839 matches
-
totuși, rapiditatea cu care cele două cetăți au capitulat. Sa'adeddin, cronicarul turc, ne spune că unul dintre pârcălabii Chiliei, îngrozit de forța oastei lui Baiazid al II-lea , s-a închinat turcilor. Neșri, alt cronicar turc, ne spune că ,,pârcălabul cetății, venind la cortul pașalelor, a spus: „Noi suntem robii padișahului și ne supunem poruncii sultanului, fie să ne omoare, fie să ne lase liberi”. Spunând acestea, ei au predat cetatea în ziua de miercuri” (15 iulie 1484). Pe temeiul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
robii padișahului și ne supunem poruncii sultanului, fie să ne omoare, fie să ne lase liberi”. Spunând acestea, ei au predat cetatea în ziua de miercuri” (15 iulie 1484). Pe temeiul unor asemenea mărturii se poate afirma că unul dintre pârcălabii cetății Chilia a trădat. Acest fapt i-a făcut pe unii istorici să considere că succesul lui Baiazid în 1484 se datorează trădării, vinovații fiind boierii moldoveni cărora nu le convenea domnia autoritară a lui Ștefan cel Mare. În felul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acesta se găsea o explicație comodă a capitulării celor două cetăți. Dacă pentru Chilia se poate vorbi de trădare, nu același lucru se poate spune în cazul capitulării Cetății Albe. În mai multe cronici turcești se afirmă că cei doi pârcălabi ai cetății, Gherman și Oană, au pierit în timpul luptelor. Așadar, conducătorii cetății și-au făcut din plin datoria. Moartea lor și violența atacului turcesc au fost cauzele care au dus la cucerirea Cetății Albe. De altfel, oricât de mult ar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
credință față de rege, domnul se obliga să dea regatului vecin Țara Șepenițului, cu cetățile Hotinul, Țețina și Hmielovul “cu toate ținuturile, locurile, satele”. La 28 februarie 1444, cetățile respective se aflau în mâinile Marincăi, soția lui Iliaș. Aceasta, împreună cu Manoil, pârcălabul de Hotin, îi încredințau lui Ioan, castelanul de Czyszow, și lui Petru Odrowansch, palatinul de Liov, cele trei cetăți până la Sân Petru. Până la acea dată, regele urma să restituie lui Iliaș și soției sale moșiile pe care aceștia le aveau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care îi întărea unui boier satul Storojineț. De data aceasta sunt martori boierii din Sfat, alături de fratele domnului, Ilihno (Alexăndrel). Sunt 9 boieri care nu mai apăruseră până atunci în Sfatul Domnesc (Oană, vornicul cel mare, Manoil cel mare, Costea pârcălab și fratele său Petru, Șteful Jumătate, Miclea Greul, Nicul vistiernic, Știbor, Șăndrică aprod). La 23 februarie 1448, Roman se afla la Colomeea. Nu știm cum fusese alungat din scaun. Documentul, pe care îl dă acum, este foarte interesant, pentru că ne
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sfatul Domnesc din anii 1455-1456 sunt prezenți boieri care făcuseră parte din sfatul lui Bogdan al II-lea sau din cel al lui Alexăndrel. Cei mai însemnați sunt Bratul cel Mare, Manoil de la Hotin, Stanciul cel Mare, Mihul logofăt, Petru pârcălab, Oană Julici, Duma al lui Brae, Petru pârcălab, Oana Julici, Cozma al lui Șandru. După lupta de la Doljești, Petru Aron s-a refugiat la Polonia și pe el l-au urmat frații săi, Mihul logofăt, Duma al lui Brae Stanciul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care făcuseră parte din sfatul lui Bogdan al II-lea sau din cel al lui Alexăndrel. Cei mai însemnați sunt Bratul cel Mare, Manoil de la Hotin, Stanciul cel Mare, Mihul logofăt, Petru pârcălab, Oană Julici, Duma al lui Brae, Petru pârcălab, Oana Julici, Cozma al lui Șandru. După lupta de la Doljești, Petru Aron s-a refugiat la Polonia și pe el l-au urmat frații săi, Mihul logofăt, Duma al lui Brae Stanciul cel Mare și Petru pârcălab. Așa cum remarca Ion
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Brae, Petru pârcălab, Oana Julici, Cozma al lui Șandru. După lupta de la Doljești, Petru Aron s-a refugiat la Polonia și pe el l-au urmat frații săi, Mihul logofăt, Duma al lui Brae Stanciul cel Mare și Petru pârcălab. Așa cum remarca Ion Donat, boierii care s-au hiclenit în Țara Românească erau apropiați domnului, făceau parte din Sfatul Domnesc. Același fenomen se petrece și când Ștefan cucerește tronul Moldovei. În primii ani din domnia lui Ștefan cel Mare, vor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cucerește tronul Moldovei. În primii ani din domnia lui Ștefan cel Mare, vor face parte din Sfatul Domnesc, din 8 septembrie 1457, o parte din boierii care figuraseră și în Sfatul lui Petru Aron: Cozma al lui Șandru, Manoil, Petru pârcălab și Micu Crai sau boieri care făceau parte din Sfatul Domnesc înainte de 1456, ca Oană Julici, Costea Orâș, Petru Ponici, Hodcu al lui Crețu, Lazea Pitic, Goian, Stețco Dămăncuș (Dămăcuș). În lumina celor arătate mai înainte, nu se poate spune
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnului și a Sfatului său a venit Petrea stolnicul, fiul lui Andrică, deci un boier care făcea parte din Sfatul Domnesc, și s-a judecat cu Ilca, fiica lui Petru Ponici. Acesta din urmă a fost el însuși mare dregător, pârcălab de Suceava în 1457, septembrie 8 și până în 13 februarie 1458. A făcut apoi parte din Sfatul Domnesc din 12 aprilie 1458 până la 12 august 1468. Petru Ponici l-a ucis pe Andrică, tatăl lui Petre stolnicul, în împrejurări pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se ridice pe față împotriva domnului, iar trădarea lor a fost plătită cu capul. Domeniului domnesc îi reveneau moșiile celor care nu aveau moștenitori. Un asemenea caz îl întâlnim în privilegiul dat la 5 aprilie 1488. Ștefan cel Mare dăruia pârcălabului Duma “un sat dintre satele noastre, anume unde a fost Fete, pe Bogdana și o siliște în același hotar, pe Trotuș, anume unde a fost Oană din Moișa, care sate ne-au rămas de la Vâlcea și de la cneaghina lui Olga
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zloți, dar pe lângă satul propriu-zis mai era o mânăstire și valea unui pârâu, de la izvor până la vărsarea într-un râu. Un privilegiu din 5 iunie 1449, ne dovedește că unii boieri aveau mari sume de bani. La această dată, Coste pârcălab se judecă în fața domnului cu Gheorghe heregariul, căruia-i spune: “ți-am dat în mâini 800 de zloți în păstrare, ca unui prieten, dă-mi-i!” Gheorghe răspunde că dorind să câștige cu banii lui Coste, a cumpărat de la Petru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
casele mele, pe care eu singur le-am clădit în mahalaua Sucevii; ia-le, pane Coste, căci nu am nimic altceva, iar pentru ce va fi mai mult, tu, pentru Dumnezeu, iartă-mă!”. Cu banii pe care îi avea, Coste pârcălab ar fi putut să-și cumpere 10 sate, cel puțin, dar a preferat să-i pună la păstrare, spre nenorocul lui. Asta ne arată că Mihul a avut bani și averea lui ar fi sporit și mai mult, având în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se dau foarte puține documente, datorită unor împrejurări interne nefavorabile. Statistica nu ne arată întotdeauna condiția socială a beneficiarului unui privilegiu. Pe cumpărătorul unui sat ești tentat să îl treci în categoria proprietarilor mărunți, dar, de fapt, el este Hărman, pârcălabul de Cetatea Albă. După cum cumpărătorul unei seliști, pe care l-ai crede sărac, este marele logofăt Tăutu. Privilegiile se dau doar atunci când are loc schimbarea de moșie, când se simte nevoia să fie întărită stăpânirea unei moșii. Sunt mari domenii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiica lui Petru Ponici, pentru moartea tatălui său Andreică, pe care îl omorâse Petru Ponici. Acesta din urmă este unul din marii boieri ai Moldovei. La 20 iunie 1453, făcea parte din Sfatul Domnesc, iar la 8 septembrie 1457 era pârcălab de Suceava, dată după care apare mereu în Sfatul Domnesc, până la 28 august 1466. Ilca a recunoscut vinovăția tatălui său și “a plătit Ilca moartea lui Andreică” cu satul Brătiești. Așadar, viața unui om, fie el și boier, valora cât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
om, fie el și boier, valora cât un sat, în cazul de față, însă, satul fiind ceva mai scump, Petrea stolnicul îi dă Ilcăi 40 de zloți tătărești ! (La 4 martie 1479, Ilca vindea un sălaș de țigani lui Dajbog, pârcălab de Neamț, iar la 29 august 1480, Voica, ce-a de-a doua fiică a lui Petru Ponici vinde și ea un țigan lui Hărman, pârcălab de Cetatea Albă, ceea ce înseamnă că urmașii lui Petru Ponici împărțiseră moșia părintească.) Fiind
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zloți tătărești ! (La 4 martie 1479, Ilca vindea un sălaș de țigani lui Dajbog, pârcălab de Neamț, iar la 29 august 1480, Voica, ce-a de-a doua fiică a lui Petru Ponici vinde și ea un țigan lui Hărman, pârcălab de Cetatea Albă, ceea ce înseamnă că urmașii lui Petru Ponici împărțiseră moșia părintească.) Fiind vorba de moșii mai mari, aflăm că la 27 mai 1480, Șteful, pârcălabul de Hotin, primea un privilegiu, prin care i se întăreau satele Ecușani, Drăgușani
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
doua fiică a lui Petru Ponici vinde și ea un țigan lui Hărman, pârcălab de Cetatea Albă, ceea ce înseamnă că urmașii lui Petru Ponici împărțiseră moșia părintească.) Fiind vorba de moșii mai mari, aflăm că la 27 mai 1480, Șteful, pârcălabul de Hotin, primea un privilegiu, prin care i se întăreau satele Ecușani, Drăgușani și Poprincani, care îi reveniseră în urma împărțirii satelor moștenite cu rudele sale. Cel de-al doilea privilegiu, care se referă la stăpânirea a patru sate, datează din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
patru sate, ceea ce înseamnă că moșia Rotâmpăneștilor se fărâmițase prin vânzare și suntem în prezența celei mai însemnate achiziții din perioada 1473-1488. Zbearea apare în Sfatul Domnesc în dregătoria de stolnic, una de încredere, din 8 septembre 1457, va fi pârcălab de Cetatea Albă între 1466-1471 și, apoi, va figura printre primii boieri din Sfat sau chiar ca primul boier. Printre cumpărătorii unor moșii întâlnim mari boieri, încât din 11 privilegii referitoare la moșii de două sate, cinci reprezintă întărirea unei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
figura printre primii boieri din Sfat sau chiar ca primul boier. Printre cumpărătorii unor moșii întâlnim mari boieri, încât din 11 privilegii referitoare la moșii de două sate, cinci reprezintă întărirea unei cumpărături, la 4 martie 1479, cumpărătorul fiind Dajbog, pârcălabul de Neamț. La 13 mai 1484, Mihail, pârcălabul de Crăciuna, cumpără un sat; la 17 octombrie 1483, pan Onică vornic, cumpără o seliște, iar Hărman, pârcălabul de Cetatea Albă, cumpără, la 24 august 1480, cutul de sus din satul Siminceani
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca primul boier. Printre cumpărătorii unor moșii întâlnim mari boieri, încât din 11 privilegii referitoare la moșii de două sate, cinci reprezintă întărirea unei cumpărături, la 4 martie 1479, cumpărătorul fiind Dajbog, pârcălabul de Neamț. La 13 mai 1484, Mihail, pârcălabul de Crăciuna, cumpără un sat; la 17 octombrie 1483, pan Onică vornic, cumpără o seliște, iar Hărman, pârcălabul de Cetatea Albă, cumpără, la 24 august 1480, cutul de sus din satul Siminceani. Un mare boier, așa cum era Tăutul logofăt, cumpără
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
două sate, cinci reprezintă întărirea unei cumpărături, la 4 martie 1479, cumpărătorul fiind Dajbog, pârcălabul de Neamț. La 13 mai 1484, Mihail, pârcălabul de Crăciuna, cumpără un sat; la 17 octombrie 1483, pan Onică vornic, cumpără o seliște, iar Hărman, pârcălabul de Cetatea Albă, cumpără, la 24 august 1480, cutul de sus din satul Siminceani. Un mare boier, așa cum era Tăutul logofăt, cumpără, la 17 august 1483, o seliște la Botne, de la 11 inși, nepoții lui Mănăilă Șerbescul, printre care se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mănăilă Șerbescul, printre care se număra și Iurie Șerbescul, pe care Ștefan cel Mare îl trimisese ca sol la marele duce al Lituaniei. Ion Frunteș, stolnic, dregător în Sfatul Domnesc, cumpără în 1488 satul Cioreștii de la “credinciosul nostru pan Neag pârcălab” și de la fiica sa, Marenca. În același an, Petru Frunteș cumpără de la niște boieri satul Movila, în gura Horăeții. Satul este împărțit apoi în patru părți: o parte o ia Petru Frunteș, a doua Ion Frunteș, a treia Bilava și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bilava și a patra Sima și fratele său Negrilă. Ștefan cel Mare face în această perioadă două danii: la 5 aprilie 1474, dă satul Anteleștii lui Ion Bulboșii și fratelui său Mihul. La 5 aprilie 1488, domnul dăruia lui Duma pârcălab, fiul lui Vlaicu, unchiul lui Ștefan, un sat și o seliște, care “ne-au rămas de la Vâlcea și de la cneaghina lui Olga”. Este, probabil, vorba despre un caz în care un boier nu are moștenitori și averea lui revine domnului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jumătate de moară, Clănău spătar, un mare dregător, soțul nepoatei lui Ștefan cel Mare. Cealaltă jumătate de moară o primea Eremia postelnic, tot un mare dregător din Sfatul Domnesc. A doua zi, 12 ianuarie 1495, Eremia postelnic (va fi și pârcălab de Neamț) primea jumătatea cealaltă din satul Piscul. În 24 ianuarie 1495, domnul dăruie “boierului nostru Toader pisar, jumătate din satul Ciofrești, partea de sus, pe Bârlad, la gura Gerului. În aceeași zi, partea de jos din același sat este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]