3,729 matches
-
dorinței acestuia. Documentele vremii vorbesc detaliat despre fastuoasele ceremonii care au loc la Susa În iarna lui 324, În cadrul cărora aproximativ 80 de comandanți macedoneni se Însoțesc cu prințese ahemenide. Se pare că, așijderea, În jur de 10.000 de ostași care aparțin sau nu elitei militare macedonene Întemeiază familii mixte cu femei persane, care nasc un număr greu de estimat de copii cu dublă ascendență etnică. Atunci, ca și acum, de altfel, exemplul șefului era molipsitor... Domnilor, am menționat toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
conform algoritmului 1:3. Fiecare astfel de formațiune cuprindea patru soldați proprii și doisprezece perși Înarmați cu lancea macedoneană și obligați să Învețe greaca. Cu un an Înainte, la Opis, Alexandru, Înfruntând opoziția concetățenilor săi, acordase titlul de pezhetairoi (Însoțitori) ostașilor persani, punându-i pe picior de egalitate cu macedonenii, și făcuse chiar un pas Înainte, incluzându-i pe Învinși În corpul de elită al gărzii regale. Pentru a realiza semnificația comportamentului revoluționar al lui Alexandru În domeniul politicii de personal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
la Opis, pe fluviul Tigru, se consumă unul dintre episoadele cele mai... cum să spun?, mai obscure și mai interpretabile din biografia eroului. El anunță demobilizarea contingentelor de militari macedoneni deveniți inapți pentru război (vârstnici, răniți...), ceea ce este interpretat de ostași drept renunțare ingrată la serviciile lor, În condițiile În care Alexandru pare a se baza tot mai mult pe zecile de mii de iranieni recrutați și integrați (cu reticențe și dificultăți, dar integrați) În falangă. La nemulțumirea conaționalilor, regele răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai frumoși ani“ ai băiețelului În succesiunea anotimpurilor; chipul radios pe care șiroiau picăturile de ploaie, scalda la rîu, datul cu săniuța pe dîmbul troienit, vînătoarea de păstrăvi, ca apoi imediat - sau În același timp, dacă așa ceva este posibil - Întoarcerea ostașilor de pe cîmpurile de luptă europene, bidonul din mînuțele băiețelului, masca de gaze cu vizorul spart, de la marginea drumului. Și din nou nume, biografii. Întîlnirea văduvului Marko cu viitoarea lui nevastă, Sofia Rebrać originară din Komogovina, alaiul nunții, În chiuituri, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
desenată de mîna binecuvîntată a Împărătesei, a Însemnat pentru mulți o revelație. După mărturia ofițierilor englezi din armata lui Denikin, se va lansa o ediție populară adresată „tuturor soldaților care știau carte“, menită să susțină moralul și așa labil al ostașilor, și, totodată, un gest de pioșenie Întru pomenirea sufletului muceniței Aleksandra Fiodorovna. Strînși În jurul focului, soldații se aciuiau pe lîngă ofițerii care citeau cu o voce gravă prorocirile din Conspirație. În pauza dintre două cuvinte se auzea doar foșnetul fulgilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
vom sluji, când vom avea carte de la înălțata împărăteasă unde-s întăriturile noastre. Până atunci nu, odată cu capul! Ce dă guvernul și cancelaria din Beci (Viena) e nimica, îs minciuni goale, de azi pe mâine.” în urma acestor îndemnuri la răscoală „ostașii au depus armele, fără s depună jurământul, apoi le-au ridicat împotriva lui Buccov, au fost încăierări, s-au făcut arestări și cei prinși au fost bătuți cu vergeaua (vergeaua metalică cu care se curăța țeava puștii înainte de a fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de înălțarea monumentelor de pioasă aducere aminte nu au avut parte sutele de mii de ostași-eroi, constată cu revoltă justificată, parcurgând de două ori traseele armatei noastre pe Frontul de Răsărit, dr. Vasile Șoimarude la Chișinău, coordonatorul volumului omagial dedicat ostașilor căzuți la Cotul Donului [1]. 23 august, o zi istorică și pentru noi, în tragic însă, nu în nota apoteotică, indusă de istoricii regimului comunist. Acea zi calendaristică va rămâne în memoria poporului român ca ziua în care, în înțelesul
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
răsăritul ei, prin pierderea Basarabieiși a unei jumătăți din Bucovina. Demnitatea Soldatului român, însă, a rămas neștirbită, a rămas mereu întreagă. Sau așa ar trebui să fie. Fie pe frontul de Est, fie pe cel din Vest, ori pe ambele,ostașul a executat ordine despre care știa, de la depunerea jurământului de credință, că ele, ordinele, sunt date întotdeauna spre a servi Patria. În contextul celui de-al Doilea Razboi Mondial, din păcate, asupra Armatei Române, în legătură cu cele două ipostaze ale sale
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
jurământului de credință, că ele, ordinele, sunt date întotdeauna spre a servi Patria. În contextul celui de-al Doilea Razboi Mondial, din păcate, asupra Armatei Române, în legătură cu cele două ipostaze ale sale, planează, in corpore, anatema flagrantei antinomii "loialitate-trădare". Asupra ostașului însă n-ar trebui să se răsfrângă această suspiciune de înjosire. Îmi vine în minte acum un exemplu concret care evidențiază inocența lui, a soldatului român, în contextul acestei dileme. Și, spre edificare, îl voi reda mai jos. * Îndată după ce
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
talent de vorbitor, învățătorul Toma Ștefănescu a știut să sădească în sufletul mlădițelor tinere sentimentul de dragoste față de patrie. Adesea, la lecții, scenele de front se derulau prin fața ochilor de copii căpătând proporții mitice și sădind admirație și respect pentru ostașul român și îndârjire față de cotropitor. Lecțiile despre Războiul de Independență Națională le făcea în Podișor, lângă monumentul eroilor rucăreni căzuți pe câmpurile de luptă de la Plevna și Smârdan, iar cele despre Războiul pentru Întregire a Neamului le făcea lângă monumentul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]
-
cuviință sătenii în credință tare au înfipt o cruce-n acel vârf de munte, ca să arate tuturor că cinstea n-are preț în viață... Povestea a fost uitată când în 1916 eroi români au murit acolo sus luptând să-acopere viața ostașilor din vale. Și au intrat în istorie semnând cu-o cruce-n vârf. Fecioara a rămas fecioară rucăreană depoveste pentru Vârful Crucii și de-a fost adevăr Dumnezeu îi poate șterge păcatul înapoierii darului de viață, știind că a fost
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
desculț mângâiau, Iarba porcului cu picioare desculțe, Așteptându-și dușmanul. Pe dealui lui Vodă! Din spatele zidului de pământ. Își ridicau cușmele la comandă, Atfel ca dușmanul, Să-și arunce săgețile. Pe Dealul lui Vodă! Cine avea cușma găurită, Era un ostaș mort. Dar ei nu voiau sa moară, Își păstrau cușmele negăurite! Referință Bibliografică: Dealul lui Vodă / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 269, Anul I, 26 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate
DEALUL LUI VODĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361475_a_362804]
-
povestește cum a învățat de la un preot al lui Zamolxe faptul că mai întâi trebuie purificat sufletul și apoi vindecat trupul. Această idee geto-dacă se va regăsi în practica isihasmului de mai târziu. De exemplu, ritualul de stimulare a curajului ostașilor era sfințirea cu apă din Dunăre, obicei care se oficiază și în zilele noastre, la Bobotează. Un An Nou cu sănătate, pace și speranță de mai bine! Ștefan Popa Referință Bibliografică: Obiceiuri străvechi ale românilor, de Anul Nou / Ștefan Popa
OBICEIURI STRĂVECHI ALE ROMÂNILOR, DE ANUL NOU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363846_a_365175]
-
Împărăției omenirii înnoite. Acum a luat și ca Om toată puterea în cer și pe pământ". Despre Pomenirea Eroilor Neamului În Biserica Ortodoxă Română, s-a rânduit ca de praznicul Înălțării Domnului să se facă pomenirea tuturor eroilor și a ostașilor care și-au dat viața pe câmpul de luptă sau în diferite situații pentru apărarea credinței ortodoxe, a patriei străbune și a demnității neamului românesc. Pornind de la cuvintele Mântuitorului: "Iată Eu mă duc să vă pregătesc vouă loc și iarăși
CUVÂNT DUHOVNICESC, FOLOSITOR, DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/362964_a_364293]
-
comemorative de război a proclamat cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paști, sărbătoarea Înălțării Mântuitorului nostru Iisus Hristos - Ziua Eroilor, ca sărbătoare națională a poporului român și neamului românesc. Totodată, precizăm că la fiecare Sfântă Liturghie sunt pomeniți eroii, ostașii și luptătorii români din toate timpurile și din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului, libertatea și demnitatea poporului român. (Cf. Biroul
CUVÂNT DUHOVNICESC, FOLOSITOR, DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/362964_a_364293]
-
decide definitiv eliberarea creștinismului de persecuția romană. Potrivit istoricului Lactanțiu în De mortibus persecutorum (Despre moartea persecutorilor), împăratului Constantin, în noaptea dinaintea luptei cu Maxențiu, i s-a descoperit în vis că va fi învingător, dacă va însemna pe scuturile ostașilor litera X traversată de litera P, adică chrisma, reprezentând primele două litere ale numelui Domnului nostrum Iisus Hristos. Cu privire la la acest eveniment epifanic și teofanic există și relatarea lui Eusebiu de Cezareea, din Viața închinată Sfântului Împărat Constantin cel Mare
CUVÂNT DUHOVNICESC, FOLOSITOR, DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/362964_a_364293]
-
Antologie > JOCUL CU MOARTEA Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1079 din 14 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Jocul cu Moartea Hai să jucăm un joc, dragă Moarte, Așa cum ne jucam de-a hoții și vardiștii, țurca, republică vrem ostași, joacă băiete, eu mă ascund, Tu vii și spui, te-am prins, acum am să te sărut, o, nu, mai am o prietenă, mai bine ne citim poeme, până ne vine rău, care pe care, ne răzimăm de același gard
JOCUL CU MOARTEA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363505_a_364834]
-
o ducă în focul evenimentelor?> Se va întoarce tot la Televiziune. Dar înainte de asta intră într-o cofetărie, trebuia să mănânce ceva că era lihnit de foame. Ceru un pahar cu lapte și o chiflă și le înghiîi repede. -Sunteți ostaș?- îl întrebă vânzătoarea, o fetișcană drăguță, dornică să afle și ea ceva de la un om autorizat. -Nu, domnișoară! Fac parte din corpul de gardă al Televiziunii ca voluntar... -Aaaa! Dacă-i așa, trebuie să plecați că am văzut la televizor
REVOLUŢIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363466_a_364795]
-
visez că în dragostea Ta minunată cu nespusă-ncântare vibrez ca o strună-nsfârșit acordată. Rugăciune în sfânta și marea zi de sâmbătă din Săptămâna Patimilor Mormântul Tău a fost pecetluit de cei ce de-nvierea Ta au groază și stau ostașii lângă el de pază ca nu cumva din el să fii răpit. Trupul bătut stă-n giulgiul îmbibat cu smirnă și aloe,parcă doarme, în timp ce Duhul Tău s-a dus să sfarme cu slava-i sfântă iadul blestemat. S-au
RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE SÂMBĂTĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362288_a_363617]
-
voce gravă bărbatul robust aflat în fața lor. -Câți ani ai în serviciu, legionarule? -Aproape douăzeci de ani magistratule. -Ai luptat deci prin multe locuri... -De acum șaptesprezece ani sub ilustrul Germanicus, pe Rin. -Ești deci unul dintre cei mai duri ostași de pe aici! conchise Simbinacus. -Se poate spune și așa, răspunse acesta. -Și de încredere, completă Valerius Audanius. -N-am ieșit nici măcar o dată din cuvântul ofițerilor mei. -Ești cetățean roman? -Nu! -Bine. Acum povestește-ne cum a fost. -Nu vă pot spune
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
nu-mi voi uita vreodată rădăcinile -, că toți bărbații din familia mea bucureșteană, pe linie paternă, au fost ofițeri de carieră. Ca atare, am crescut într-un mediu în care despre valorile esențiale ale individului, la modul general, și ale ostașului român, în special, se vorbea în mod curent. Dar și despre Istoria Românilor și a României, care avea să devină una dintre marile mele pasiuni. Așa cum am precizat și la sfârșitul cărții protosinghelului Teoctist Moldovanu, descinzând dintr-o familie cu
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
I de Armată; 1943-1945 este detașat la Comenduirea București, adjunctul Comandantului Comandamentului Militar al Capitalei, care a fost generalul Iosif Teodorescu, cu rădăcini rucărene. La declanșarea celui de-al doilea război mndial, când mareșalul Ion Antonescu a ordonat istoricul îndemn „Ostași, treceți Prutul!”, col. Ion Muțiu, în fruntea Regimentului 4 Argeș pe care îl comanda a acționat cu bărbăție eliberând străvechiul pământ al Basarabiei lui Ștefan cel Mare, ajungând la finele anului 1941 la porțile Odessei, eliberând-o după lupte aprige
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
din alte comune din județul de baștină Sibiu, 4 melodii din Făgăraș. A adunat de-a lungul vieții peste 1200 de doine și cântece bătrânești, culese de prin aproape toate provinciile românești pe unde l-au purtat pașii datoriei de ostaș. Intreg acest material documentar a fost strâns cu răbdare și meticulozitate aproape profesională, într-un răstimp cuprins între 1900 și 1950, și așteaptă negreșit lumina tiparului, cuprinzând un buchet larg și variat de creații, doine vesele, triste, cântece haiducești, de
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
lustruirea armelor de tinerețe ale tătânelui, întremarea gloabei jigărite până ce aceasta se transformă în cal năzdrăvan cu patru aripi, încărcarea proviziilor în carele ce urmează să-l însoțească și de care el se va descotorosi pe drum, ca și de ostașii, tot unul și unul, destinați să-l însoțească în insolita expediție etc.). Itinerariul dintre timpul profan și cel de dinainte ca omul edenic să fi mușcat din fructul interzis, e presărat de peripeții cu sens inițiatic, ca în orice scenariu
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
Sleit e de rugă, dușmanii-s la porți, Iar curtea cetății e plină de morți. - Întoarce-le popă! Îi strigă în grabă, Și peste o clipă pe cleric întreabă: „E rost de speranță ca festum fatuorum Puterea să-ntoarcă-n ostașii din forum?” Că prea sunt sfârșiți de la luptă și foame, De-abia se mai țin lâng-a cailor coame. - Nu-s semne pe masă că cerul ne-ajută! Aruncă prelatu-nspre obștea tăcută. Iar pata din vinul vărsat pe tăblie, Se-ntinde
FESTUM FATUORUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363274_a_364603]