820 matches
-
-o la zdup, mă rog, nu dumneavoastră personal, cu dumneavoastră nu am nimic, vreau să spun că a băgat-o la zdup nevasta ăluia de era croitoreasă, nu știi dumneata, că n-ai de unde să știi, n-are importanță, a pârât-o că face speculă. Ce dacă și-a vândut haina de blană, era haina ei, era de vulpe, domnule, și o haină de vulpe este foarte scumpă, putea să câștige un ban frumos, că nu avea servici și trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
din Industria Construcțiilor de Mașini - 1 iunie 1966” Broșura a apărut Într-un tiraj de masă. Sunt niște ani de vis. Visezi că ești brutarul șahinșahului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr. Niște englezi aflați În delegație la curtea imperială, te pârăsc că pâinea lor e cu tărâțe În ea. Ești pedepsit cu fierul roșu. În capătul unei vergele se află o ștampilă rotundă și o literă. Litera C. Ceva care seamănă cu „copyright”-ul Adică ©. Ștampila Înroșită În foc Îți lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
naturale. Adică, sigur că pare arogant și prea plin de el, dar o mie și una de doctori se poartă așa. Nu se poate să fie băgat În așa ceva. Păi, te asigur că e. —OK, dar de ce nu l-ai pârât superiorilor? Hannah izbucni În râs. — Pentru că, din câte știu, superiorii lui sunt și ei băgăți până-n gât. Și, chiar dacă n-ar fi așa, acuzația mea tot ar părea absurdă. Chiar crezi că oricine de la St. Luke mi-ar da cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
față de toate fleacurile atît de importante care ne-au ros mie și altora existența, făceam cursurile de anatomie live, la mine-acasă, În clasa a șasea de facultate era să mă oblige să repet anul un profesor de igienă pentru că mă pîrÎse un coleg - era În ASC și-a rămas În București deoarece pîra frumos, chiar și prietenii - că-l Înjurasem pe el, pe profesor, pe culoare, de altfel sictiream Întreaga lume socialistă, În perioada de stagiu medicii făceau la Început cercuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
că eram singuri, spuse simplu: - Lung a fost arestat. De asta am venit. - Lung? - Da. A vorbit de rău colectivizarea; a Înjurat, nu știu exact ce-a spus, a fost nemulțumit de ceva și președintele colectivei sau altcineva l-a pîrÎt. De asta am venit la dumneavoastră... - Și unde e acum? unde l-au dus? - Tocmai asta e: nu știm; l-au luat și l-au dus. Se spune că n-o să fie proces, dar nu cred, cum să nu fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
un an, ca să le plătească ș. a. m. d., c-un cuvînt: Stan e ruinat pe câțiva ani, pentru c-au găsit o pungă înainte de-a o fi pierdut Bran, bez bătaia primarului și subprefectului pe deasupra. Cum era înainte? Bran pâra pe Stan la boier și-și primea punga îndărăt, iar Stan căpăta în schimbu pungii cinci bețe sănătoase, pe care le ținea minte, ș-apoi se ducea să-și vadă de trebi. Scurt drept și.., gratis. Azi mănâncă două-trei bătăi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și patriotice, dar ce folos imediat poate să tragă dintr-însele? {EminescuOpXII 38} I-a prins frica. Oare ni s-ar face concurență? Oare meritele câștigate cu atâta osteneală cu răscumpărarea, cu Dunărea etc. au să fie uitate? Oare ne pârăsc la stăpîn? Fiți pe pace, onorabili protivnici! Partidul conservator nu caută a veni la putere pe asemenea căi. Nu sînteți amenințați a vă despărți de s[fîn ]tul buget. Puteți să mai urmați cu negustoria d-voastră politică. Mergeți de la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Roma, care se dovedește că nu se dă în lături de la nimic pentru a fi câștigătorul, dar nici ceilalți nu scapă de microbul ticăloșiei și lăcomiei, punând la cale tot felul de lucruri stupide, încercând să îi păcălească pe clienți, pârându-se unii pe alții, doar-doar vor fi ei câștigătorii, desfășurarea competiției părând să demaște dimensiunea dezumanizantă a competiției în capitalism. MANIFEST DESTINY Sintagma a fost inventată în secolul al XIX-lea pentru a descrie un capitol al metanarațiunii excepționalismului american
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
târgului Baia, dar și pentru frumusețea limbii române de acum 350 de ani, redăm un fragment din documentul din 1660, așa cum a fost publicat de Th. Bălan: „Cum au venit înaintea noastră Aftănasie, proegumen de la sfânta mănăstire Moldovița de au pârât pe acest țigan, anume Tiron Puțan, ot Putna (ot = de la - n.a.) că i-am furat un cal de 6 ani și tot au șezut în Țara Ungurească, iar acum au ieșit din țară, deci l-au prins giudecății călugării ot
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Noi eram și foarte mulți, nu știu dacă am fi avut loc cu toții. S.B.: Ați încărcat acumulatorii. I-ați pus pe tancuri? F.J.: Păi eu eram la SIA și țin minte cum căpitanul Blidescu, locțiitorul tehnic al comandantului, m-a pârât la domnul maior Mureșan că nu vreau să încarc acumulatori. S.B.: De ce? F.J.: Minciună! Eu v-am spus că dacă-mi spunea să mă arunc în apă mă aruncam. Probabil să se scuze că nu porneau tancurile. S.B.: Funcționau tancurile
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Amăriuței îl chema, a zis că ce le tot prezint eu la învățământ politico-ideologic, că în fiecare discurs erau aceleași probleme. Cineva, probabil dintre colegii lui, l-a turnat. Și aici o paranteză: eu am aflat că pe mine mă pâra mereu muzicantul, subordonatul meu. S.B.: Era trompetist sau ce muzicant era într-o unitate de rachete? N.B.: Făcea cor cu ei și alte activități. S.B.: A, și-i "cânta" și pe colegi! N.B.: Probabil a fost unul dintre "cântăreți". Și
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
unui oraș, era un profesor foarte iubit de copii. Totdeauna, domnul profesor avea grijă de toți elevii, încercînd să-i învețe cât mai multe. Dar, într-o zi, copiii au observat că unul dintre colegii lor fură și l-au pârât imediat profesorului. Acesta, însă, nu l-a pedepsit pe făptaș. După câteva zile, hoțul a furat iar, dar a fost prins imediat. Când același lucru s-a întâmplat și a treia oară, câțiva băieți s-au dus la profesor să
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
evlavie Sfânta Slujbă. În slujba omului bogat, copilul, deși rob, se purta cu adevărat creștinește, dar, tocmai din această cauză, ceilalți robi îl urau și-l pizmuiau, scornind tot felul de minciuni pe seama lui. Într-o zi el a fost pârât pentru o faptă netrebnică, pe care ar fi săvârșit-o împotriva stăpânei sale. Stăpânul cel bogat, auzind, s-a mâniat, n-a cercetat amănunțit cum s-au petrecut lucrurile și a hotărât să-l piardă. Vorbind cu mai-marele acelui ținut
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
poate totul. În drum, trecând pe lângă Sfânta Biserică, zidită în cinstea Maicii Domnului, robul creștin, după cum îi era obiceiul, a intrat ca să se roage pentru mântuire și purtare de grijă. În acest timp, stăpânul său trimite pe robul care l pârâse pe nedrept, ca să-i aducă capul tăiat. Cum ajunse la conducătorul ținutului, acesta porunci să i se taie capul. Robul creștin, după ce-și termină rugăciunile, ieși din Sfânta Biserică și plecă acolo unde fusese trimis. Cum ajunse, i se
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
la comuniști, devenind foarte curând intimul lui Gheorghiu-Dej, alături de care legenda zice că ar fi petrecut și câteva revelioane "socialiste" la casa din vie. Se pare că-l lega de Dej nu numai oportunismul politic (sperase să devină, l-a pârât cineva, măcar și pentru câteva luni, zile sau ore, prim-ministru, fie și comunist), dar și alte pasiuni "inextricabile" mai curând decât "devoratoare": vinul, de bună calitate și băut cu știință, femeile"... La polul opus, criticul literar de azi, Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
domiciliul actual în Germania, 90443 Nurnberg, Wiesenstr. 13 b, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Aluniș nr. 61, județul Timiș. 141. Voina Ioana, născută la 24 septembrie 1943 în localitatea Desesti-Sighet județul Maramureș, România, fiica lui Marton Ioan și Pârască, cu domiciliul actual în Germania, 90443 Nurnberg, Wiesenstr. 13 b, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Aluniș nr. 61, județul Timiș. 142. Walter Geraldina Eva, născută la 17 iulie 1971 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Schmied Mihai
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Traistaru Aurel și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Gaudenzdorfer Gurtel 15/8/2, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Amforei nr. 12, sc. A, ap. 20, județul Timiș. 113. Pârască Sorin, născut la 6 noiembrie 1966 în Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Pârască Ioan și Ana Stela, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems Wienerstr. 36, cu ultimul domiciliu din România, Bistrița, str. Ion Slavici, bl. D, sc. A
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
în Austria, 1120 Viena, Gaudenzdorfer Gurtel 15/8/2, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Amforei nr. 12, sc. A, ap. 20, județul Timiș. 113. Pârască Sorin, născut la 6 noiembrie 1966 în Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Pârască Ioan și Ana Stela, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems Wienerstr. 36, cu ultimul domiciliu din România, Bistrița, str. Ion Slavici, bl. D, sc. A, ap. 6, județul Bistrița-Năsăud. 114. Pârască Garofița, născută la 30 aprilie 1963 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
1966 în Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Pârască Ioan și Ana Stela, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems Wienerstr. 36, cu ultimul domiciliu din România, Bistrița, str. Ion Slavici, bl. D, sc. A, ap. 6, județul Bistrița-Năsăud. 114. Pârască Garofița, născută la 30 aprilie 1963 în localitatea Teaca, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Moldovanu Nicolae și Moldovanu Iuliana, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems Wienerstr. 36, cu ultimul domiciliu din România, Bistrița, str. Ion Slavici, bl. D, sc.
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
i s-a prezentat o femeie care, apostată de la credința catolică, a fost rebotezată de un preot ortodox. Femeia, căită, cere și obține absolvirea de păcat și de pedeapsa stabilită pentru apostazia ei. Faptul s-a aflat imediat: A fost pârâtă la preotul care o rebotezase; iar el cu slujitorii lui a venit la biserica noastră și au voit să o ia în timpul spovezii. Eu și sacristanul nu le-am dat voie; au plecat și au chemat un alt preot care
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
am văzut cu el și am negociat cum să apară relația UTC și UASCR. S. B.: Aa..., deci și rapoartele astea aveau o componentă personală. D. T.: Cu Mitică Nagâț m-am înțeles bine. El mă faulta, dar underground mă pâra la Mohora. S. B.: În ședința biroului Comitetului municipal de partid din 20 octombrie 1983 ați cam fost plesnit. D. T.: Acolo da. Cam tare. S. B.: Popovici Vasile afirmă că, "deși președintele UASC din Iași are și calitatea de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
frumos urechile. Numai că, în ciuda strădaniilor lui de a le așeza mai învîrtite, urechile se încăpățînau să revină la forma dată de mama, doar că se înroșeau ca racul fiert. Ce este a învățătorului este pus deoparte. Nu m-a pîrît la Partid și eram bucuros. Un înroșit de urechi este floare la ureche, pe lîngă o "ridicare". Dar chiar și așa, cu frica în oase, tot nu mă lăsam. Aveam un soi de ostilitate chiar și în ce privește ordinele Partidului. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a devenit prietenos. Dar unde te duci, moș Mihai? La Dorohoi, la cinul meu Costică. Treburi? Un proces. M-au prins făcînd rachiu. Greu proces. Te-au prins chiar cînd... Da. Curgea tăria, a-ntîia, cînd m-au găbjit. Te-au pîrît. D-apoi cum? Golanii lui Putină. Nu le-am dat de băut cît doreau. Se dă închisoare pentru asta, moș Mihai... Nu mă tem. Cinu' Costică mă scoate. Ehe, este mare profesor acolo! Să te ajute Dumnezeu. Doamne ajută! spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la 13 oct. 1668 (7177) Iliaș Alexandru voievod este nevoit să intervină în gâlceava dintre egumenii mănăstirilor Trei Sfetite și Golia: „Adecă au venit înaintea noastră... rugătorii noștri, egumenul și tot săborul de la svânta mănăstire din Trieh Svetiteli...și au pârât de față...pe rugătorii noștri, pre egumenul și pre tot săborul din svânta mănăstire din Golia...pentru feredeul cel mare ce iaste lângă Bahlui...și lângă feredeu școala...” Cei de la Trei Sfetitele susțineau că locul pe care a zidit Vasile
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mea scrisoare, cum am fost înaintea Divanului, cu Eftimie și cu Pavel, de ne-am tocmit de bunăvoie cu fratele cu egumenul Gavriil de la Svetâi Nicolae den Tarina Iașilor ca să hie întru pace de acmu până în veci, nice să mai pârâm noi pre dânșii nici ei pre noi, ce ne-au dat noaă parte den bucatele sfintei mănăstiri să hie dat în veci, iar ce e pre mâna lor să le hie în veci. Iar cine va mai mesteca cuvinte într-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]