984 matches
-
moarte odată cu oxidarea mediului, cu care ar fi devenit incompatibile. Dar așa, ele au avut posibilitatea de a ajunge În zone cu temperaturi ambiante mai mici, unde cerințele lor, devenite acum oxidante, sunt Îndeplinite de mediul, cum am spus mai oxidant; dimpotrivă, speciile noi, apărute În condiții oxidante de mediu, au supraviețuit doar În spațiile de origine, de pe locul vechii Pangaea; În zonele reci ele cereau condiții mai oxidante decât Însuși mediul, deci Îi deveneau incompatibile. Indiferent ce fel de plante
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fi devenit incompatibile. Dar așa, ele au avut posibilitatea de a ajunge În zone cu temperaturi ambiante mai mici, unde cerințele lor, devenite acum oxidante, sunt Îndeplinite de mediul, cum am spus mai oxidant; dimpotrivă, speciile noi, apărute În condiții oxidante de mediu, au supraviețuit doar În spațiile de origine, de pe locul vechii Pangaea; În zonele reci ele cereau condiții mai oxidante decât Însuși mediul, deci Îi deveneau incompatibile. Indiferent ce fel de plante luăm În discuție, ierboase ori lemnoase, vom
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lor, devenite acum oxidante, sunt Îndeplinite de mediul, cum am spus mai oxidant; dimpotrivă, speciile noi, apărute În condiții oxidante de mediu, au supraviețuit doar În spațiile de origine, de pe locul vechii Pangaea; În zonele reci ele cereau condiții mai oxidante decât Însuși mediul, deci Îi deveneau incompatibile. Indiferent ce fel de plante luăm În discuție, ierboase ori lemnoase, vom vedea că ele se repartizează În așa fel Încât cele mai evoluate, adică mai recente, se află la latitudini mici, devenind
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
latitudini mici, devenind tot mai vechi pe măsură ce ne apropiem de poli. Dacă le discutăm pe cele ierboase, vom vedea că În zona ecuatorială, În savane, ponderea este deținută de graminee, adică de monocotiledonate, evoluate, recente, care au nevoie de medii oxidante. Ele sunt Însoțite de arbori tot monocotiledonați, precum palmierii sau curmalii. Stepele, specifice zonelor temperate, sunt alcătuite preponderent din specii intermediare evolutiv, adică dicotiledonate. Arborii ce alcătuiesc aceste zone sunt de asemenea preponderent dicotiledonați. Dicotiledonatele cedează treptat locul, mai spre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
special de gimnosperme, precum coniferele, iar ierboasele sunt fie ferigi, fie mușchi, adică plante inferioare. În sfârșit, nordul Îndepărtat, tundra, este dominat de mușchi și licheni, cele mai vechi pluricelulare care, apărute În condiții reducătoare, devin compatibile cu mediul actual, oxidant, numai la temperaturi scăzute. Dependența de temperatură a condițiilor de mediu cerute de plante este evidentă și, mai ales, se repetă an de an, la alge. În lacuri predomină primăvara, deci la temperaturi mici, algele albastre, iar vara, la temperaturi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se repetă an de an, la alge. În lacuri predomină primăvara, deci la temperaturi mici, algele albastre, iar vara, la temperaturi mari, algele verzi. Or, algele albastre sunt cele mai vechi, apărute În condiții mai reducătoare, deci compatibile cu mediul oxidant din prezent doar la temperaturi scăzute. Am putea spune chiar că latitudinile mari sunt un fel de azil pentru speciile de plante vechi, În vreme ce latitudinile mici creuzetul evoluției și, la scara timpului geologic, plantele migrează, căutând temperaturi mai mici pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
putea spune chiar că latitudinile mari sunt un fel de azil pentru speciile de plante vechi, În vreme ce latitudinile mici creuzetul evoluției și, la scara timpului geologic, plantele migrează, căutând temperaturi mai mici pentru a se compatibiliza cu un mediu din ce În ce mai oxidant. De ce nu Încearcă să-și adapteze mediul, reducându-l, pentru că plantele au aceasta capacitate, vom discuta data viitoare. Acum Însă, pentru a reveni la Începutul expunerii, anume la principiul asocierii evoluției cu condițiile tot mai oxidante dorite de plante, voi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu un mediu din ce În ce mai oxidant. De ce nu Încearcă să-și adapteze mediul, reducându-l, pentru că plantele au aceasta capacitate, vom discuta data viitoare. Acum Însă, pentru a reveni la Începutul expunerii, anume la principiul asocierii evoluției cu condițiile tot mai oxidante dorite de plante, voi cita din prima mea interventie: “În copilărie, Încercam fără succes să transplantez toporași În curtea casei. Acum, Copoul e plin de ei, fără intervenția cuiva. În schimb, au dispărut gălbenelele”. Or, din punct de vedere sistematic
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trăiește o substanță, juglona, a cărei structură dezvăluie o activitate redox remarcabilă, fiind În același timp foarte simplă, fapt ce se asociază cu un efect biologic care nu prea admite excepții. Juglona este, pentru chimist, doar o chinonă, deci relativ oxidantă, Însă condensată cu un inel benzenic, care-i scade potențialul redox; iar acest inel, fiind și substituit cu un hidroxil, conferă, una peste alta, un caracter reducător acestei substanțe. Grație acestei substanțe, el, nucul, deține printre plantele pe care le-
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
afirmație Îmi Îndeplinesc datoria pe care mi-am asumat-o În capitolul anterior: anume, de ce speciile vechi, neevoluate, au preferat să se adapteze la oxidarea mediului retrăgându-se În zone reci, condiție În care metabolismul lor are nevoie de medii oxidante, decât să Încerce reducerea mediului: eficiența acestei acțiuni, adică a reducerii, e minimă la plantele inferioare. Dimpotrivă, plantele evoluate, cu acțiune reductivă pronunțată, pot acoperi areale mult mai vaste. Nucul face parte dintre acestea, iar arealul său e pe potrivă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
temperatura crește, planta Își dorește un mediu mai reducător; nucul realizează aceasta, la limita sudică a arealului său, tocmai prin secreția juglonei, adică prin acțiunea sa reductivă asupra solului. Dimpotrivă, scăderea temperaturii determină planta să-și dorească un mediu mai oxidant, adică exact ceea ce mediul ambiental Îi oferă În mod obișnuit; acum, nucul nu face altceva decât săși limiteze producția juglonei, de altfel consumatoare de energie metabolică. Deci face economie... și se simte astfel minunat În țara noastră, rezistând chiar și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
secretat peste an. Astfel Încât, În primavară, când plantele se trezesc, solul e din nou proaspăt și optim: a devenit din nou oxidant, adică ceea ce planta dorea. Și, până ce planta nu va apuca să secrete suficientă substanță reducătoare, solul menține condiții oxidante care inhibă microorganismele, condiții pe care ele Însele le-au creat. Cu alte cuvinte, primele cantități de substanță reducătoare vor fi sintetizate de plantă fără a fi stingherită. Faptul că planta trebuie să fie ori moartă ori În odihnă, oricum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de fapt la două temperaturi ambientale extreme. Prin Însăși faptul că am recunoscut acestor microorganisme un rol oxidativ, adică un comportament tipic organismelor heterotrofe, Înseamnă că la temperaturi mari, adică În zona ecuatorială, ele vor solicita mediului, adică solului, calități oxidante. Mediul obișnuit e Într’adevăr oxidant, astfel Încât oxidarea substanțelor reducătoare și deci refacerea solului va avea loc cu o viteză foarte mare. Din acest motiv, plantele nu ajung niciodată să satureze solul cu substanță reducătoare și, perioadele de repaus devenind
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
extreme. Prin Însăși faptul că am recunoscut acestor microorganisme un rol oxidativ, adică un comportament tipic organismelor heterotrofe, Înseamnă că la temperaturi mari, adică În zona ecuatorială, ele vor solicita mediului, adică solului, calități oxidante. Mediul obișnuit e Într’adevăr oxidant, astfel Încât oxidarea substanțelor reducătoare și deci refacerea solului va avea loc cu o viteză foarte mare. Din acest motiv, plantele nu ajung niciodată să satureze solul cu substanță reducătoare și, perioadele de repaus devenind inutile, plantele rămân mereu verzi. În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
comportament al lichenilor. Lichenul este constituit Întotdeauna dintr’o specie de ciupercă evoluată și dintr’o specie de algă albastră sau verde, adică inferioară. Așa cum am arătat Într’un capitol anterior, evoluția Înseamnă, Între altele, adaptarea la medii tot mai oxidante și astfel, ciuperca, principial iubitoare de medii reducătoare, dar evoluată, respectiv alga, principial iubitoare de medii oxidante, dar neevoluată, se află deci la paritate din punct de vedere redox, ca și indivizii dintr’o biocenoză oarecare. Atunci când o substanță străină
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de algă albastră sau verde, adică inferioară. Așa cum am arătat Într’un capitol anterior, evoluția Înseamnă, Între altele, adaptarea la medii tot mai oxidante și astfel, ciuperca, principial iubitoare de medii reducătoare, dar evoluată, respectiv alga, principial iubitoare de medii oxidante, dar neevoluată, se află deci la paritate din punct de vedere redox, ca și indivizii dintr’o biocenoză oarecare. Atunci când o substanță străină intră În contact cu lichenul are loc modificarea potențialului redox la nivelul mediului intern al lichenului; bioxidul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
am ales pentru exemplificare, are un efect reducător. Puși În situația de a-și căuta supraviețuirea, ambii parteneri ai asociației Își vor aduce aminte de ceea ce erau Înainte de a se fi adunat În lichen. Anume alga, principial iubitoare de medii oxidante, va fi inhibată, iar ciuperca, principial iubitoare de medii reducătoare, stimulată. Ciuperca va consuma substanța de rezervă, timp În care alga nu produce nimic. Dacă substanța care a creat dezechilibrul e un oxidant, precum trioxidul de sulf, problema se pune
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a produs. În ceea ce Oparin a numit supa primordială, apa Oceanului bogată În substanțe nutritive sintetizate abiotic, se găseau și porfirine, adică precursorii clorofilei. Dar numai un mediu oxidat putea permite fotosinteza; lanțul trofic heterotrof a pregătit tocmai acest mediu oxidant. Cu apariția primelor organisme fotosintetizante s’a putut forma un circuit Închis al substanței, adică s’a creat o biocenoză. O biocenoză extrem de simplă, adică un cerc nu prea larg, dar cerc. Asta a permis supraviețuirea sau, mai bine zis
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
alta, are caracteristică o entropie mică; cel plat, al deșertului, dimpotrivă, e puternic entropizat. Să facem câteva corelații ale entropiei cu potențialul redox. Asta, pentru că se poate demonstra matematic o astfel de relație, anume aproximativ proporțională: un potențial redox mare, oxidant, caracteristic unui mediu poluat, corespunde cu o entropie mare și invers. Exemplu: un metal, precum fierul, este reducător și are o entropie mică, 6,5 cal/mol⋅grd; dacă e oxidat, ca monoxid, ia valoarea 13; dacă e și mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adică ideatică. Trecerea la pluricelularitate a fost o necesitate dictată de oxidarea continuă a mediului, care căpătase un nou impuls odată cu apariția fotosintezei. Reacția organismelor monocelulare de până atunci, apărute În condiții reducătoare, s’a tradus Într’un potențial redox oxidant, adică mai mare, a conglomeratului inițial de celule - viitorul organism pluricelular - decât al acelorași celule independente. Cu alte cuvinte, o adaptare la mediu. Numai că uneori acest lucru este, retoric vorbind, uitat, și atunci, unele celule capătă o independență față de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
solid inițial, corosiv. Și astfel Începe digestia. Proveniți din algele pluricelulare, mușchii sunt Înzestrați și ei cu puterea distructivă pentru substrat a acestora, adică de biocoroziune. Despre biocoroziune, sau intimitatea digestiei, voi vorbi au un alt prilej. Dar, pe scurt, oxidant Înseamnă, Între altele, acid. Și, Într’adevăr, ceea ce lasă În urmă mușchii acolo unde ’s abundenți, turba, e acidă. Dacă am spus acid, am spus totul: metalul se dizolvă, piatra se macină ș.a.m.d. Am derulat poate prea repede
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Pentru că, pe de o parte e un material oxidat, iar pentru noi oxidarea e sinonimă cu poluarea, iar procesul invers, de reducere, e sinonim cu depoluarea (aceste deșeuri mineralizate sunt chiar mai poluante decât massa organică inițială, ele fiind mai oxidante În urma acțiunii microorganismelor); pe de altă parte, aceste substanțe minerale sunt un Îngrășământ ideal care, ajuns direct sau indirect În vreun curs de apă Îl eutrofizează, adică promovează proliferarea excesivă a unei vegetații, care consumă noaptea oxigenul necesar animalelor acvatice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
exclusiv din monocotiledonate ca stuful, papura și rogozul. O privire de ansamblu arată că odată cu scăderea vitezei apei, speciile vegetale ce-o populează devin tot mai evoluate. Iar acum să ne amintim că o specie evoluată trăiește În medii mai oxidante sau, altfel spus, mai entropizate. Cu alte cuvinte, compoziția vegetației susține afirmația mea privind entropia mică a apei curgătoare, respectiv mare a apei stagnante. Toate acestea se observă bine chiar la o apă curgătoare, În secțiunea sa transversală: la centru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
proces ce se cheamă eutrofizare, sau mai general, entropizare și oxidare. Lucrul e posibil pentru că speciile vegetale specifice apei curgătoare, inferioare cum am arătat, au putere reducătoare scăzută, neputându-se opune eficient oxidării induse de heterotrofe, animalele. Apa devine astfel oxidantă. La o apă curgătoare, care este mereu Împrospătată, oxidarea este Împiedicată. Dar odată apa devenită stagnantă, oxidarea va decurge nestingherită. Atunci, acele specii vegetale inferioare, iubitoare de medii relativ reducătoare, vor fi Înlocuite de specii evoluate, ca stuful, ce preferă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o apă curgătoare, care este mereu Împrospătată, oxidarea este Împiedicată. Dar odată apa devenită stagnantă, oxidarea va decurge nestingherită. Atunci, acele specii vegetale inferioare, iubitoare de medii relativ reducătoare, vor fi Înlocuite de specii evoluate, ca stuful, ce preferă mediile oxidante. Mai departe, În urma colmatării pe care plantele de felul stufului o promovează, Își vor face apariția plantele lemnoase. Din râu, prin stadiul de baltă, se ajunge la pădure. Și asta, În urma unei acțiuni nefondate, minore chiar. Buturuga mică răstoarnă carul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]