolut
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
se numește ratatinare. Din punct de vedere al adaptării la mediu organismele pot fi: ♦ Homeoosmotice (mențin aceeași presiunea osmotică) ♦ Poikilosmotice La animalele marine nevertebrate, (poikilosmotice) echilibrul osmotic variază după condițiile exterioare. Pe măsura urcării pe scara animală, organismul capătă independență osmotică, presiunea osmotică menținîndu-se constantă cu ajutorul unor mecanisme de reglare. Menținerea în corpul organismelor vii a unor soluții de diferite concentrații și a presiunii osmotice este absolut necesară; cînd echilibrul osmotic se strică, se produc dezechilibre și chiar moartea. Astfel, peștii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ratatinare. Din punct de vedere al adaptării la mediu organismele pot fi: ♦ Homeoosmotice (mențin aceeași presiunea osmotică) ♦ Poikilosmotice La animalele marine nevertebrate, (poikilosmotice) echilibrul osmotic variază după condițiile exterioare. Pe măsura urcării pe scara animală, organismul capătă independență osmotică, presiunea osmotică menținîndu-se constantă cu ajutorul unor mecanisme de reglare. Menținerea în corpul organismelor vii a unor soluții de diferite concentrații și a presiunii osmotice este absolut necesară; cînd echilibrul osmotic se strică, se produc dezechilibre și chiar moartea. Astfel, peștii de mare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
poikilosmotice) echilibrul osmotic variază după condițiile exterioare. Pe măsura urcării pe scara animală, organismul capătă independență osmotică, presiunea osmotică menținîndu-se constantă cu ajutorul unor mecanisme de reglare. Menținerea în corpul organismelor vii a unor soluții de diferite concentrații și a presiunii osmotice este absolut necesară; cînd echilibrul osmotic se strică, se produc dezechilibre și chiar moartea. Astfel, peștii de mare, introduși în apă dulce suferă un dezechilibru osmotic (uneori letal) la nivelul epiteliului brahial. Dacă se scoate sânge unui animal și se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
exterioare. Pe măsura urcării pe scara animală, organismul capătă independență osmotică, presiunea osmotică menținîndu-se constantă cu ajutorul unor mecanisme de reglare. Menținerea în corpul organismelor vii a unor soluții de diferite concentrații și a presiunii osmotice este absolut necesară; cînd echilibrul osmotic se strică, se produc dezechilibre și chiar moartea. Astfel, peștii de mare, introduși în apă dulce suferă un dezechilibru osmotic (uneori letal) la nivelul epiteliului brahial. Dacă se scoate sânge unui animal și se introduce apă distilată, se produc de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Menținerea în corpul organismelor vii a unor soluții de diferite concentrații și a presiunii osmotice este absolut necesară; cînd echilibrul osmotic se strică, se produc dezechilibre și chiar moartea. Astfel, peștii de mare, introduși în apă dulce suferă un dezechilibru osmotic (uneori letal) la nivelul epiteliului brahial. Dacă se scoate sânge unui animal și se introduce apă distilată, se produc de asemenea tulburări grave. O soluție izotonă pentru organismul uman este serul fiziologic, având concentrația molară 0,154 M, ceeace corespunde
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este serul fiziologic, având concentrația molară 0,154 M, ceeace corespunde la o concentrație de 9 0 /00 NaCl. I.7.3. Electroosmoza Electroosmoza reprezintă deplasarea apei printr-o membrană ce conține sarcini electrice, în absența unei diferențe de presiune osmotică, atunci când este aplicată o diferență de potențial electric. Fenomenul a fost detectat în celulele unor alge. I.7.4. Efectul vacuolelor contractile In unele organisme primitive (protozoare, alge) există vacuole contractile ce pompează intermitent, în afara citoplasmei, fluid mai puțin concentrat
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
la soluția mai puțin concentrată. Fenomenul se numește osmoză inversă. Osmoza inversă are aplicații în cazul desalinizării apei; Această metodă este folosită de pescăruși pentru a-și procura apa potabilă din apa de mare foarte sărată. I.7.6. Presiunea osmotică a lichidelor din organismul uman și animal Presiunea osmotică a lichidelor din organismul uman și animal (sânge, lichid cefalo-rahidian, urina) se datorează în cea mai mare parte ionilor (Na, Cl. K, Ca) și micromoleculelor cu dimensiuni mai mici de 10
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
inversă. Osmoza inversă are aplicații în cazul desalinizării apei; Această metodă este folosită de pescăruși pentru a-și procura apa potabilă din apa de mare foarte sărată. I.7.6. Presiunea osmotică a lichidelor din organismul uman și animal Presiunea osmotică a lichidelor din organismul uman și animal (sânge, lichid cefalo-rahidian, urina) se datorează în cea mai mare parte ionilor (Na, Cl. K, Ca) și micromoleculelor cu dimensiuni mai mici de 10 angstromi și mult mai puțin macromoleculelor, dat fiind faptul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Cl. K, Ca) și micromoleculelor cu dimensiuni mai mici de 10 angstromi și mult mai puțin macromoleculelor, dat fiind faptul că acestea din urmă au masă moleculară mare și, conform legii a III-a a lui Van’t Hoff, presiunea osmotică este mică. Ionii și micromoleculele din sânge, ce reprezintă doar 1% din masa sângelui, determină la 370C o presiune osmotică de 7-8 atmosfere, în timp ce macromoleculele (proteinele) care se află în proporție de 9% determină o presiune osmotică (oncotică) de numai
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
că acestea din urmă au masă moleculară mare și, conform legii a III-a a lui Van’t Hoff, presiunea osmotică este mică. Ionii și micromoleculele din sânge, ce reprezintă doar 1% din masa sângelui, determină la 370C o presiune osmotică de 7-8 atmosfere, în timp ce macromoleculele (proteinele) care se află în proporție de 9% determină o presiune osmotică (oncotică) de numai 0,037 atmosfere (28 torr). Presiunea plasmei este de 7,6 atmosfere iar a lichidului interstițial de 6-7 atmosfere. Deși
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
t Hoff, presiunea osmotică este mică. Ionii și micromoleculele din sânge, ce reprezintă doar 1% din masa sângelui, determină la 370C o presiune osmotică de 7-8 atmosfere, în timp ce macromoleculele (proteinele) care se află în proporție de 9% determină o presiune osmotică (oncotică) de numai 0,037 atmosfere (28 torr). Presiunea plasmei este de 7,6 atmosfere iar a lichidului interstițial de 6-7 atmosfere. Deși foarte redusă, presiunea oncotică este importantă. Datorită faptului că substanțele cu masă moleculară mică pot difuza prin
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
plasmei este de 7,6 atmosfere iar a lichidului interstițial de 6-7 atmosfere. Deși foarte redusă, presiunea oncotică este importantă. Datorită faptului că substanțele cu masă moleculară mică pot difuza prin membrană și s-ar putea ajunge la egalizarea presiunilor osmotice datorată acestora, macromoleculele care nu pot difuza, asigură presiunea oncotică ce determină transportul de substanță dintre compartimentul vascular și cel interstițial. Plasma sanguină, după cum am arătat, reprezintă o soluție apoasă ce cuprinde ioni, micromolecule (glucoză, uree), macromolecule proteice (lipide, albumină
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
macromoleculele care nu pot difuza, asigură presiunea oncotică ce determină transportul de substanță dintre compartimentul vascular și cel interstițial. Plasma sanguină, după cum am arătat, reprezintă o soluție apoasă ce cuprinde ioni, micromolecule (glucoză, uree), macromolecule proteice (lipide, albumină, fibrinogen). Presiunea osmotică va fi dată de suma presiunilor osmotice ale acestor componenți: unde: reprezintă presiunea osmotică produsă de ionul de tipul k reprezintă presiunea osmotică produsă de micromoleculele de tipul k reprezintă presiunea osmotică produsă de macromoleculele de tipul k Presiunea osmotică
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]