1,946 matches
-
ne măsurăm cu absolutul: “Există undeva o lume de poveste,/ Cu stânci aride, greu de trecut,/ Pe care o străbatem împreună;/ Iarba înverzește în rime,/ Văzduhul e ritm/ Sub norii ca tropi prevestitori/ De frumoasă furtună...// Acolo, departe de forfota pământeană/ Și golite de hainele lor/ Maculate,/ Mi-am trimis gândurile,/ Spre a deveni flori de lotus/ Adevărate...(Furtună). Setea de absolut în iubire o trăiește poeta și acum, când se apropie de anii mai târzii ai vieții. O nuntă împărătească
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
emoții, povești și stări sublime, îmbrăcând adesea suflete în haine ușoare, sclipind de euforii ale timpurilor vesele!... Miracolul coboară pe neașteptate pe scările Universului, aducând cu sine întruchipări ale irealului de dincolo de rațiuni pătrunse ale firescului uman, pentru o clipă pământeană conducând spiritul printre alei ale lumii invizibile ce transcende granițe tangibile ale imaginației limitate de sfârșirea, undeva printre stele, a cugetării lumești... Înlănțuite în zale ale neputinței firii, date a exista într-o permanentă încătușare a ființei în propriul trup
URCÂND PE TREPTE ÎNALTE ALE EXISTENŢEI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366258_a_367587]
-
din 18 martie 2016 Toate Articolele Autorului DE UNDE? De unde pui atâta soare? De unde ai luat culoarea, Cu nuanță de bujor? Zâmbetul deschis ca floarea, Primind o nouă mângâiere, De unde ai tu oare? De la zei din alte ere, Sau din plaiuri pământene Cu Ilene Consânzene? *** COPACII NUDURI Copacii au rămas doar nuduri, Aninați de cer pe șevalet, Frunzele, rochițe în culori, Furate de la ofilite flori, Au plecat să se îmbăieze, Printre noi bronzații nori. Referință Bibliografică: DE UNDE? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN
DE UNDE? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361680_a_363009]
-
ale durerii, sub piatra de început și sfârșit a iubirii. lasă-mă să-mi port piatra mătăsoasă între pumnii tăi, prea strânși pentru a-mi fi ultimă poartă între a fi trup și a fi simplu spirit rătăcind printre iubiri pământene. mă înec în absurde cuvinte, de câte ori fibra dintâi a ecoului, atacă pătura indiferenței cu muzica unei sfere atât de mici, încât tu o sfarmi la fiecare sunet rostit, cu bagheta de cârpă a neiubirii... m-am rătăcit. știu. lasă-mă
LASĂ-MĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361736_a_363065]
-
lui s-au închis pentru totdeauna în dimineața zilei de 22 mai 1957. Culmea calcului matematic, anul în care a murit poetul însumând cifra 22, zi în care Bacovia, obosit de boala ce-i stăpânise aproape jumătate din existența sa pământeană, și-a lăsat trupul dus în liniștea locurilor tainice: Stam singur în cavou ... și era vânt ... / Și scârțâiau coroanele de plumb (Plumb). Referință Bibliografică: ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
importanța care se atașează Fariseismului ca mișcare religioasă”. (Două întrebări tulburătoare: A fost evreu Isus? Sunt semiți evreii de azi? Adevărul despre khazari. Trad. Traian Golea. Ed. Elisavaros, 1996, p. 34). Citatul de mai sus trasează originea Fariseismului din vremea pământeană a lui Hristos, practicat astăzi sub formă de Iudaism. De fapt rabinul Finkelstein confirmă ceea ce rabinul Adolf Moses alături de rabinul H.G. Enlow afirmă în lucrarea comună, „Iahvism, and Other Discourses”: Printre nenumăratele nenorociri care au căzut peste el... cea mai
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
personalitate marcantă a meleagurilor vâlcene. O vie recunoștință celui care a fost profesor și om de cultură Costea Marinoiu. Dumnezeu să-l odihnească în pace, lângă aleasa inimii sale, cea care i-a fost alături în pelerinajul efemer prin viața pământeană. Referință Bibliografică: Costea Marinoiu - un dascăl al culturii vâlcene / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 779, Anul III, 17 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
UN DASCĂL AL CULTURII VÂLCENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351926_a_353255]
-
NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOȚI PĂMÂNTENII? Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 779 din 17 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Foto: Două Coloane infinite care sprijină cerul Dragi prieteni, Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, pământeni și nepământeni, internauți crepusculari de pretutindeni și de oriunde vă aflați la orizontul misterului, celor care doriți acum să vă explicați un mister prin intermediul altui mister, iar atunci când căutați ceva găsiți mereu altceva - vă cer acum Domniilor Voastre să încercați să
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]
-
proletcultistă, impusă de comuniștii regelui Mihai care au suprapus-o cu ziua lui de naștere, făcând un nou troc manipulator, pregătindu-i-se decorația „Victoria”(Pobeda, po ruschii). Că ar fi bine să o stabilim atunci când a fost înființată Armata pământeană, pe la anii 1832 la 1835, sub gârbaciul guvernatorului țarist Kiseleff. Sau, și mai bine, în noiembrie 1859, când Vodă Cuza, cel de mai târziu Surghiunit, a decretat unirea armatelor și instruirea lor comună în Tabăra de la Florești. Alții mă atenționează
ZIUA ARMATEI ROMÂNE – ÎNTRE IPOSTAZE POLITIZATE ŞI MESAJ IDENTITAR de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352284_a_353613]
-
de la studiul lui H. Sanielevici, din „Noua revistă română” (nr.3, 1900), până la cărțile lui Ion Roman, din 1981, ori Zoe Dumitrescu Bușuleanga, în 1986, dedicate relațiilor lui Eminescu cu literatura germană. Elegia lui Goethe debutează sub semnul descoperirii iubirii pământene cu aceea divină, în geografia unui cosmos înghețat, ce oferă însă granița permanenței. Acest poem a fost scris pe o hârtie specială, încadrată într-o ramă de marochin roșu. Și i-a fost dăruită de Goethe lui Eckermann, la 16
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
prin noua tribalizare a persoanelor - sunt doar câteva din procesele dureroase care ne provoacă să ne schimbăm într-un ritm amețitor, atât ca persoane fizice, luate separat, cât și împreună, la nivel social planetar, ca să nu dispărem ca specie umană, pământeană, în următoarele două generații. In legatura cu schimbarile climatice, transcriu mai jos un scurt fragment din articolul “Îngerii nu se joacă cu HAARP”: „HAARP este “un secret păstrat la fel de bine ca și cel al Proiectului Manhattan, care ne-a adus
SCRISOAREA NR.53 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352415_a_353744]
-
revină la numele cu care a fost botezată și cu care au fost binecuvântate atâtea femei înaintea ei, tocmai în dorința de-a găsi iubirea mult așteptată și sortităsecole de-a rândul. Dar nimic nu este ușor în această lume pământeană măcinată de egoism și invidie, așa că trece prin furcile caudine ale dragostei, suferă și se bucură, până când într-un final lucrurile se pun pe făgașul normal, iubirea se împlinește și o dată cu ea sufletele rătăcitoare printre ruinele cetății își găsesc liniștea
MARIA DOBRIN TE ÎNDEAMNĂ SĂ CREZI ÎN VISE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350553_a_351882]
-
palierului terestru și cel cosmic și înlesnește întâlnirea cu Divinul. „Îl caut munte cu munte/ după rânduiala semnelor”. Peștera este o antinomie telurică a muntelui, o alunecare, fie ea și temporară în adânc, alternativă a repaosului oniric și thanatic. Lumea pământeană e altceva, un loc al contradicțiilor orânduit sub semnul animei, dar și al fuziunii contrariilor. Poetul pare să acorde o prețuire tot mai intensă structurii cosmoidale a subconștientului ființei, suverană impulsionare a oricărui act creator: „În lumea pământeană/ de tristeți
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
thanatic. Lumea pământeană e altceva, un loc al contradicțiilor orânduit sub semnul animei, dar și al fuziunii contrariilor. Poetul pare să acorde o prețuire tot mai intensă structurii cosmoidale a subconștientului ființei, suverană impulsionare a oricărui act creator: „În lumea pământeană/ de tristeți/ a izbucnit în flăcări/ glasul visului/ orbindu-mi aripile/ Cred că ieșise/ din cuptor/ Soarele/ or vreo altă/ eternitate/ mă iubea cu furie/”. Din viziunea mitopoetică negulesciană nu putea să lipsească oul cosmic ivit din apele primordiale. El
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
O noțiune temporală ce te îndeamnă la cugetarea. Și stă sub cascada clipelor care udă impetuos tâmpla pe care curge liniștit gândurile spre privire, limpezind-o. Cum am putea să ne raportăm, oare, la secundele nebănuit de grăbite ale ceasornicului pământean? Să nu pierdem niciodată trenul unei zâmbiri frumoase îngemănate cu seninătatea curcubeului. Să nu regretăm trecerea timpului care plouă parcă, cernindu-ne tâmplele și transformându-ne din copii în adulți cu vise și dorinți ce țin în brașele lor finite
DESPRE AZI ŞI MÂINE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351355_a_352684]
-
tulburi ale site-urilor culturale... De ce suntem atât de misterioși? Poate din vocație, din darul de a ne divide și subdivide la nesfârșit precum în paradoxurile lui Zenon din Eleea, cu speranța că celălalt, mai copt la sentimente și mai pământean în intenții, va decupla de la rețea alimentarea cu curent electric al mijlocitorului artistic ce ne induce starea de "pahar cu vin bun", într-o dioptrie a ochiului minții, victimizând timpul inert de pe internet, în cifrele unor simetrii contradictorii despre ce
CĂTĂLIN, DE LA MAL DE DUNĂRE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351477_a_352806]
-
omul devenit el însuși o mașină. Nu există oare frumusețe imediată prin cuvinte? Eu caut subtilitatea unei grații... în fapticul vieții, în fapticul “acum”-ului din prezent, cu imagini și cuvinte proaspete, care să vegheze la falsitățile din viața asta pământeană... Unii scriu din vocație, alții... pentru că au nevoie acută de evadare în interior... căutând un dialog cu sinele, la masa tăcerii absolute, în penumbra unei complezențe... așa, de dragul politeții și respectului față de literele cele jucăușe din cale afară... Cu
CĂTĂLIN, DE LA MAL DE DUNĂRE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351477_a_352806]
-
multă Europă”, aceste articole făceau o insolită și mai greu perceptibilă asemănare între situații similare prin care au trecut un fost Patriarh și un actual Președinte al României, poate lăsând unora impresia că amestec prea mult „cele sfinte” cu cele pământene. Unii, mai puțin informați politologic, au crezut că procedez la o asemenea apropiere întrucât era vorba despre doctrina Creștin-Democrată a PPE, alții au înțeles că e vorba de sensibilitățile noastre de români în viața, destinul, conducerea sau manipularea cărora s-
SAU INCERCARE DE A LE EXPLICA UNUI PRIETEN STRĂIN (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350773_a_352102]
-
Acasa > Strofe > Creatie > MULȚUMESC ȚIE, DOAMNE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 716 din 16 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache mi-ai răsucit, Doamne, trupul la picioarele prezentului. m-am strâns în mormântul vieții pământene singur, cu gândurile mele. am găsit două căi să-mi ridic brațele frânte spre Tine... mulțumesc Ție, Doamne, că sunt. e iarnă acum. în mine, primăvara așteaptă frunze noi... Referință Bibliografică: Mulțumesc Ție, Doamne / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN
MULŢUMESC ŢIE, DOAMNE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351717_a_353046]
-
altul decât cerul-pământesc. Femeia este doar înrudită cu Dumnezeu, prin raza lui, de aceea o numim mama lui Dumnezeu, adevărata regina coeli, stea mântuitoare care mijlocește în folosul umanității. Ea nu este și nici n-a fost vreodată o iubită pământeană. Femeia este creatoare de îngeri și demoni pe pământ, nu create de zei pământeni. Civilizația Iubirii este singură constantă în univers. Iubirea este flacăra din Infinit și va fi memoria eternă a pulberii stelare. Într-adevăr, între două inimi există
DESPRE CRIZA MONDIALĂ ŞI VIITORUL ROMÂNIEI ÎN NOUA EUROPĂ UNITĂ ( APEL CĂTRE TOATE FEMEILE TUTUROR POPOARELOR ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346524_a_347853]
-
o numim mama lui Dumnezeu, adevărata regina coeli, stea mântuitoare care mijlocește în folosul umanității. Ea nu este și nici n-a fost vreodată o iubită pământeană. Femeia este creatoare de îngeri și demoni pe pământ, nu create de zei pământeni. Civilizația Iubirii este singură constantă în univers. Iubirea este flacăra din Infinit și va fi memoria eternă a pulberii stelare. Într-adevăr, între două inimi există o fereastră de lumină cărui ziua-i zicem Soare iar noaptea Lună. Într-adevăr
DESPRE CRIZA MONDIALĂ ŞI VIITORUL ROMÂNIEI ÎN NOUA EUROPĂ UNITĂ ( APEL CĂTRE TOATE FEMEILE TUTUROR POPOARELOR ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346524_a_347853]
-
este exact partea slabă a minții omenești, este moștenirea omului din lumea necuvântătoarelor, anume de la lei și gheparzi. Acum, eu nu știu dacă omul nu se trage din altă planetă, dar avem și trăsături comune cu unele specii ale faunei pământene. Deși nu neg existența lui Dumnezeu, nu cred în creaționism, problema este departe de rezolvare. De unde am plecat și unde am ajuns? LA MULȚI ANI! BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Elitism / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 358, Anul
ELITISM de BORIS MEHR în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350965_a_352294]
-
a oricăruia dintre noi. Crucea profesorului de filozofie Gheorghe Păduroiu nu este, prin datul sorții, nici pe departe una lesne de purtat în spinare. Deunăzi, i-am văzut din întâmplare prin oraș chipul, un chip obosit de greutățile acestei vieți pământene, dar aureolat de o lumină cu totul și cu totul aparte. În momentul acela, brusc mi s-au născut în suflet două stări: întristare și bucurie, deopotrivă, stări pe care nu mi le-ar fi putut declanșa laolaltă toate cuvintele
UN DESTIN PRINTRE APELE TIMPULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345699_a_347028]
-
rime și întregit în vers, Neînțeles în timpu-i... Prin brațe isoscele, Îmbracă în vibrații mister din Univers. Și-n străluciri de aștri ne-arată nemurirea Luceafărul ce-aievea pătrunde prin ferești, Un rege printre stele ce gustă amăgirea Din vorbe pământene ce-și spun lucruri firești. Hyperion ne-nalță din matca de-ntuneric, Prin care porți din lume ne-atrag în efemer... Din muzica-i măiastră iubirea-i glas demiurgic, Ce-ncântă chiar magia-n poeme de Homer. Din Ipotești Brâncușul
PRINTRE EMINESCU DE DORU CIUTACU de DORU CIUTACU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352080_a_353409]
-
rime și întregit în vers, Neînțeles în timpu-i... Prin brațe isoscele, Îmbracă în vibrații mister din Univers. Și-n străluciri de aștri ne-arată nemurirea Luceafărul ce-aievea pătrunde prin ferești, Un rege printre stele ce gusta amăgirea Din vorbe pământene ce-și spun lucruri firești. Hyperion ne-nalță din matcă de-ntuneric, Prin care porți din lume ne-atrag în efemer... Din muzica-i măiastra iubirea-i glas demiurgic, Ce-ncântă chiar magia-n poeme de Homer. Din Ipotești Brâncușul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]