484 matches
-
și se bucură de revederea cu mine. Las bagajele jos și inspectez toată curtea. Livada cu pomi fructiferi, grădina cu legume, via. Câțiva pruni și corcoduși Încă mai aveau fructe pe crengi, merii, gutuii, plini de fructe.. Merg să văd pârâiașul din spatele grădinii de legume și rămân blocată; nu pot Înainta din cauza stufărișului care s-a Îndesit și a crescut foarte Înalt, din primăvară până În toamnă. În anii trecuți erau numai buruieni și era amenajată o alee spre pârâiaș, acum totul
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
să văd pârâiașul din spatele grădinii de legume și rămân blocată; nu pot Înainta din cauza stufărișului care s-a Îndesit și a crescut foarte Înalt, din primăvară până În toamnă. În anii trecuți erau numai buruieni și era amenajată o alee spre pârâiaș, acum totul este ca un zid. Mă Întristez fiindcă an de an găsesc totul schimbat: În vremea copilăriei mele creștea o iarbă așa de frumoasă, de-o parte și de alta a pârâiașului, acolo stăteam culcată În iarba deasă și
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
buruieni și era amenajată o alee spre pârâiaș, acum totul este ca un zid. Mă Întristez fiindcă an de an găsesc totul schimbat: În vremea copilăriei mele creștea o iarbă așa de frumoasă, de-o parte și de alta a pârâiașului, acolo stăteam culcată În iarba deasă și contemplam cerul minute În șir, Închipuindu-mi fel de fel de figuri de basme din norișorii albi de pe cer. Nu am să uit frumoasele seri de vară și de toamnă, cu cerul plin
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Mama culesese vișine și se pregătea să le pună Într- o damigeana mare, de zece litri, pentru vișinată. Spălase damigeana, iar vișinele din vișinata veche, le aruncase cu o zi În urmă, În spatele grădinii de zarzavat. Acolo depozitam gunoiul, aproape de pârâiașul copilariei mele iar când grămada era mare, tata ruga un vecin care avea căruță, să-l ajute să care gunoiul departe, la groapa comună de gunoi a localității. „Nu știu cum a scăpat din coteț dar parcă era nebun”, ne
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
un fel de vrajă până căpătau delicatețea moale a unui piept de porumbel; erau și nuanțe galbene profunde care se topeau cu o pasiune nefirească într-un verde la fel de înmiresmat ca primăvara și la fel de pur ca apa sclipitoare a unui pârâiaș de munte. Cine ar putea spune ce fantezie chinuită dăduse naștere acestor fructe? Ele își aveau locul într-o grădină a Hesperidelor din Polinezia. Era ceva ciudat de viu în ele, de parcă ar fi fost create într-un stadiu al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
care rămâneau pe loc. Rolul acestora consta în alcătuirea unui nucleu pentru miliardele de pământeni care încă nu știau ce se întâmplase și pentru care educația non-A continua fără nici o schimbare. Fu un fluviu, apoi un râu, apoi un pârâiaș firav de oameni non-A care trecură releele de distorsoare. Înainte de trecerea ultimilor, Gosseyn se duse la New Chicago unde se pregătea una dintre navele de luptă capturate, rebotezată Venus, pentru a-i duce pe Leej, pe căpitanul Free, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
împlătoșați, steaguri și cai din urma lui - așteptau, neliniștiți, în întuneric. — Undeva într-acolo susură un izvor. Aud murmur de apă, pare-mi-se. — Acolo e! Apă! Bâjbâind prin bălăriile râpei de lângă drum, unul dintre militari descoperi, în sfârșit, un pârâiaș între pietre. Unul după altul, soldații se îmbulziră să-și umple gamelele cu apă limpede. Asta ne va ajunge până la Tenjin. Poate vom mânca la Yamazaki. Nu, noaptea e atât de scurtă încât, probabil, când ajungem la Templul Kaiin, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
limpezimea de un turcoaz pal a apei. Și singurul vânt care îi bătea din pupa era suflarea grijulie a creatorului. Deși mult mai sofisticat, n-avea soarta plină de romantism a bărcuțelor, pe care le vedeam prin filme plutind pe pârâiașe în jos, săltând, fragile și grațioase, peste vălurele în care se răsfrângea, cu sclipiri mișcătoare de nestemate, soarele de primăvară. Apoi preferințele se îndreptau spre aeroplane. Coala de hârtie era îndoită altfel, colț spre margine de jos în sus, colț
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
dintre cei mai iuți armăsari și s-a afundat în pădure, bucurându-se, cu toată spaima ei, că și-a recăpătat libertatea. Prințesa s-a oprit după o bucată de vreme, într-un luminiș cu copaci tineri, udat de două pârâiașe limpezi ce se uneau și-și amestecau apele într-un susur plăcut. Crezându-se departe de Rinaldo și sleită de oboseală și de arșița verii, ea a văzut cu bucurie un mal acoperit cu flori,atât de dese încât aproape
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
virat-o lateral fix în curul mârâitor al unei instalații de aer condiționat care mi-a expediat în obraz cea mai rea și fierbinte respirație a ei. Eram pe Eighth Street, la vest de Fifth Avenue, cu nuanță roșiatică a pârâiașelor secate din august, și multe taxiuri din Honolulu cu bluzele lor, și toată agitația de junglă cu strălucirea atracțiilor și avertismentelor. Nici o mașină nu se clintea la intersecții. După care s-a întâmplat ceva, așa cum e previzibil în focul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nu sunt o pradă ușor de digerat... - Oferta ta este... este inacceptabilă, îi răspunse bâlbâit Kaan. Începu să respire într-un ritm greoi și sacadat ca un animal hăituit. Fața i se înroșise din cauza nervilor, iar transpirația îi curgea în pârâiașe pe fața buhăită, de parcă tocmai terminase niște exerciții de gimnastică imposibil de realizat pentru cineva de gabaritul său. - Cred că am intrat pe un făgaș fără întoarcere, căpitane, continuă el. Prezența ta aici este deja cunoscută. Eu trebuie să distrug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
și picioarele strălucind, alunecau din nou în apă, plutind fără să înoate, se uitau unul la altul și se jucau, cu mișcări senzuale. Apoi se întinseră din nou pe stânci, ca să privească apa care se retrăgea încet, lăsând pe piele pârâiașe de argint. Când se întoarseră și ajunseră în porticul bibliotecii, Gajus văzu că Sertorius Macro, omnipotentul praefectus, se întorsese de la Roma și singur, fără escortă, stătea pe micul zid, la umbră. „Mă aștepta“, se gândi și se întrebă cine îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
lua banii. Mare pacoste pe lume, și lăcomia! E mai cumplită, lăcomia, mi se pare, decât orice altceva. Toate iau mers, până în urmă cu câteva zile, șnur. În zorii acelei zile, fatale, pentru el, jupuia, la Malul Roșu, pe marginea pârâiașului, un cerb. Nu mai avea mult.Se grăbea. Când, pe neașteptate, din tufiș, a apărut o cățelușă. De talie mică, roșcată, cu țâțele arătând, cui se pricepea, că are pui. S-a așezat, cuminte,în coadă, alături, și-l privea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
care le emana împrejur, otrăvuri care infestează generații și epoci. Mafiotismul era caracteristica sa de bază. În sensul, că, tot ce făcea, era la întuneric. La îmbrobodeală. Afaceri și iar afaceri. Unde se întorcea, afacerile curgeau, după el, ca niște pârâiașe otrăvite. Sub formă de încrengătură, de țesătură, precum pânzele de păianjen. Sub motiv că prin tot ce întreprindea, trebuia să aibă și el un cât de cât profit, își ascundea, cu dibăcie, furturile. înșelătoriile. Minciunile. În ducerea în eroare a
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
est i se spune “pe vale” și părții de vest, “pe deal”. În partea dreaptă a podului se afla o întindere de apă, adâncă de câțiva metri, unde era amenajată și o crescătorie de pește iar în partea stângă, un pârâiaș a cărui apă curgea printr-un tub montat la subsolul acestui pod, apă ce se vărsa la rândul ei într-un lac, dincolo de centrul localității, despărțită tot printr-un pod. Venea dinspre vale și mergea spre partea de deal. La mijlocul
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
prințului, începu a se zbate, și a se zbate, și a se zbate până ce-și dădu răsuflarea. Văzând ce mare păcat făcuse pe băiat îl cuprinse plânsul; un plâns cu sughițuri care făceau lacrimile să curgă pe obraz precum un pârâiaș de apă ieșit deodată din pământ ce-și căuta acum loc să formeze un ochi mare de apă mai întâi, apoi un loc cu apă sărată în care de cum te atingeai, pe dată întinereai cu o sută de ani. dar
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
nu avea nici timp, nici chef să se țină de ghicitori. Își strecură mîna În laba grea a lui Pierric. - Arată-mi. Primele raze ale soarelui de iunie mîngîiau menhirii Înălțați spre răsărit. Pe masa cenușie a unuia, șiroiau două pîrÎiașe purpurii. SÎnge! Ținîndu-și respirația, Marie ridică ochii și văzu de unde porneau. Pe frontonul menhirului, sîngele părea să izvorască din chiar inima unui semn adînc săpat În granit. Din miezul stîncii sîngele va picura... Un semn În forma literei V. Niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
și acoperiseră, curajoase, întinderile golașe; copacii crescuseră tinere frunze zglobii care se legănau, visătoare sau neastîmpărate, în adierile prietenoase ale vîntului. Și pămîntul se umpluse de viață. Dar acum? Căldura și seceta uscaseră tot. Rîuri învolburate altădată, transformate acum în pîrîiașe fără vlagă, reușeau anevoie să astîmpere setea animalelor. Soare arzător și uscăciune, iar și iar, fără oprire. Și totuși era aproape sigur că-i încă primăvară. Cum aveau s-o scoată la capăt dacă și vara avea să fie la
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
e. Ipoteza contrară sfidează rațiunea și evidența, murmură el, trecându-și mâna peste frunte. Pe masă se aflau un urcior plin și două cupe. Turnă apa Într-una dintre ele până când se revărsă, făcând pe jos o baltă. De acolo, pârâiașul prinse să curgă peste pavajul din cărămizi, urmându-le neregularitățile și infiltrându-se Într-o crăpătură din pardoseală, unde se făcu nevăzut. — Coboară. Coboară cu necesitate, zise cu voce tare. I se păru că, În fața lui, o umbră Încuviința din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
acel vălmășag, i se păru că distinge un zgomot de apă. Dintr-o crăpătură a peretelui, un mic șuvoi freatic curgea peste scară, pentru a se precipita apoi În gol. După o clipă de șovăire, Dante făcu un salt peste pârâiașul mâlos, sperând că treptele nu vor ceda sub greutatea sa. Avea senzația că trecea un hotar nevăzut, un avertisment tăcut de a nu merge mai departe. În mișcare, flăcăruia avu o scânteiere, iluminând mai limpede povârnișul. Flancul săpăturii nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
este Încă În gândurile dumitale. Și nici măcar nu te-a băgat În seamă! — Tacă-ți gura, curvo! Ce vrei să pricepi tu din iubire? strigă Dante arzându-i o scatoalcă. Ea Își duse mâna la buze, unde se ivise un pârâiaș subțire de sânge. — Nu te iubea, nu te iubea! Îi strigă În față În timp ce câteva picături Îi stropeau rochia. Apoi izbucni În plâns. — Nimeni nu te iubește. O să sfârșești departe, de unul singur. Dante simți cum se prăvălește Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
au dumirit că acele invocații, ce li se păruseră că le aud, erau adevărate, sala în care ne aflam s-a pornit să țopăie ca un armăsar, să se zvârcolească ca o reptilă și să se zgmiaune ca o pisică!!! Pârâiașe de pulbere, coborâte din tavan, se înfrățeau pretutindeni cu pungile de gaze. Formate prin toate punctele strategice ale unei clădiri. Împăcată deja, în sinele ei, ca, prin explozie sau prin miracol, să se înalțe până la ceruri. Jocurile distrugerilor, care toate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
unui creion mecanic. Hărțile erau din 1781, 1794, 1822 și 1849, două dintre ele ridicate după gravuri în aramă. Ulițele dulci și întortocheate ale Săpunarilor și Pescarilor strângeau la sânul lor, clătinîndu-l prin terenurile virane și grădinile cu zarzavat, un pârâiaș, ca și cum un băștinaș ar fi strâns un fir de orzoaică între măsele. În contul izvorului, care atâta îl înfrigura, însemnă lacul Bulindroiului, o baltă cu apă posacă și puturoasă. La vărsare, cârmi o cruciuliță peste dâmbul din vecinătatea cârciumii lui
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
al cavității bucale. Pe la ora 15,20, Ho diábolos îl mână printre casele indisciplinate, neconstruite în linie, ci după profunda știință a bunului plac, de-a lungul curților garnisite cu troace, cotețe de porumbei, automobile stricate și hârdaie, către gurile pârâiașului Bucureștioara. Adică de unde Bucureștiul, cu asfalturile și cartierele lui, țâșnea, în jeturi cristaline și răcoroase, direct din pământ. Dădură ocol, tartorul evaluând, din mașină, suprafața actualei Grădini a Icoanei, cu tufișurile zburlite și platanii ei, turnați parcă dintr-o sticlă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
hartă. Doar actualii dezgropători ai rețelelor de canalizare ai I.C.A.B.-ului mai înțeapă, când și când, cîte-o vână de pământ viu, gras, miezos, îndopat cu împuțiciunile asimilate, semn că, pe sub scoarțele pavajelor centrale ale Bucureștiului, mai pulsează ceva din inima pârâiașului care circumscria punctele descântate ale orașului. 98 DANIEL BĂNULESCU - Dar de ce, fă? De ce-mpietrește?... Ce le-arăți? Din încăperile podidite de întuneric și de răcoare ale imobilului se prelinse un clănțănit dulce de clopoțel. Năsoasa își ciuli antrenată bănuții translucizi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]