812 matches
-
că În ziua aceea ea ar fi Întîrziat la școală. Numai că Melania ( În intimitate o alintam tandru-ironic Meluța) mi-a luat-o Înainte. Mi-a spus că soțul ei bănuiește ceva, adăugînd că nu-i exclus să o fi pîrÎt vreo colegă invidioasă. Poate chiar una dintre cele cu care fusesem Înaintea ei. Am tăcut multă vreme, căutînd să dau tăcerii mele o semnificație cît mai profundă. Era prima oară cînd inițiativa despărțirii venea din partea cealaltă și, la drept vorbind
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
naturale. Adică, sigur că pare arogant și prea plin de el, dar o mie și una de doctori se poartă așa. Nu se poate să fie băgat În așa ceva. Păi, te asigur că e. —OK, dar de ce nu l-ai pârât superiorilor? Hannah izbucni În râs. — Pentru că, din câte știu, superiorii lui sunt și ei băgăți până-n gât. Și, chiar dacă n-ar fi așa, acuzația mea tot ar părea absurdă. Chiar crezi că oricine de la St. Luke mi-ar da cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ivit după începerea dezbaterilor la prima instanță și în timp ce judecata primei cereri se afla în apel, cererea reconvențională va fi făcută direct la instanța investită cu judecarea apelului. Neintroducerea cererii reconvenționale în termenele arătate mai sus atrage decăderea pentru soțul pârât din dreptul de a cere divorțul, afară de cazul când cererea reclamantului a fost respinsă și motivele divorțului s-au ivit pe urmă (art.610 C.proc.civ.). Renunțarea reclamantului la cerere (chiar dacă pârâtul se împotrivește) nu are nici o înrâurire asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a decide în această privință, îl constituie interesul minorului. Trebuie să se țină seama că, până la rămânerea irevocabilă a hotărârii de divorț, nu se poate spune care este soțul vinovat de desfacerea căsătoriei, așa încât, faptul că unul din soți este pârât nu trebuie să influențeze cu nimic încredințarea provizorie a copilului minor. * obligația de întreținere. Pe timpul procesului de divorț, când relațiile dintre soți au încetat în fapt a fi normale, se ridică problema pensiei de întreținere pe care un soț trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a decis în sensul că ". . . o contribuție chiar mai mare la dobândirea bunurilor comune nu constituie prin ea însăși un criteriu decisiv de atribuire a locuinței în favoarea lui". (în speță, s-a ținut cont și de faptul că, vina soțului pârât la destrămarea relațiilor de familie a fost mai mare și de faptul că soția suferă de o gravă afecțiune, mai gravă ca a pârâtului încât, i-a atribuit ei locuința; (Vezi, Trib. M., S.civ.III, dec.nr.1073/1992
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
un deșert al complicității și răutății într-o lume indiferentă care în loc de un cuvânt de încurajare va prefera să tacă sau cel mult să șoptească pe la colțuri arătându-te cu degetul: ,,Ăsta (sau asta) e ăla (sau aia) care a pârât la presă ... știi ... atunci cu cadourile la Școala 10". Distanța dintre opinia publică de la noi și nivelul gestului este mare. Puțini, o minoritate, vor înțelege că există o limită a răbdării și toleranței față de infractor. În acest caz după ce că îi
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fi urmată de o satisfacție reală. Totuși, mi s-a povestit cum un student și-a rugat prietenul să nu mai facă glume politice în prezența lui, când mai sunt și alții de față, deoarece ar fi obligat să-l pârască (altfel riscând să fie el însuși demascat că ascunde fapte reprobabile). Într-adevăr, în vremea aceea apăruse „omisiunea de denunț” ca fiind fapt penal, pedepsit cu închisoarea (Neculau, 1999)! Organizarea activității social-politice a studenților se realiza (sub conducerea partidului) nu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
învățătoarea, de 83 ani, plecată din Basarabia în 1940, cu „un copil în brațe și unul în burtă”. Ajunsă în România, lucrează ca învățătoare în diferite sate din Oltenia, schimbând mereu locul de muncă de teama celor care o puteau pârî de unde vine, riscând astfel să ajungă înapoi. Un alt interlocutor, născut și acesta în Basarabia, evoca deportările în Siberia: „Satul forfotea de neliniște. Frații mamei, care nu se refugiaseră, au fost luați într-o seară, duși la marginea satului și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
discuții la cozi, uneori fără să li se ceară, din vocație. Iată, o profesoară navetistă exprima astfel această teamă de posibilii delatori: „Pe navetă trebuia din ce în ce mai mult să te ferești să-ți exprimi nemulțumirea sau să comentezi, ca să nu te pârască cineva și să fii chemat la Securitate. Nu puteam vorbi nici măcar de problemele oarecum mai... profesionale, ca, de exemplu, obligația de a conspecta cuvântările tovarășului la fel de fel de plenare și congrese, în care se anunța îndeplinirea planului cincinal în patru
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Italia la un congres, ca invitat internațional (ceea ce precumpănise, ca să mi se permită «ieșirea»), am revăzut, după mulți ani, în superba lor casă, o familie de buni prieteni italieni (în care puteam avea deplină încredere că nu aveau să mă pârască altora, de la care să ajungă în țară pâra că - precum se va spune mai târziu - am «fluierat în biserică»). Ceea ce i-a înspăimântat cel mai mult (în afară de arestarea tatălui meu: știau că „făcuse politică” liberală, deci putea să le pară
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
precumpănise, ca să mi se permită «ieșirea»), am revăzut, după mulți ani, în superba lor casă, o familie de buni prieteni italieni (în care puteam avea deplină încredere că nu aveau să mă pârască altora, de la care să ajungă în țară pâra că - precum se va spune mai târziu - am «fluierat în biserică»). Ceea ce i-a înspăimântat cel mai mult (în afară de arestarea tatălui meu: știau că „făcuse politică” liberală, deci putea să le pară oarecum logic să fie arestat) a fost următorul
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ciomag de către plantoanele care ne supravegheau somnul. A fost nevoie, din partea noastră, de un autocontrol extrem de sever, pentru a evita o pedeapsă în plus. A.N.: Din ce am citit eu, se spune că torționarii se și temeau. Dacă erau pârâți de vreunul dintre ei că nu și-au făcut bine treaba, treceau de partea cealaltă... N.I.: Da, voi reveni asupra acestei probleme. După instructajul făcut a urmat o nouă bătaie cumplită. Ne băteau până oboseau ei, până ce-și consumau rata
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sfera maleficului ține un motiv frecvent cultivat în literatura Evului Mediu și a Renașterii, este vorba de pactul cu diavolul, element aparținând fabulosului popular (Povestirea fratelui cerșetor - care îl vede pe aprod într-o lumină total nefavorabilă, un om corupt, pârând la stăpânire pe toți cei care greșesc și însușindu-și bani drept mită, mai rău și decât necuratul, și care, drept pedeapsă, va fi luat în iad). În Evul Mediu timpuriu urmarea firească a unei exagerate lumi teocratice a fost
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și o alternativă feminină a situației reliefate anterior, în povestirea a doua din ziua a noua: o călugăriță tânără, „de neam, de o frumusețe răpitoare”535, are un ibovnic și este descoperită de celelalte maici. Acestea o pândesc și o pârăsc stareței, percepută de toate drept „sfântă și bună cum e pâinea caldă”536, care însă, în momentul acela, se afla în chilia ei cu un preot și din greșeală și-a pus pe cap nu vălurile, ci izmenele 534 G.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
gi nea capitalei, în compa nia slujnicei sale; în timp ce Zoița Du des cu are alături, tot timpul, unul sau doi țigani, plus un slujbaș de la curtea boierească, atunci când încearcă să ajungă la Con stan ti no pol pentru a-și pârî fratele cu care se află în conflict. Pri mul an de căsătorie aduce și primul copil. În absența unor mijloace con tra cep ti ve, o femeie rămâne însărcinată până când, pe cale natura lă, nu va mai fi posibil acest lucru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Conviețuirea cu mama-soacră devine uneori im posibilă. Nora simte în fiecare mi nut al vieții pri vi ri le ațintite asupra sa, reproșurile ce i se aduc pentru fiecare gest, pentru fiecare acțiune. Soacra nu scapă nici un prilej să-și pârască nora, iar în absența fiului se eri jea ză în apără toa rea reputațieiacestuia. certurile și păruie li le dintre cele două apar frecvent, iar fiul intervine, de fiecare dată, departeamamei sale. Anastasia Crețu les cu se plânge, la 1780
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
insulte le până într-o zi, de Cră ciu nul anului 1783, când Dumitru i-a vândut dimensiuni cea bună, pentru a pe trece cu o „cur vă din ma hala“. Două luni l-a amenin țat că-l va pârî la Prea Sfinția Sa dacă nu-i aduce altă rochie. soțul a continuat s-o bată și să pe treacă cu altele ne stin ghe rit, așa că Tu do ra a făcut jalbă, iar miezul pe tiției îl constituie dimensiuni pră pă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fi știind bărbatul că-i curvește muiarea cu alții, și-i va fi și zis și s-au și jăluit de multe ori, iar așa cu aceastea au tăcut, n-au avut ce mai face, nici au vrut să o pârască la judecătoriu, ce o au ținut în casă ca pe o fămeae-și și s-au culcat cu dânsa, atunce numai poate nici în viață, ne cum după moarte, să o pârască la judecătoriu cum au făcut prea curvie, nici poate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
avut ce mai face, nici au vrut să o pârască la judecătoriu, ce o au ținut în casă ca pe o fămeae-și și s-au culcat cu dânsa, atunce numai poate nici în viață, ne cum după moarte, să o pârască la judecătoriu cum au făcut prea curvie, nici poate să-i opreas că zeastrele, nice alt nemica“. Și totuși, mitropolitul îi lasă boierului nostru o portiță de salvare. Dacă va dovedi că ea a continuat să păcă tu ias că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
navetă pentru reprezentanții clasei mijlocii craiovene). Toponimele prezintă însă interes lingvistic. O soluție pentru numele casei izolate a fost propusă baza apelativă lemn + -a sau un urmaș al lat. pl. ligna, „lemne“, simțită ulterior ca singular (după modelul lat. pl. pîra > pară, lat. pl. poma > poamă etc.). Hidronimul este provenit, probabil, din apelativul slav chlĕvîna (derivat cu sufixul în de la substantivul chlĕvŭ, „grajd“), așa cum ar sugera formele Hlĕvna, Hlevna, Hlemna sub care a fost atestat începînd cu 1589. Pentru numele satului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unui oraș, era un profesor foarte iubit de copii. Totdeauna, domnul profesor avea grijă de toți elevii, încercînd să-i învețe cât mai multe. Dar, într-o zi, copiii au observat că unul dintre colegii lor fură și l-au pârât imediat profesorului. Acesta, însă, nu l-a pedepsit pe făptaș. După câteva zile, hoțul a furat iar, dar a fost prins imediat. Când același lucru s-a întâmplat și a treia oară, câțiva băieți s-au dus la profesor să
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
lucrarea Principiile clasice și noile tendințe ale dre ptului c onstituțional. închis între ianuarie 1960 și august 1964, el și-a scris memoriile ulterior, și ele sunt mai mult decât memorii din închisoare. Aflat în detenție pentru că nu și a pârât prietenii la securitate, se botează creștin ortodox, iar după eliberare se călugărește. Jurnalul Fericirii este un amestec de amintire, cotidian, confesiune, hermeneutică, umor, tragedie, istorie, universalitate, metafizică, fiziologie, citate, atmosferă de închisoare. Dar ce vrem să subliniem la omul de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-mi cruce am început a bodogăni Tatăl nostru și alte molitfe. Dar, după ce am boldit ochii, am cunoscut că acel cu epoleturi este hatmanul Moldovei, Constandinică Paladi; pe loc am închipuit că proorocia Șăndrii s-au împlinit și cartojnicii m-au pârât la stăpânirea locului, și de aceea au venit hatmanul ca să mă rădice la închisoare; pentru care fiind oareșce și din copilărie fricos, atâta atuncea strașnic m-am spăriat, încât nu puteam răspunde nici un cuvânt, nici măcar a mă scula din așternut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Abaza vornicul, se jeluiește domniei că Lazarov o prea încarcă. În ajutorul ei sar Andrei Abaza, tatăl, și Ilie Abaza, fratele. Afacerea este rânduită a fi judecată de Ilie, marele stolnic, acel Ilie Țifescu, zis și Frige Vacă, care a pârât pe Miron Costin la Cantemir Vodă - bătrânul (1685-1693) de i s-a tăiat capul în decembrie 1691 (vezi și lucrarea lui I. Tanoviceanu „Marele spătar Ilie Țifescu și moartea lui Miron Costin și Velișco Costin"). Stolnicul Ilie Țifescu, împreună cu cumnatul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
În acest timp împăratul înălța statuie de aur pe câmpia Dura din Babilon, simbol a lui Mamon și Baal. Și a dat poruncă grabnică la satrapi, ca cei ce nu se vor închina în fața statuii, să li se taie capul. Pârâți de caldeeni, frații lui Daniel au fost arestați pentru nesupunere. Ajunși în fața împăratului au fost întrebați: -De ce nu vă închinați la idolii mei, la sunetul de surle. -Noi avem un singur Dumnezeu și o credință-au răspuns frații lui
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]