1,143 matches
-
mătase. Draperiile de culoarea untului sunt de mătase, nu din bumbac satinat. Mahonul nu e pin băițuit să semene cu mahonul. Nici urmă de candelabre din sticlă presată în chip de cristal tăiat. Pielea nu e vinilin. De jur-împrejurul nostru sunt pâlcurile alea de scaune-divane-scaune Ludovic al XIV-lea. În fața noastră e un alt agent imobiliar inocent, o femeie, și Brandy întinde mâna: încheietura numai oase și vene, lanțul muntos al articulațiilor degetelor, degetele ofilite, inelele învăluite în ceața verde și roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
păsăruici, zice și vâră o mână în poșeta ei albastră. Să vă arăt. Pe ei e imaginea unei păsări, zice. E-un cufundar. Eu și Brandy încremenim iar, apoi începem să ne-ndepărtăm, înapoi spre holul de la intrare. Înapoi printre pâlcurile de scaune-divane-scaune, pe lângă marmura sculptată. Umbrele ni se alungesc, se întunecă și se vânzolesc în spatele unei vieți întregi de fum de trabuc pe lambriurile de mahon. Ajunse în holul de la intrare, o urmez pe prințesa Brandy Alexander, în vreme ce vocea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
adânc măria sa. Așa s-au petrecut lucrurile acum aproape o săptămână, cam de când a izbucnit celebra „bătălie“ de la Ștefănești, Ilfov. Domnișoara Crețulescu, aflată în comuna în care, până la urmă, se vor reface alegerile, era să fie luată pe sus de pâlcurile de scandalagii. Îi știți, acei cetățeni despre care nu s-a înțeles prea bine nici astăzi dacă au luat, numele candidaților fie lăudat!, nici dacă au votat, numele adversarului fie scuipat!, nici dacă au mai votat, capul caprei vecinului fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
el tace și privește visător tavanul. Am senzația că nu stomacul e problema lui, ci capul. Stăm și fumăm și ne jucăm cu cîinii, pe scările infirmeriei, un pavilion cenușiu ceva mai retras față de restul clădirilor. E dimineață, de dincolo de pîlcul de mesteceni răsună ropotele bocancilor, infirmierul vine și ne aduce micul dejun, deja obișnuitul ceai de zahăr ars, macaroane fierte pînă În pragul descompunerii și pîine unsă cu o marmeladă acră, și se așază pe scări lîngă noi. Într-un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
părul de porc. Mă duc cu Vlad să luăm gustarea și trecem pe lîngă biutele acoperite cu plasă de camuflaj În care sînt adăpostite rachetele sau tunurile de calibru mare. E locul de instrucție al celorlalte baterii. De dincolo de un pîlc strategic de mesteceni se aud răcnete și icnete, se pare că alții nu sînt la fel de norocoși ca noi. Ne furișăm și tragem cu ochiul: un veteran zelos face judo cu un răcan, pe care spaima l-a transformat Într-o
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Începem să amenajăm dormitoarele din baterie, unde urmează să ne mutăm. SÎnt niște pavilioane joase, de lemn, arată ca niște bungalouri de vacanță, cu trei dormitoare În care ar trebui să intre În jur de cincizeci de paturi. Undeva În pîlcul de salcîmi din spate sînt veceurile, iar În spatele lui, dincolo de gardul de sîrmă, un cîmp perfect neted și nesfîrșit. În direcția opusă, sînt tunurile așezate În adăposturi și acoperite cu plase de camuflaj, iar după ele, pista al cărei capăt
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pista de rulaj șarje de Înjurături, vocile noastre absorbindu-se În șesul beto nat, ca Într-un burete sonor - zero ecou, chestie care ne-a Îndîrjit. Băi băiatule, nu se poate, ne- au făcut nenorociții ăștia ca pe gușteri. Un pîlc de ciori care ciocăneau În cimentul pistei au aflat cu ocazia asta că Iliescu, pentru noi, este Ceaușescu II. Un pîlc de ciori și un grup de mecanici maiștri militari care au scos capetele din motoarele avioanelor și ne-au
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
chestie care ne-a Îndîrjit. Băi băiatule, nu se poate, ne- au făcut nenorociții ăștia ca pe gușteri. Un pîlc de ciori care ciocăneau În cimentul pistei au aflat cu ocazia asta că Iliescu, pentru noi, este Ceaușescu II. Un pîlc de ciori și un grup de mecanici maiștri militari care au scos capetele din motoarele avioanelor și ne-au aruncat niște priviri. În baterie? Dormitorul nostru a fost transformat În cazinou. CÎteva săptămîni ne-am tocat soldele la zaruri și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
crusta de gheață nu dădea nici un semn de slăbiciune, o pătură nu prea groasă de zăpadă, din ninsoarea de cu noapte, juca trâmbe de vârtejuri înalte, iar spre prânz când vântul se potoli, și câteva raze slabe, de soare, apărură, pâlcuri de oameni în șube sau cojoace, iar în picioare cu cizme negre, de cauciuc ori cu pâslari, unii cu saci în spinare ori boccele, treceau vizavi spre pământul de dincolo sau veneau dinspre acolo, în timp ce aici, lângă mal, copii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
clasa a III - a de calitate. VEGETAȚIA ȘI FAUNA Vegetația naturală din teritoriul comunei Scobinți aparține zonei de silvostepa și stepa, la care se asociază vegetația de lunca și vegetația palustra( de mlaștină). Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure(șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: tei, cireși, arțari, carpen, jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de miei, alta de vaci și încă una de viței. Apoi așază fiecare cârd pe câte un deal, dar așa fel, oile să fie față-n față cu mieii, și vacile,cu vițeii. Mai pune la fiecare cârd câte un pâlc de oaste. Suie-te pe urmă pe cel mai înalt dintre dealuri și începe a trâmbița și a da drumul la tunuri și apoi... îi face cum te-a învățat Dumnezeu. Ștefan făcu întocmai cum îl învăță. Dar când începură
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
frica celor ce se petreceau, gândeau că tot ce aud și văd îi oaste de-a lui Ștefan. Păgânii încep a alerga în toate părțile. O învălmășeală mare se iscă iar Ștefan se răpede ca un trăsnet, cu cele patru pâlcuri ale oastei, cuprinde pe turci din toate părțile și începu a-i bate vitejește. Păgânii, răzbiți, o iau la fugă; Ștefan îi urmărește și-i seceră mereu, mereu, până ce-i trece peste Dunăre. Și așa, și de data asta, tot
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Crișan a văzut că orașul era apărat de multă soldățime împărătească, înarmată până în dinți. Totuși a pornit asaltul. Onuț ai lui Florea s-a urcat într-un ulm înalt și de-acolo vestea. Bade Crișan, atacă dinspre dreapta!... Vine un pâlc de călăreți drept din față! Țăranii foloseau știrile date de Onuț și se apărau mai ușor ori atacau mai cu spor. Tremura de frig băiețașul nostru. Mâinile îi amorțiseră, încleștate pe crengi. Buzele i se umflaseră și se îngreuiaseră, că
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
să se răfuiască acolo cu nobilimea. Ningea tot mai des și lui Onuț îi venea să chiuie de bucurie când văzu că ai iui dobândesc izbânda. Și chiar ar fi chiuit dacă, pe Valea Mureșului, n-ar fi zărit trei pâlcuri mar! de călăreți. Veneau galop, cu sulițele întinse înainte, ca pentru atac. Vin! a strigat Onuț cu deznădejde. Lovesc călăreții din spate. Sunt mulți! Tare mulți! Crișan și alții care au auzit glasul lui Onuț au întors privirile și au
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
apuse străvechii familii cu acest nume. Era situat, căci acum nu mai există și această întâmplare vă spune de ce în partea cea mai retrasă, cea mai joasă din Normandia. Acoperișul, de culoare albastru închis, nuanța rândunicii, strălucea prin frunzișul unui pîlc masiv de sălcii, cu rădăcini scufundate într-o întindere de apă stătătoare, care, plecând din adâncimea acestui pământ împădurit, înainta ca o căruță, de-a lungul drumului care trecea pe sub Quesnay și ducea din vechiul târg B... la vechiul târg
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nu ar fi avut nimic deosebit față de pământurile și castelele dimprejur. Ar fi fost un conac frumos și confortabil și cu asta basta, o locuință nobilă. Însă heleșteul ăsta care se prelungea cu mult dincolo de castel, așezat și uitat în pîlcul de sălcii ude și răsucite în voalurile albe ale unei cețe eterne, heleșteul ăsta care se cufunda în spațiu ca un drum lichid cât vezi cu ochii îi dădea Quesnay-ului o fizionomie aparte 139! Cu ochii pierduți, continua să privească
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ridicate astfel încât aura de nori de gaze capătă străluciri fascinante. Spre exemplu - hidrogenul oferă culoarea roz, oxigenul culoarea verde-albăstrui. Înainte ca stelele să se formeze în nebuloasă, norii de gaz și praf se rotesc de jur împrejur, adunându-se în pâlcuri ce cresc din ce în ce mai mult. Există o motivație dată de astronomi la colapsul acestor nori și anume când acestea trec prin brațul spiralat sau alții susțin ideea conform căreia undele de șoc produse de explozia unei stele (o supernovă) ar putea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
săi e creionarea mediului în care trăiește detectivul: În anul acela locuiam pe Yucca Boulevard, înspre Laurel Canyon. Casa era mititică, într-o fundătură de pe colină. Avea o scară lungă de lemn de sequoia până la ușa de la intrare și un pâlc de eucalipți chiar vizavi. Cucoana care mi-o închiriase cu mobilă cu tot plecase în Idaho ca să stea un timp la fiica ei rămasă văduvă. Chiria nu era mare, fie din cauză că proprietăreasa voia să se poată întoarce când avea chef
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
acestei mănăstiri, modul cum a fost ales locul unde mai târziu avea să se odihnească pentru totdeauna marele domnitor al Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt. Elevii formulează ideile principale sunt sub formă de titlu: 1.Hotărârea domnitorului; 2.Plecarea pâlcului de oșteni; 3.Stabilirea locului mănăstirii; 4.Mănăstirea Putna - străvechi monument. Am cerut elevilor să identifice cuvinte, din legendă, care să arate însușiri fizice și morale ale marelui voievod Ștefan. Cu însușirile găsite, elevii alcătuiesc enunțuri; acestea, legate prin înțeles
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
lanurile aurii, drumețiile în mijlocul naturii, jocul copiilor în vacanță sunt redate în poezii ca: Tablouri de vară de Gellu Naum; Acceleratul de George Topîrceanu; Marea - o apă folositoare de Marin Sorescu; Noapte de vară de George Coșbuc. „De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plin...” (George Coșbuc, Noapte de vară) „Furtuna trece repede, apare soarele Și noi alergăm către plajă, de ne sfârâie picioarele. Dar să știți, copii: Să nu stați toată ziua în soare, că
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
individualizeze prin intermediul locuinței. Uniformitatea monotonă precedentă este abandonată pe de-a-ntregul. Pe zidurile exterioare ale uneia sunt trasate linii albe delimitând piatra de construcție, alta este înconjurată de o verandă circulară plină de flori, alta are sădite în fața ușii mici pâlcuri de flori diverse. Nu vom intra în detaliile transformării acestor locuințe: această tendință de a separa camera de dormit, salonul / sufrageria și bucătăria și aceste preocupări pentru originalitate și pentru estetic ar necesita explicații ample. Ne vom mulțumi cu câteva
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
depresiunii de contact Hârlău Cotnari, situată în partea estică și sud estică a Dealului Mare-Hârlău (V. Băcăuanu, 1980). Peisajul natural al silvostepei din depresiunea de contact a suferit puternice transformări antropozoogene, peste 60% din teritoriul ei devenind terenuri arabile, iar pâlcurile de pădure și pajiștele care se mai păstrează sunt intens modificate sub aspectul vegetației spontane. Pădurile din silvostepa depresiunii de contact se aseamănă cu cele din zona forestieră a ramei înalte, fiind formate din șleauri de gorun, cu suprafețe în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
paltin (Acer platanoides) etc. Această pădure ocupă suprafața interfluviului situat la 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari (în sud-estul depresiunii de contact). Tot în această zonă, pe Dealul Broscăria, situat la est de localitatea Ceplenița, pe platoul dealului, se află un pâlc de păure de 38 ha cu stejar și gorun în amestec cu carpen, tei, arțar, jugastru. Pentru aceste suprafețe, specialiștii de la ROMSILVA au indicat evitarea obținerii arboretelor pure de stejar brumăriu, urmărindu-se realizarea amestecurilor acestor specii, cu specii caracteristice
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Populus nigra), uneori asociindu-se cu sălcii. În zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari, lunca (șesul) Bahluiului se lșărgește mult, însă nu se dezvoltă suprafețe mari cu zăvoaie, datorită tăierilor sistematice efectuate de locuitorii satelor adiacente. Pe unele anale apar pâlcuri de zăvoaie formate din sălcii, plop alb, răchită, ca în zona Bădeni, Ceplenița (C. Toma, 1963) . Pajiștile acestor lunci sunt bogate în graminee mezofile ca păiușca, firuța, pirul, timoftica (Phleum pratense), coada vulpii (Alopecurus pratensis), iarba câmpului (Agrostis alba), precum și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
provincia balcano-moesică. Pe teritoriul regiunii cercetate se disting două zone de vegetație: zona forestieră și zona de silvostepă. Peisajul natural al silvostepei din depresiunea de contact a suferit puternice transformări antropozoogene, peste 60% din teritoriul ei devenind terenuri arabile, iar pâlcurile de pădure și pajiștele care se mai păstrează sunt intens modificate sub aspectul vegetației spontane. Mare diversitate a vegetației, alături de ceilalți factori de mediu, a determinat și o mare varietate de specii de animale. În general, principalelor zone de vegetație
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]