1,303 matches
-
de relief; formă joasă de relief; frumos; fugi; fum; grătar; haină; haos; iaz; imaș; înălțime; interes; întindere; întinsă; inundație; inundații; lan; largă; lărgime; libertate; lînă; luneca; mic; Moldova; Mureș; neant; neliniște; netedă; oaie; ochelari; oi; pășune; piedică; piedici; pierdere; pietre; pîrău; pîrtie; platformă; poieniță; poziție; de presiune; priveliște; provocare; pustie; rece; relaxare; rîpa; risipi; rîul; rîuleț; role; rostogoli; săniuș; scurtă; sfîrșit; stîncă; străinătate; cu succes; sui; sus; tablou; teren; trap; trăsură; umbră; urcuș; ușurime; văgăună; văi; vale; Valea Jiului; Valentina; viață; vie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o oală nouă și să dea peste sicriu un "colăcel" și un ban săracilor 236. În mentalitatea poporului român, există credința că, înainte de a ajunge în împărăția cerului, sufletul celui răposat trebuie să treacă peste o mulțime de râuri și pâraie, unele mai mici, mai înguste și mai lesne de trecut, iar altele mai mari, mai late și mai adânci, peste care nimeni nu e în stare să treacă fără de ajutor 237. Pentru ușurarea acestei "treceri", la fiecare "stare" (popas) a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apei". Potrivit credințelor populare din Bucovina, "Știma apei" este înfățișată jumătate femeie, jumătate bărbat, sau ca o femeie îmbrăcată în alb, cu părul lung până în pământ, purtând cămașă cu altiță și ștergar: "Știma apii stă în apă, în râuri sau pâraie și în fiecare zi cere cap de om. Când cresc apele și varsă pe câmpii, iese știma înainte, și până unde merge ea, apele rup pământul și îneacă tot; și când are atâtea capete de om, câte îi trebuie ei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de salce: / "Du-te după care-ți place, / Că celelalte li-i face!""118 Învestit antropomorfic, cosmicul ilustrează devenirea umană, în cadrul ceremonialului de trecere, construind drumul inițiatic: "Noi tot răsăritu l-am colindat, / Pustiuri mari am călcat, / Munții cu piatră, / Pâraie cu apă, / Livezi cu popușoi, / Ș-am ajuns aici, la voi..., / Ș-amu să vă dăm de știre / Despre a noastră venire: / Că jupânului nostru mire / I-o venit vremea de-nsurat. În zori de zi s-o sculat, / Fața albă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
al fostului solist al operei din Iași care, probabil va fi fost primit în Rai de corul îngerilor care interpretează în cinstea lui “Steagul cu stele”. Deținuții din lagăr erau folosiți de supraveghetori și în scopuri personale. Ioan Buta din Pârău își amintește o întâmplare hazlie în acest sens. Mai mulți deținuți au fost duși să zugrăvească un apartament al unui șef de pază. Pentru a proteja pardoseala, soția lui a pus pe jos niște ziare. Dându-și seama că deținuții
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Ce să mă fac? Întrebam,/ Stoluri deslușind prin dezghețul din geam./ Încă mi-e frig de domnul iernii, cumplit./ Oare-am pierit? N-am pierit!" Reușitele în arta pastelului se vădesc în primele volume: "Umblă roșie secara și parcă-mpletește pâraie/ și porumbul se scoală-n picioare de vânt și căldură/ Dunărea vine din vale și se-ncovoaie,/ Ca un braț care duce o pâine imensă la gură." Tristețea, nostalgia, oboseala le descoperim în volumul "La ritmul naturii" și parcă însăși condiția
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și unde toacă în cer are noroc de bani și sănătate. în sara de Sf. Vasile se pun linguri pline cu apă într-o tavă; a cui o fi seacă, nu are noroc. Fetele mari la Sf. Vasile pun pe pîraie punți cu busuioc, parale de argint, inele și fir roșu, ca să-și ghicească norocul. în Ajunul Crăciunului, înainte de a gusta din grîul pregătit cu miere, se ia din el o lingură și se aruncă în podeală*, crezîndu-se că apoi norocul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
soldaților. Pereții Încăperilor de la băi erau făcuți din planșee de nuiele peste care s-a aplicat mortarul de var și cărămidă pisată. De jur Împrejurul instalației de băi există un trotuar cu piatră de rîu. Alimentarea băilor cu apă se făcea din pîraiele ce se scurg pe coasta dealului de est. În secțiunea a-IV-a s-a descoperit ,,Poarta pretoria ”. În această secțiune s-au descoperit fragmente de ,,terra sigillata”. Pasta este de calitate fină, de culoare roșie. La Cătunele olarii au imitat vasele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fără indicații, ghidându-se după nas, după intuiție, după inima care-l trăgea spre locul de baștină. Așadar, trecuse prin (sau pe lângă) sate, orașe (Toulouse, Montauban, Cahors, Souillac ori Gramat), traversase drumuri mai cotite sau mai circulate, căi ferate, poduri, pâraie, râuri. Așadar, se ferise de mașini, de jandarmi, de hoți de câini, de proprietari irascibili, de pietrele și de câinii lor cei răi... Trebuie să fi avut vreo idee despre direcția în care trebuia să o ia, să-și fi
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
coșerele pentru porumb ale unui boier local. În prezent, terenul este cultivat cu arbuști de coacăze. Et.: ap. coșer (plural) « construcție cu pereții din nuiele, pentru păstrarea porumbului și a altor produse agricole » d. bg. scr. košara. CUCIUR, deal și pârău (afluent al râului Cașin) din comuna Căiuți. Et.: ap. cuciur (hidronim, cu semnificația « izvor, șipot ») d. bg. čiučur. CURĂTURI, teren arabil din localitatea Rădeana. În vechime, a fost un loc împădurit, care a fost defrișat pentru agricultură și, mai ales
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Ciucului (1251 m.), situată între văile Sulței, Ciugheșului și Trotușului. Et.: ap. obcină « munte mic, culme » d. sl. občina + ap. rotundă (feminin) d. lat. rotundus. OUȘORU, culme muntoasă (753 m. înălțime) care face parte din Subcarpații Vrancei. De aici izvorăsc pâraiele Zăbrăuți, Pepeni, Căiuți și Bogdana. Et.: ap. ou d. lat. ovum + suf. diminutival -șor. Și acest nume de loc era la origine o metaforă, fiindcă era determinat de forma oronimului respectiv, asemănătoare cu cea a unui ou. De altfel, toponimul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Pe malul stâng al Trotușului se află un teren numit Huitoarea. Este străjuit în partea de răsărit de un perete stâncos, în care este o scobitură numită Ochiul Huitòrii. I s-a zis Huitoarea, pentru că atunci când vântul bate puternic, în pâraiele din preajmă se aude un vuiet puternic, numit de cei de aici huit. Acesta se aude și când, după ploi strașnici, pe panta de deal se scurge multă apă care huie, adică face huiet mare. Se zice de multă vreme
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Geneză, 2,7): Din plante pietre ape / se nasc ființele / la adierea slavei (Uitând de moarte, trad. MB).349 Regăsim motivul amintit ca semn al primăverii în poezia Berbec: Anotimpul se arătă: fraged în vânt, (...) și recompune vocile-ngropate / ale prundișului, pâraielor / ale zilelor încărcate de hâr (Berbec, trad. MB). Focalizând atenția strict asupra momentului tainic al renașterii din ritmicitatea ciclica a naturii ce se regenerează, motivul vântului introduce, la fel ca în unele contexte leopardiene, imagini auditive (vocile-ngropate). Momentul tainic este
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ele sunt ca părți constitutive ale întregului, forme mai mici de tranziție prin urmare esența ființelor este forma, esența vieții este trecerea, mișcarea materiei prin ele (["Schema cursului naturei..."] Eminescu: 2011, X, 57). (h1e)Tot alte unde-i sună aceluiași pârău: La ce statornicia părerilor de rău, Când prin această lume să trecem ne e scris Ca visul unei umbre și umbra unui vis? (Despărțire Eminescu: 2011, I, 168). (h1f) Dumnezeu e un atom, un punt matematic, puntul comun unde se
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sub imperiul aceleiași așteptări neîmplinite"147. Ceea ce contează cu adevărat se dovedește a fi sufletul, adică intimitatea ființială a poetei, restul reprezentând o iluzie: " Dacă aș fi fost făcută/ Să mă plimb printre frunze de mentă/ Pe margini subțiri de pâraie/ Curgând peste ierburi/ Cu mirosuri străvechi;// Dacă nu mi-ar fi fost/ Zidit între tâmple/ Clopotul a cărui bătaie/ Sparge pereții de os și inventă/ Spaime legate-ntre ele prin rime perechi;// Dacă nu mi s-ar da mereu/ Și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de biciul vizitiului, ei pornesc ca din pușcă... slabi în aparență în momentul plecării, aproape fără suflu, ei se ridică la chemarea vizitiului... și, odată plecați, aleargă fără să-i poată opri ceva, nici viroage, nici munți, nici gropi, nici pâraie" etc. Tot de la Bellanger poate fi rătăcirea în noapte în căutarea unei locuințe, diversele accidente de parcurs într-o țară necunoscută etc., episoade ale unui traseu mai mult sau mai puțin obligatoriu într-o scriere de călătorie pe care textul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
asigura astfel echilibrul ecologic și necesarul de lemne, nu numai pentru contemporani, ci și pentru urmași. Și pentru a fi mai convingător, sublinia că "în multe țări, stârpindu-se pădurile, s-au schimbat și clima, multe izvoare s-au astupat, pâraiele au săcat și dealurile s-au făcut pentru totdeauna neroditoare". Revenind cu observațiile directe asupra zonei cercetate, considera că, în afară de "partea Dornei" și de "șesurile mici" din preajma localităților Hangu, Pângărați și Vadul de-a lungul Bistriței, al căror sol era
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a fondului forestier, având o suprafață individuală de cel puțin 0,25 de hectare. Fondul forestier reprezintă suprafața totală a pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție și administrare silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor), precum și alte terenuri cu destinație forestieră și neproductive incluse în amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate. Indicatorii ce caracterizează fondul funciar sunt în principal indicatori de structură și intensitate: − structura fondului
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
fost provocate de depozitarea primitivă a gunoaielor din gospodăriile locuitorilor. Un raport întocmit de medicul comunal la sfârșitul lui februarie 1905 conține următoarele precizări: „(...) toate murdăriile și necurățeniile din ogrăzile locuitorilor orașului se aruncă prin șanțurile drumurilor, locuri virane și pâraiele ce trec prin comună, dând naștere la diferite boli contagioase”. Serviciul sanitar al orașului Bacău a colaborat eficient și cu spitalul israelit din localitate. Uneori, când epidemiile se manifestau cu virulență, secretul blocării evoluției spre pandemie a constat tocmai în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trecut de izvoarele Mureșului și Oltului și au ajuns În Covasna și Odorhei. Peste Carpați au trimis mai târziu regimente de români secuizați (ceangăi). În limba maghiară galokaș este genitivul lui galoka - lostriță. Galokaș ar fi deci al lostriței. În pâraiele acestea de munte cu ape limpezi și repezi se puteau pescui lostrițe până În urmă cu aproape un secol, debitul lor fiind pe atunci mult mai mare. Bunicul meu Îmi povestea cum pe la sfârșitul secolului al XIX lea Împreună cu alți copii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Aceștia, spunea bunicul, vindeau pe atunci păduri acestor fugari pentru anumite servicii. Cei de pe aici se ocupau cu plutăritul. Scoteau din păduri lemnele cu boi puternici și le duceau la apa Mureșului, unde făceau plute și, primăvara, când se umflau pâraiele și Mureșul, le duceau până la Reghinul Săsesc și mai departe. Pământul defrișat de păduri le era oferit pentru pășuni și fânețe. Așa cred că și-au Întins pământurile cei care s-au statornicit atunci aici. Să fi fost pe la Începutul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lui Dumitru al Șchiopoaei, din căsătoria cărora au rezultat patru frați: Gorea,Neculai,Mihăilă și Vasile.Milu Țăranu, ceterașul satului, acum nonagenar, este feciorul lui Vasile al lui Ionuc. Cinci feciori a avut: Ionuc, Gorea, Neculai, Mihăilă și Vasile. Pe pârăul Ursului care ține tot de acest cătun locuia Ciubucă Petru (Câșu) venit tot de pe Filpea și căsătorit cu sora lui Țăran Dumitru al Șchiopoaei care la răndul său era și el Înrudit cu neamul Cucilor. În același cătun locuia și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Todosiei Urzică mai erau niște femei: nevasta lui Colcer Vasile (Vasile de la Troacă), venit de la Saștiu și a lui Ion Moldovan (Șulețu) venit și acesta de la Saștiu, sau din alt sat al comunei Subcetate. Ultima casă până la confluența celor două pâraie este a lui Mătasă Ion poreclit Coruțu, țigan de douăsprezece carate. Acesta a venit În sat vânzând pieptene și se căsătorește cu Ioana Țăran, a Mariei lui Ilie. Biata fată! după ce căzuse În păcat, născând din flori o fată, Onița
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
apei. După ce a trecut la cultul baptist, sătenii Îi ziceau Pocăitul. Ceilalți trei din Preluca sunt porecliți Pici. De unde o fi inventat porecla cel care a scornit-o, n-am putu afla. Trei case mai erau până la confluența celor două pâraie: a lui Stan Gheorghe al Todericăi, Căoaciul, adică fierarul, un meseriaș foarte priceput și un bun gospodar, a feciorului său, (natural) adoptiv. Trâmbițaș Stan Toader și Stan Ion sau Ionuț al lui George al Todericăi. Niciunul dintre aceștia nu au
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sale, unde și-a durat o casă trainică și are o gospodărie care egalează memoria Înaintașilor. Biata Mărița, mama sa, nu a apucat să-l vadă doctor pe Ionel, a murit când el era Încă student. Coborând din Preluca spre Pârăul Gălăuțașului, dăm de două case părăsite și un grajd mare În paragină. Aici au locuit ai lui Mihai Ilisan, Ion și Gheorghe. Bietul Ion a fost luat pe front la nicio săptămână după căsătorie, nu a avut când să petreacă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]