804 matches
-
1.Săceni 1.Szecseny 32. Uivar 1.Otelec 1.Otelek 2.Pustinis 2.Oregfalu 3.Rauti 3.Aurelhaza 4.Sanmartinu Maghiar 4.Magyarszentmarton 33. Varias 1.Gelu 1.ALFABEL SLAV 2.Sânpetru Mic 2.Kisszentpeter 34. Victor Vlad Delamarina 1.Pădureni 1.ALFABEL SLAV 2.Petroasa Mare 2.Wetschehausen 3.Pini 3.Pinty ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── -------
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
scăzut accelerat de la 47,37% în 1832 la 22% în 1893 și la 18,8% în 1970), pentru ca în prezent să nu depășească 17% (P.Poghirc). Prezența pădurii în viața populației de aici este atestată și de numeroasele toponime precum Pădureni, Lesa (slv.les=pădure), Rediu, Runcu, Lazu, Laza, Jariște, Poiana, Poieni, Poienari, Poienești, Curătura, Arșița, Braniște, Dumbrava, Plopu, Plopana, Făghieni, Corni, Salcia, Răchitoasa, Rugăria ș.a. Harta așezărilor omenești din Colinele Tutovei (după Condica Liuzilor de la 1803) Răspândirea pădurilor în Colinele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
prefață de Adrian Netedu, Editura Institutul European, Iași, 2009. Băluță, Oana, Dragolea, Alina, Iancu, Alice, Gen și interese politice. Teorii și practici, Editura Polirom, Iași, 2007. Covaci, Diana, "Propaganda pronatalistă în paginile almanahului Femeia (1979-1990)", în Bolovan, S.P., Bolovan, I., Pădurean C. (coord.), Om și societate. Studii de istoria populației Romaniei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007. David, P.H., Baban, Adriana, Women"s health and reproductive rights: Romanian experience, Patient Education and Counseling, nr. 28, 1996. Doboș, Corina (coord.), Politica pronatalistă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
159-181. 6 Cornelia Muresan, Shimbările comportamentului familial în Romania, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012, p. 191. 7 Diana Covaci, "Propaganda pronatalistă în paginile almanahului Femeia (1979-1990)", în Om și societate. Studii de istoria populației Romaniei, Bolovan, S.P., Bolovan, I., Pădurean C. (coord.), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007, pp. 525-546. 8 P.H. David, Adriana Baban, "Women's health and reproductive rights: Romanian experience", în Patient Education and Counseling, nr. 28, 1996, pp. 235-245. 9 V. Ghețău, Declinul demografic și viitorul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de 14200 leiă; moșia târgului Huși și cele alăturate, arendată paharnicului Mihail Lari până la 23 aprilie 1847 (venit de 71000 lei); moșia Stănilești, arendată căminarului Panaite (Panaitache) Panu până la 23 aprilie 1846 (venit de 7100 lei); moșiile Ivănești și Cârligați (Pădurenii de astăzi, județul Vasluiă, arendate banului Grigorie Butucea până la 23 aprilie 1846 (venit de 7100 lei); moșiile din Basarabia: Obileni, Cotiujeni și Dobcenii, „ unite într-un hotar, care se numesc și Cotu Morii, Ciorăști, Vrăbienii, Colcia, Frasinii, Tălăeștii și Toporul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fără distincție solar sau lunar”. Colindele de fată mare oferă însă un număr covârșitor de argumente pentru simbolistica selenară a cornutei. În plan real se înregistrează o corespondență a funcției inițiatice a cornutei, vizibilă în practica „împănatului boului”, investigată în Pădureni, Cluj: „actanții sunt fetele de măritat, aflate, deci, într-un moment decisiv al vieții, al căror rol este de a captura animalul pentru a dovedi îndemânare și forță necesară trecerii într-o altă categorie cu o mai mare responsabilitate socială
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mileniul I î. Hr.). Prin cercetările de suprafață au fost identificate urmele unor așezări neolitice, atribuite aspectului cultural Cucuteni A și A-B. Așezări aparținând acestei faze de dezvoltare sunt situate în vatra orașului Huși și în localitățile din jur: comuna Pădureni (așezarea de la Dealul Popii), satul Râșești, așezarea de la Purceaua (com. Drânceni), Bunești-Averești (Dealul Muncelului), Valea Teiului (com. Tătărăni), Târzii, Oltenești, Văleni. Referindu-ne la materialul colectat din majoritatea așezărilor cercetate, putem constata abundența ceramicii provenind de la vasele uzuale de diferite
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
descoperite vase aparținând culturii Cucuteni A, decorate cu spirală și cu derivatele ei în două sau trei culori. Cercetătorii au descoperit alte fragmente ceramice, de tipul culturii Cucuteni B, și vetre neolitice pe dealul Coțoi. În așezările de la Huși și Pădureni, apar sporadic fragmente aparținând aspectului cultural Cucuteni C. Idolii antropomorfi de la Averești (la 2 km de șoseaua Huși-Iași) și exemplarele patrupede descoperite la Lohan-Valea Teiului devin reprezentanți ai artei preistorice din zona Fălciului. Cercetătorii au stabilit că unele obiecte din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
localității provine, se pare, de la numele proprietarului Hodco. Leoști. În județul Fălciu erau două sate cu acest nume: unul pe Crasna și altul pe Sărata, denumit și Cotroceni, lângă Cârligați și Rusca, făcând parte din comuna Șchiopeni (astăzi, în com. Pădureni). La cel de-al doilea se referă uricul lui Ștefan cel Mare din 1495. Denumirea satului provine, probabil, de la paharnicul Leoa (Leva), care avea doi frați, Șteful și Gherasim. Lohan. „Salcie” sau „locul hanului”, zonă unde se exploata silitra din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
năvălitorilor, în locuri apărate natural. Plopenii. Situat în partea de sud-est a orașului Huși, satul este străbătut de pârâul Drăslăvăț. Chiar de la înființarea Episcopiei, a intrat în patrimoniul ei. Moșia Plopeni se învecina la sud cu moșia Cârligați (astăzi satul Pădureni), la sud-est cu moșia Voloseni, la răsărit se întindea până la Pruteț, la locul numit Cotul Stejarului. Informația lui Gh. Ghibănescu, privitoare la întemeierea satului în 1592 este îndoielnică, deoarece afirmația nu are susținerea documentară („Documentele ne arată...”). Istoricul consemna că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cei de acolo, și mai ales de ce vor găsi la Iași și de cum vor decurge evenimentele de aici înainte, din cauza Rusiei. Alex. Alimăneștianu îi primi la Mărășești, unde era în comisiunea de schimb a internaților. De acolo îi duse la Pădureni, cartie rul generalului Paul Angelescu, ca să aștepte pe Vintilă. Acesta sosi cu întârziere, căci tocmai în noaptea aceea se aflase de complotul rușilor de la Iași, ca să facă prizonier pe regele Ferdinand, și avuseseră toată noaptea un consiliu de miniștri în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lui Ioan Goia, administrator al contelui, loc în care s-a făcut și audierea martorilor. În data de 5 martie 1801 aceeași subcomisie întrunită în casa administratorului Matei Scorobeț, audiind pe cei 10 martori citați și jurați Isaie Sâlcă, Ioan Pădurean, Sim Grovu, Toader Budac, Nică Olaru, Șandru Vodă, Tănase Roman, Matei Iacob, Tănase Budac și Iuon Lupu, toți din Oprea Cârțișoara având etatea între 45 și 70 de ani, oameni demni de crezut, toți admninistratori ai conților Teleki, a întocmit
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aferente: I. La Șomartin 1 Budac Victor jugăre 3,0 2 Dancu Gheorghe 3,0 3 Budac D. Victor 4,0 4 Folea Z. Ioan 2,0 5 Grovu M. D. Matei 1,8 6 Budac Ieronim 2,8 7 Pădurean A. Matei 3,0 8 Băbar Andrei 3,0 9 Vodă Constantin 3,0 10 Banciu Nicolae 2,0 11 Nan Andrei 2,8 12 Tutor Gheorghe 3,0 13 Mandan Dumitru 2,0 14 Mandan Vasile 3,8 15
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
24 Boeraș Gheorghe 3,0 25 Grovu Nicolae 2,8 26 Budac G. Nicodim 2,8 27 Budac N. Ilie 3,0 28 Călefar Emilian 3,0 29 Grovu G. Gheorghe 3,0 30 Grovu I. Andrei 3,0 31 Pădurean Aurel 3,0 32 Cozma Toader 3,0 33 Vodă Gheorghe 3,6 34 Grecu Ioan 2,6 35 Grovu I. Nicolae 3,8 36 Folea Filimon 3,8 37 Cânduleț Constantin 2,0 38 Vodă Matei 3,8 39
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Ilie 3,0 40 Cânduleț I. Nicolae 3,8 41 Halamaghe Ioan 2,0 42 Stanciu Gheorghe 2,0 43 Mandan Filip 3,8 44 Budac Pavel 3,0 45 Pandrea Victor 2,8 46 Cînduleț Pavel 2,0 47 Pădurean Nicolae 2,8 48 Hălmaghe Gheorghe 3,0 49 Hălmaghe Nicolae 1,8 50 Budac Gheorghe 3,0 51 Mitea Victor 2,0 52 Budac Rosalim 2,0 53 Boșcă Constantin 1,8 54 Coman T. Ioan 3,8 55
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
0,58 64 Chirilă Ioan 0,58 65 Muntean Constantin 0,58 66 Blendea Damaschin 0,58 67 Budac Roman 0,58 68 Mateiaș Teodor 1,07 69 Pandrea Petru 1,24 70 Grovu N. S. Victor 1,07 71 Pădurean Ion 1,24 72 Popa Virgil 1,07 73 Popa Coman 0,53 74 Miclea Gheorghe 0,53 75 Bucurenciu Andrei 0,89 76 Stanciu Octavian 0,70 77 Budac Vasile 1,24 78 Grovu I. Petru 0,89 79
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din punct de vedere social (negrese, țigănci, unguroaice, evreice etc.) sunt discriminate pozitiv din punct de vedere sexual. Erotismul exotic pare să fie mai puternic decât naționalismul șovin. Într-o excelentă lucrare de antropologie vizuală, tânărul istoric de artă Florin Pădurean a abordat recent problema stereotipurilor etnice (inclusiv a celor etnico- erotice) În arta vizuală românească <endnote id=" (910)"/>. Legături primejdioase Este evident faptul că o relație erotică Între, de exemplu, un țăran român și o „ovreică nebotezată” putea să aibă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pază de toate relele, de deochi și de toate alte fermecătorii, ca să facă gogoșile pline de mătase curată, spre slava și lauda Ta”. Vezi Emanuela Timotin, Descântecele manuscrise românești (sec. XVII-XIX), Editura Academiei Române, București, 2010, pp. 81-84, 274-275. 910. Florin Pădurean, Stereotipuri etnice În arta românească (1848-1947), lucrare inedită, teză de doctorat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj- Napoca, Facultatea de istorie și filosofie, coordonator științific prof. dr. Sorin Mitu, Cluj- Napoca, 2011. Pentru reprezentarea stereotipă a femeilor de diverse etnii (inclusiv
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
înscrie una din cele mai mari calamități ale secolului 20, cel de al Doilea Război Mondial. Cu neliniștea în suflet față de evenimentele ce aveau să se desfășoare, curând, cam la jumătatea lui august 1939 fac o vizită unui coleg de la Pădureni, din apropierea Mărășeștilor, și în ziua următoare părăsesc colegul și plec spre casă însoțit de un grup de tineri din acel sat, care făceau o vizită la Mănăstirea Buciumeni - Tecuci, pe lângă care chiar treceam. Unul din componenții grupului mă convinge să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
om simplu nu sunt. Dimpotrivă, sunt infectat de lectură, de cultură, de o cultură insuficient de ordonată, pusă "cu lopata", ceea ce îmi dă o oarecare confuzie în gânduri și opinii. Visez să fi fost un om simplu, cu existență de pădurean ori de cosaș. Să mă fi întors acasă, spre seară, cu șalele cuprinse de durere, să fi simțit zilnic orgoliul oboselii fizice, mândria lucrului temeinic, bine făcut. Să mă fi oprit, în fiecare seară, cu oameni de soiul meu, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Doine, cântece, strigături, București, [1955]; Tiberiu Brediceanu, 170 melodii populare din Maramureș, București, 1957; Cicerone Theodorescu, Izvoare fermecate, București, 1958; Const. Zamfir, Victoria Dosios, Elisabeta Moldoveanu-Nestor, 132 cântece și jocuri din Năsăud, București, 1958; Emilia Comișel, Antologie folclorică din Ținutul Pădurenilor (Hunedoara), București, 1959; Ilarion Cocișiu, Cântece populare românești, îngr. Tiberiu Alexandru și Maria Siminel-Fusteri, pref. Tiberiu Alexandru, București, 1960; Folclor din Transilvania, I-IV, București, 1962-1969; Gh. Ciobanu, Vasile D. Nicolescu, 200 cântece și doine, București, 1962; Ovidiu Papadima, Cu
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
4. 168. Auer Emoke, născută la 14 decembrie 1952 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Bodoni Dionisie și Anna, cu domiciliul actual în Suedia, Surahammar, Gjutargatan 4. 169. Katona Căt��lina, născută la 23 octombrie 1946 în localitatea Pădureni, județul Mureș, România, fiica lui Gal Vasile și Katalina, cu domiciliul actual în Suedia, Landskrona, Hornsgatan 4. 170. Hell Ioan, născut la 23 decembrie 1925 în localitatea Șura Mică, județul Sibiu, România, fiul lui Hell Martin și Maria, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
3 C. 135. Georgescu Florentina Livia, născută la 21 iunie 1975 în București, România, fiica lui Georgescu Liviu și Itu Puica, cu domiciliul actual în Suedia, Hassleholm, Goingegatan 20 B. 136. Iurașcu Viorica, născută la 1 iulie 1965 în localitatea Pădureni, județul Vrancea, România, fiica lui Petcu Florică și Ene Paulina, cu domiciliul actual în Suedia, Klippan, Fritiofsv. 5 B. 137. Iurașcu Ionel, născut la 15 octombrie 1959 în localitatea Gloduri, județul Bacău, România, fiul lui Iurașcu Costache și Elena, cu
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
ONACA PETRU (n. 1944) Cluj, Str. Vidraru nr. 8/34 țel. 191670 3527 OPREA MARIA (n. 1941) Turda, Baladei nr. 3, bl. C2/15 țel. 313495 3529 ORMENISAN DOINA VIRGINIA (n. 1947) Turda, str. Zamfirescu nr. 5 țel. 316199 3530 PĂDUREAN TEODOR (n. 1940) Turda, I. Rațiu nr. 32 țel. 312145 20876 PASCA ANCA (n. 1973) Cluj, str. I. Meșter nr. 1, bl. O1, ap. 22 țel. 421613 19124 PASTUSEC ADELINA ELEONORA (n. 1973) Cluj, Str. Rovine nr. 31/9 țel
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
S) Cluj, N. Titulescu 34 bl. P16 ap. 37 țel. 143053 3490 MARNEANU OLGA (C. A. S) Cluj, Str. Mogo⌠oaia nr. 4/53 țel. 175069 19115 OLTEAN OLGUȚA (C. A. S) Cluj, Str. Câmpului 40/45 țel. 172790 3530 PĂDUREAN TEODOR (C. A. S) Turda, I. Rațiu nr. 32 țel. 312145 13597 POPA VALERIA (C. A. S) Cluj, Agricultorii 3 bl. D32 ap. 45 țel. 169027 3548 PUCHIU GHEORGHE (C. A. S) Cluj, Ștefan cel Mare 5 ap. 20 țel
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]