1,395 matches
-
tonului politicos: • - “Lo omrim caha ba aretz! Nu se vorbește așa în Tara. • - Yalla tishal ata! Cadima! Hai, dă-I înainte, comanda tu, îi spun. Sharon întinde picioarele lăbărțate se lăsă ușor pe spate și ridică o mână în direcția ospătarului: - Tavili harif vaksha. Hei, Adu-mi condimente! Secretul constă în a spune repede la limita dintre autoritar și familiaritate iar ultimul cuvânt desemnează prin mutilarea lui “bevakasha” o rugăminte al cărei aer cuminte e sălbăticit cu intenție, un fel de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
face treaba. Că ai dreptate, nu mai e ca înainte când le mardeam de nu se vedeau și ne durea-n șpiț că ne pârau la partid. Partidu’ avea atunci treabă, nu se ocupa de muieri! Îi fac un semn ospătarului să mai treacă două beri în contul meu, că bani, de unde, iar după ce nesimțitul îmi rupe nervii cu băutul calm al halbei, plescăit, râgâit și oftat, scoate din buzunar o cărțulie răpciugoasă. - Ia și citește că e de milioane! Citesc
URAAA! TREC LA ISLAM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383165_a_384494]
-
chemi un polițist când se petrece o infracțiune. Ceva nu se potrivea, totuși. Zoran se numărase printre cei care asistaseră la expozeul meu despre moartea lui Alexandru cel Mare. La o chestie de genul ăsta, nu convoci oameni de ordine, ospătari sau frizeri - persoane stimabile și utile, desigur, dar una-i una și alta-i alta. Iar dacă nu era un simplu și brav pretorian, de ce CV-ul lui nu se regăsea În computer? Vor mai fi lipsind cumva și altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
o săptămână, seara târziu. Deja știu ce surpriză o să vă fac. Acum două zile și-a prezentat câteva numere la Babilon - cu un pachet de cărți, cu niște porumbei cărunți și un țilindru. Luni l-am rugat pe Albert, pe ospătarul-șef, să-l invite pe scamatorul acela, dacă mai trăiește, să dea câteva reprezentații aici. În tinerețe era vestit în toată lumea, așa că merita un pic de aer curat la bătrânețe. Pe cheltuiala mea. Pentru dumneavoastră, domnișoară, orice. E un vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
care Încorpora Conspirația), iar la un bal mascat de la Paris din anul 1923, pe lîngă pateu de gîscă și caviar, printre premiile tombolei va figura Antichristul. Chiar și nefericitul Ioachim Albrecht de Prusia va distribui În exil cartea lui Nilus ospătarilor, taximetriștilor și liftierilor. Să poftească Domniile Lor să citească, și atunci se vor lămuri care era cauza exilului său, motivele inflației galopante, ca și decăderea scandaloasă a prestației hoteliere. Un exemplar cu autograful În gotică al ultimului Hohenzollern (cartea fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
chiorîș. — Aproape unșpe ani, am declarat eu. Barceló mi-a zîmbit, ghiduș. — Adică zece. Nu-ți pune ani În plus, gîzuliță, că are să ți-i pună viața. Mai mulți cenacliști și-au murmurarat asentimentul. Barceló i-a făcut semn unui ospătar ce arăta de parcă tocmai urma să fie declarat monument istoric să se apropie să ia comanda. — Un coniac pentru amicul meu Sempere, din acela bun, iar pentru vlăstar un lapte bătut, că are de crescut. Ah, și aduceți cîteva feliuțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Sempere, din acela bun, iar pentru vlăstar un lapte bătut, că are de crescut. Ah, și aduceți cîteva feliuțe de șuncă, dar să nu fie ca acelea de mai Înainte, da, că pentru cauciuc există casa Pirelli, a răcnit librarul. Ospătarul a Încuviințat și a plecat, tîrÎndu-și picioarele și sufletul. Ce v-am spus eu, a comentat librarul. Cum să se găsească de lucru? Dacă În țara asta oamenii nu se pensionează nici după ce mor... Uitați-vă la Cid. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
sau poate trec mai întâi pe acolo să te văd, faptul că sunt primar deschide multe uși, S-ar putea să fiu în operație, s-ar putea să dureze, Bine, mă mai gândesc, te pup, Și eu, Dulce, Foarte dulce. Ospătarul îi aduse mâncarea, Poftiți, domnule primar, poftă bună. Tocmai ducea furculița la gură când o explozie făcu clădirea să vibreze de sus până jos, în timp ce geamurile dinăuntru și de afară zburau în țăndări, mese și scaune au fost aruncate la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de la providențial, s.a., asigurări&reasigurări, chiar acum a comandat un suc proaspăt de portocale natural, pâine prăjită și o cafea adevărată cu lapte. Fie să se afle în ceruri cine te-a inventat, murmură cu pioșenie către pâinea prăjită când ospătarul veni să-i pună farfuria în față, cu pâinea prăjită înfășurată într-un șervet ca să nu se răcească, conform vechilor uzanțe. Ceru un ziar, știrile de pe prima pagină erau toate internaționale, nimic de interes local, în afara unei declarații a ministrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
-i distragă sau care să se încăpățâneze să vadă altceva, am spus deja ceva similar mai înainte, dar adevărul trebuie repetat de multe ori ca să nu cadă, sărmanul de el, în uitare. Și eu ce fac, se întrebă comisarul. Chemă ospătarul, căruia îi dădu înapoi ziarul, achită nota și plecă. Pe când se așeza la volan, aruncă o privire spre ceas. Zece și jumătate, gândi el, e o oră bună, exact cea pe care o stabilise pentru al doilea interogatoriu. Se gândise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
pe spătarele scaunelor și au fumat liniștiți. Cât avem de plătit? Unul dintre ei a parcurs nota de plată cu privirea. — Opt douăzeci și cinci. — Jaf curat. Le dăm doi dolari și Încă unul bacșiș pentru chelner. Kerry, adună mărunțișul. A venit ospătarul, iar Kerry i-a Înmânat grav un dolar, a aruncat două bancnote de un dolar peste nota de plată și i-a Întors spatele. S-au Îndreptat agale spre ieșire, urmați de suspiciosul Ganimede. Cred că-i o greșeală, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de pe la Bisty’s, a răspuns incoerent și s-a Întors din nou spre blonda eclatantă pe care se trudea s-o cârmească prin mulțime. — Iată un mare idiot natural, a comentat Amory. — O, e băiat bun! Uite-l pe bătrânul ospătar. Dacă mă Întrebi, vreau un daiquiri dublu. — Să fie patru. Mulțimea se unduia, se Învârtejea, Își schimba aspectul. Erau mai ales studenți de la diverse colegii, dar și o mână de gunoaie masculine de pe Broadway și femei de două feluri, categoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
comandă și salutaserăm multă lume, deoarece eram f.cunoscuti de atunci, toți te iubeau, placandu-le stilul tău aristocratic, nobil, regal.. M-am scuzat și-am plecat..bine inițial la toaletă, dar apoi m-ai văzut cum am vorbit cu ospătarul nostru.. M-oi fi dat de gol? Însă, mi-am continuat drumul. După un timp m-am întors După un timp apare ospătarul și cu un pachet precum un cadou ce ți-l întinde. Tu mirata apoi când te dumirești
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
scuzat și-am plecat..bine inițial la toaletă, dar apoi m-ai văzut cum am vorbit cu ospătarul nostru.. M-oi fi dat de gol? Însă, mi-am continuat drumul. După un timp m-am întors După un timp apare ospătarul și cu un pachet precum un cadou ce ți-l întinde. Tu mirata apoi când te dumirești - iritata.. m-ai întrebat ce ‘mită” mai e și asta, “pentru ce?”, ți-am cerut ceva, inima nu se oferă prin “cerere.. În
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
o lacrima izbutise să-mi crăpe ochiul să iasă pe cat nici n-am dorit asta..rapid s-a prelins pe obraz..am șters-o repede, oamenii iar se uitau, am facut un gest.. tu ai observat si-ai chemat înapoi ospătarul cu pachetul.. ohhh, un pic să-mi revin oare? Mă înnebunești... O doamnă simpatică te-a sfătuit s-o probezi, tu ai luat-o și ai plecat... când te-ai întors erai precum o mireasă, dar una modernă cu o
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
ai avut dreptate!... La friptură aș vrea numai cartofi prăjiți, dar să știi că, dacă nu mănânc și trei mici cu mujdei, e ca și când pomana e fără colivă!... Vorbim după ce mâncăm, a adăugat el, privindu-l vesel pe Gogu, după ce ospătarul s-a înclinat și le-a urat „poftă bună”! Așezați la masă, cei doi trecură în revistă frânturi din perioada în care viețile lor se derulau oarecum alături ,fiecare încercând să descopere la celălalt schimbările inerente vârstei, ascensiunii la nivel
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
taxi. Teama de a merge singură pe străzi era prea mare. În noaptea aceea, deși nu se făcuseră rezervări, restaurantul a fost gazda mai multor evenimente care s-au desfășurat până după miezul nopții. Patronul a dat dispoziție ca toți ospătarii să rămână: - Nu pleacă nimeni, indiferent de oră, decât dacă a plecat ultimul client de la masă și s-a făcut ordine în sală. Cu toată oboseala ce o simțea cum pune stăpânire pe ea, era fericită. Se făcuse comodă pe
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
și va fi mai ușor decât îți imaginezi. La revedere! i-a răspuns acel domn întinzându-i mâna. "Toți bărbații de la acea masă au dat mâna cu mine... Doamne, ce fericită am fost! Nu m-au privit ca pe un ospătar! Și câte se spun despre avocați! Dar, sunt oameni și oameni. Peste tot...". - Mă scuzați, am ajuns! i-a întrerupt șoferul taxiului gândurile. Aici ați dorit, nu? Ea s-a uitat rușinată pe geam. Nici nu simțise că mașina se
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
mai vorbim de serviciu că nu de asta ne-am întâlnit. Stai să sun la room service și să fac comanda pentru cină. Stabiliră ce vor să mănânce iar Damian ridică receptorul, făcând comanda la restaurant. Așa că, până va sosi ospătarul prefera să stea cu ea de vorbă și să afle ce noutăți au mai apărut în viața sa. - Și! Ia spune, ai văzut garsoniera? - Desigur, că am văzut-o! Tu nu ai fi făcut la fel? Eram nerăbdătoare să văd
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
ajung nici pentru un scaun sau de tacâmuri, dar pentru lucruri mai scumpe! Din salariul primit abia de-mi ajungea să trăiesc de azi pe mâine și să-mi achit chiria. - Bine, lasă, mai vorbim despre asta. Stai că sună ospătarul cu mâncarea. Intră și tu te rog în baie măcar să nu te vadă cel ce intră. - Vezi? De aceea ziceam să fie garsoniera, cuibul nostru, unde nu trebuie să ne mai ferim, spuse ea trăgând ușa băii după ea. Ospătarul
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
ospătarul cu mâncarea. Intră și tu te rog în baie măcar să nu te vadă cel ce intră. - Vezi? De aceea ziceam să fie garsoniera, cuibul nostru, unde nu trebuie să ne mai ferim, spuse ea trăgând ușa băii după ea. Ospătarul așeză pe masa din cameră cele aduse și două rânduri de tacâmuri, uitându-se curios să vadă cea de a doua persoană, însă nu observă decât un pardesiu de damă și niște pantofi, așa că a înțeles că domnul ministru are
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
ținut de cuvânt după ce am ajuns acasă. Deci, am intrat în bucătărie. Ginerele, domnul Nelu Păstrăv învârtea carnea pe grătar, soția sa făcea gogoși și cei doi nepoți ai domnului Grămadă intrau și ieșeau cu sprinteneală. Erau pe post de ospătari. A fost o plăcere deosebită să discut cu doamna Didina și cu domnul Păstrăv d’ale bucătăriei. Făceam comparații cu privire la prepararea unor feluri de mâncare la ei și la mine, în Oltenia. Nu erau deosebiri de esență. Doar anumite aspecte
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
din partea Ministerului Apărării Naționale și ale Comandamentului Operațional “Mareșal Alexandru Averescu”, i-au fost înmânate de generalul -locotenent Dan Ghica Radu. Visul american al lui Daniel Lovasz a început în 1996, când a părăsit vasul luxos de croazieră unde lucra ospătar. A coborât la Miami cu o viză de tranzit și câteva sute de dolari în buzunar, si a plecat în necunoscut. "Nu aveam bani, nu aveam nimic! Nu aveam un loc de muncă, nu aveam o casă, un acoperiș, am
ROMÂNII DIN ARMATA STATELOR UNITE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/362477_a_363806]
-
să le dea în cap celor care au îndrăznit să-l acuze de plagiat pe cel mai mare dramaturg al tuturor timpurilor românești. Îl va câștiga precis și vor uda succesul cu câteva halbe cu bere adevărată, la Gambrinus, ordonând ospătarului: „Încă un rând, băiete!” Referință Bibliografică: O ALTĂ SULTĂNICĂ / Ion C. Hiru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 229, Anul I, 17 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion C. Hiru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
vecine și chiar de la oraș pentru a face un chefuleț în ambianța rusticului și tradiționalului, udat cu o țuică veche și un vinișor de Orlești. De reținut este faptul că nici unul nu pleca de la cârciumă nepăcălit de cârciumar sau de ospătarii acestuia precum Boacă. Dar totul era plăcut, până și pardoseala albă spălată periodic cu săpun și leșie, frecată de mâinile servitorilor, mai ales de ale lui Gheorghe Netotu, gitan, despre care mă voi ocupa în cele ce urmează. Aveam poate
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]