804 matches
-
159-181. 6 Cornelia Muresan, Shimbările comportamentului familial în Romania, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012, p. 191. 7 Diana Covaci, "Propaganda pronatalistă în paginile almanahului Femeia (1979-1990)", în Om și societate. Studii de istoria populației Romaniei, Bolovan, S.P., Bolovan, I., Pădurean C. (coord.), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007, pp. 525-546. 8 P.H. David, Adriana Baban, "Women's health and reproductive rights: Romanian experience", în Patient Education and Counseling, nr. 28, 1996, pp. 235-245. 9 V. Ghețău, Declinul demografic și viitorul
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
schematismul narațiunii. O formulă mai potrivită firii sale găsește scriitorul în primul său roman. Adorata (1984) împletește relatarea la persoana întâi, autobiografică (scriitorul Octav Daniel e un alter ego al autorului), cu dosarul de existențe. În jurul celor trei grații de la Pădureni (Victoria, Tereza și Marcela), reprezentând trei tipuri ale eternului feminin, gravitează o suită de personaje masculine, cu o personalitate bine conturată, șarjată oarecum în cazul unora (Gaby de Severin și Ernest Corodeanu). Pregnante, personajele trăiesc în paginile romanului, care, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
de degustare de vinuri, perlele viticulturii locale „Zghihară de Huși” și „Busuioaca de Bohotin”, mulțumiri pe această cale domnilor director, prof. Teodor Botezatu, prof. bibliotecar, Angelica Marcu și competentei tehniciene viticole, doamna prof. Eugenia Gaiță. Ziua s-a încheiat la Pădureni, o localitate unică prin faptul că primăria este mai mică decât biblioteca și că se preconizează mărirea acesteia din urmă cu încă un corp de clădire (nu a primăriei). Mulțumim primarului comunei d-lui, Temistocle Diaconu pentru măiestria cu care
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
mică decât biblioteca și că se preconizează mărirea acesteia din urmă cu încă un corp de clădire (nu a primăriei). Mulțumim primarului comunei d-lui, Temistocle Diaconu pentru măiestria cu care îmbină activitățile culturale cu cele sociale, făcând cunoscută comuna Pădureni la nivel mondial. Activitatea prezentată la Pădureni „Tradiția și cultura la ea acasă”, de către bibliotecar Cornelia Mihai și Violeta Buciumaș au arătat efectele benefice pe care respectarea cărții și a bibliotecii îl are asupra unei comunități. Activitatea de sâmbătă a
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
mărirea acesteia din urmă cu încă un corp de clădire (nu a primăriei). Mulțumim primarului comunei d-lui, Temistocle Diaconu pentru măiestria cu care îmbină activitățile culturale cu cele sociale, făcând cunoscută comuna Pădureni la nivel mondial. Activitatea prezentată la Pădureni „Tradiția și cultura la ea acasă”, de către bibliotecar Cornelia Mihai și Violeta Buciumaș au arătat efectele benefice pe care respectarea cărții și a bibliotecii îl are asupra unei comunități. Activitatea de sâmbătă a continuat într-un tur de forță prin
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
costumele populare (nelipsite la cei care cântă și dansează); izvorul lor e nesecat pentru cel ce vrea să le cunoască și să le adune în mănunchi pentru a le dărui din nou, așa cum spunea Anton Pan : Tradiția și cultura la Pădureni de Vaslui, rod al unui îndelungat efort de cunoaștere reprezintă un tezaur inestimabil de înțelepciune ale cărui valori și sensuri nu se sting niciodată. Cum spunea Vasile Alecsandri: Noi ne mândrim că suntem locuitori ai comunei Pădureni și ne bucurăm
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
și cultura la Pădureni de Vaslui, rod al unui îndelungat efort de cunoaștere reprezintă un tezaur inestimabil de înțelepciune ale cărui valori și sensuri nu se sting niciodată. Cum spunea Vasile Alecsandri: Noi ne mândrim că suntem locuitori ai comunei Pădureni și ne bucurăm de toate lucrurile minunate relizate în perioada de după Revoluție. Datoria noastră este să le păstrăm și să le transmitem mai departe urmașilor noștri. Din punct de vedere cultural și artistic la Pădureni se trăiește intens în orice
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
că suntem locuitori ai comunei Pădureni și ne bucurăm de toate lucrurile minunate relizate în perioada de după Revoluție. Datoria noastră este să le păstrăm și să le transmitem mai departe urmașilor noștri. Din punct de vedere cultural și artistic la Pădureni se trăiește intens în orice sezon al anului, dar prima duminică din septembrie este, FESTIVALUL SATULUI când cei plecați se întorc cu plăcere să sărbătorească și să revadă locurile natale. Adunate atâtea talente la un loc satul însuși pare a
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
creștină ne încântă în preajma sărbătorilor prin corul seminariștilor din Huși, coruri de tradiție (al Casei Corpului Didactic Vaslui corala VOCES, al CASEI Corpului Didactic București CORALA COLLEGIUM CANTORUM “Nicolae Oancea”) sau prin glasurile copiilor noștri îndrumați de dascălii școlii. Proiectele pădurenilor, neliniștile sau preocupările lor, rădăcinile civilizației locurilor acestea s-au adunat spre a fi căpătâi urmașilor, în cele câteva numere ale revistei ,,Pădurenii”. Multe din proiectele pe plan cultural - etnografic și artistic s-au născut în cadrul asociației ,,Ethnos” care ființează
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Didactic București CORALA COLLEGIUM CANTORUM “Nicolae Oancea”) sau prin glasurile copiilor noștri îndrumați de dascălii școlii. Proiectele pădurenilor, neliniștile sau preocupările lor, rădăcinile civilizației locurilor acestea s-au adunat spre a fi căpătâi urmașilor, în cele câteva numere ale revistei ,,Pădurenii”. Multe din proiectele pe plan cultural - etnografic și artistic s-au născut în cadrul asociației ,,Ethnos” care ființează iîn Pădureni având tocmai rol de a îndemna spre cunoașterea valorilor trecutului acestor localități și păstrarea lor nealterată. Pădurenii, prin cei care activeză
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
sau preocupările lor, rădăcinile civilizației locurilor acestea s-au adunat spre a fi căpătâi urmașilor, în cele câteva numere ale revistei ,,Pădurenii”. Multe din proiectele pe plan cultural - etnografic și artistic s-au născut în cadrul asociației ,,Ethnos” care ființează iîn Pădureni având tocmai rol de a îndemna spre cunoașterea valorilor trecutului acestor localități și păstrarea lor nealterată. Pădurenii, prin cei care activeză în cultură, educație și administratie, au creat un mediu propice promovării valorilor culturale, producerii fenomenului cultural, artistic sau științific
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
câteva numere ale revistei ,,Pădurenii”. Multe din proiectele pe plan cultural - etnografic și artistic s-au născut în cadrul asociației ,,Ethnos” care ființează iîn Pădureni având tocmai rol de a îndemna spre cunoașterea valorilor trecutului acestor localități și păstrarea lor nealterată. Pădurenii, prin cei care activeză în cultură, educație și administratie, au creat un mediu propice promovării valorilor culturale, producerii fenomenului cultural, artistic sau științific. La Pădureni, prin valorile existente, se atrag valori din domeniul cultural - artistic și științific. Aici vin artiști
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
tocmai rol de a îndemna spre cunoașterea valorilor trecutului acestor localități și păstrarea lor nealterată. Pădurenii, prin cei care activeză în cultură, educație și administratie, au creat un mediu propice promovării valorilor culturale, producerii fenomenului cultural, artistic sau științific. La Pădureni, prin valorile existente, se atrag valori din domeniul cultural - artistic și științific. Aici vin artiști din teatru, muzică (Sofia Vicoveanca face spectacol și își lansează și cartea de versuri; Sava Negrean Brudașcu - surprinsă pozitiv de aspectul comunei și de mediul
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
din domeniul cultural - artistic și științific. Aici vin artiști din teatru, muzică (Sofia Vicoveanca face spectacol și își lansează și cartea de versuri; Sava Negrean Brudașcu - surprinsă pozitiv de aspectul comunei și de mediul cultural - propune de pe scena Festivalului Hora Pădurenilor - ca primarul comunei Temistocle Diaconu să fie propus prim ministru, că “așa s-ar schimba multe lucruri în cultura românească”; Nicolae Botgros are condiții și realizează, pe scena pădurenilor, un spectacol de muzică populară) oameni de știință (a se reține
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
aspectul comunei și de mediul cultural - propune de pe scena Festivalului Hora Pădurenilor - ca primarul comunei Temistocle Diaconu să fie propus prim ministru, că “așa s-ar schimba multe lucruri în cultura românească”; Nicolae Botgros are condiții și realizează, pe scena pădurenilor, un spectacol de muzică populară) oameni de știință (a se reține Tabăra de știință și Tabăra de sfârșit de săptămână, doi ani consecutivi conduse de Secretarul General C.N.R.UNESCO Alexandru Mironov). O astfel de atmosferă stimulează activitatea generând progres, autodepășire. La
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
un spectacol de muzică populară) oameni de știință (a se reține Tabăra de știință și Tabăra de sfârșit de săptămână, doi ani consecutivi conduse de Secretarul General C.N.R.UNESCO Alexandru Mironov). O astfel de atmosferă stimulează activitatea generând progres, autodepășire. La Pădureni talentul s-a transmis din generație în generație. Cel care coordonează activitatea cultural-artistică a comunei (primarul Diaconu Temistocle), fiind cadru didactic, știe să păstreze și să transmită aceste tradiții cu sfințenie. ...valențele psihologice ale poveștilor. Asftel, se pot desprinde anumite
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Timișoara, urmează Școala Normală Superioară la Budapesta (1907-1910). Se specializează în etnografie și antropologie la Berlin (1910), cu profesorul Felix von Luschan. Obține doctoratul în geografie cu mențiunea summa cum lauda la Cluj (1924), cu teza Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor, „studiu antropogeografic și etnografic”. Profesor la Hațeg (1910-1919), devine asistent (1920) al lui George Vâlsan la Institutul de Geografie din Cluj, șef de lucrări (1921-1926), profesor suplinitor (1926-1939), apoi titular (1939-1947) la Catedra de etnografie și folclor a Facultății de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
sec. XX), pref. Tiberiu Morariu, București, 1964; Studii de etnografie și folclor, vol. I, îngr. Mihai Pop și Ioan Șerb, pref. Mihai Pop, București, 1975, vol. II, îngr. Florica Șerb, București, 1980. Repere bibliografice: N. Iorga, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, RI, 1926, 7-9; Ovid Densusianu, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, „Grai și suflet”, 1927-1928, vol. 3, fasc. 1; Teodor Onișor, Romulus Vuia, AMET, 1966; Ion Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 95-97; Ofelia Văduva, „Studii de etnografie și folclor”, REF, 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
și folclor, vol. I, îngr. Mihai Pop și Ioan Șerb, pref. Mihai Pop, București, 1975, vol. II, îngr. Florica Șerb, București, 1980. Repere bibliografice: N. Iorga, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, RI, 1926, 7-9; Ovid Densusianu, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, „Grai și suflet”, 1927-1928, vol. 3, fasc. 1; Teodor Onișor, Romulus Vuia, AMET, 1966; Ion Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 95-97; Ofelia Văduva, „Studii de etnografie și folclor”, REF, 1976, 2; Boris Zderciuc, Romulus Vuia - întemeietor al etnografiei românești ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
care știe în amănunt locurile bune ale ostrovului său, mănoase îndeobște sau prielnice să prinzi în ele gaițe, sitari sau pești și, dacă vrei, maimuțe (care, altfel, pot să se schimonosească la tine în coșmaruri). Și se mai află acolo pădureni, ca lupii sau ca urșii veșnic mânioși, dar nu primejdioasele feline ale altor locuri. E drept că, pentru cei aduși acolo de mânia amăgitoare a mării, insula poate părea numai un loc pustiu și dezolat, de nelocuit, de neumblat, pământul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
ora șe (cu destul de slabă individualitate, ele însele devenind complexe comerciale) și aici se impun 2 mari animatori, Emil Rășcanu (Vaslui) și Virgil Giușcă (Bârlad), ca și Căminele Culturale (cu personalitate pe cale de dispariție) pe lângă care sunt diverse ansambluri culturale (Pădureni și Viișoara, mai ales), și, cluburile elevilor din municipii, mari formatoare de talente. Cercurile și cenaclurile literare oferă ocazii dezbaterilor pe profil, deși sunt "ocupate" de vârstnici. E o ruptură evidentă între generații, cea jună lipsește cu desăvârșire, inclusiv din
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
locale și o succintă prezentare a Curentului cultural informațional. De fapt, considerațiile despre animatorii locali sau de suprafață mai mare trebuiesc extinse și mereu amendate. La nivelul unor localități din județul Vaslui sunt pasionați de cultură ca învățătorul Temistocle Diaconu (Pădureni) care conduce un titrat ansamblu, STEJ|RELUL, cu sumedenie de ieșiri în țară și în străinătate și care în calitate de primar a înflorit comuna; Vasile Bulai din Miclești, director de cămin cultural și soția sa, Maria, bibliotecară, "întrețin" un ansamblu ceva
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
circulație și suprastructura sa are o îmbrăcăminte asfaltică din 1968. În anul 2005 a fost turnat un nou înveliș asfaltic pe o porțiune ce străbate teritoriul comunei. Drumul județean 241 B, Bacău→Filipeni→Oncești face legătura dintre localitățile Oncești și Pădureni și ocupă o lungime de 2 km din teritoriul comunei. Acest drum are două benzi de circulație și, din anul 2004, are o cale de rulare din balast. Drumul comunal 56, din nordul comunei, face legătura dintre satele Tarnița și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țării sunt diseminați rromii ursari. În județele Moldovei, În comparație cu restul țării, ponderea ursarilor este cu mult mai mare decât a altor neamuri de rromi. În Județul Bacău, sunt numeroasele satele cu comunități de rromi ursari cum ar fi cele din: Pădureni comuna Berești-Bistrița, Temelia comuna Gura Văii, comuna Valea Seacă, Prăjoaia comuna Livezi, Șerbești comuna Săucești, comuna Dofteana, comuna Asău, comuna Podu Turcului, precum și În orașele: Bacău, Buhuși, Târgu Ocna, Dărmănești, Moinești, Onești, Comănești, sunt doar câteva dintre localitățile unde locuiesc
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
importantă. În operele anumitor autori precum Dickens, Hardy și Lawrence, părțile unui dialog tind să se îmbine cu relatarea narativă în forma stilului indirect liber sau a rezumatului. Acest fenomen apare cu o frecvență deosebită în romanele lui Thomas Hardy Pădurenii și Întoarcerea băștinașului. De asemenea, se poate întîmpla ca într-o situație dialogată discursul unui partener să fie redat în vorbire directă, în timp ce vorbirea celuilalt să fie relatată prin rezumat. Relația cantitativă dintre prezentarea indirectă și cea directă a vorbirii
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]