472 matches
-
și mai ales, notase el cu satisfacție, „...ne-am introdus și În Comunitate unde am luat efectiv În mâinile noastre treburile obștei evreești”. a.e. „Comercianții stau În espectativă”. Dacă pe săraci Îi cumpăraseră cu un kil-două de făină de păpușoi și o jumătate de kil de fasole, cu cei ceva mai Înstăriți nu le-a mers șantajul celor din CDE iar șeful acestei organizații notase amărât următoarele: „O parte din populația evreească care (sic!, n.n.) se compune din comercianți, stau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Av. Herșcovici să facă planul complect de cultură, urmând ca mâne să complecteze celelante forme”. Este greu de apreciat cam câtă agricultură cunoșteau cei doi intelectuali, fiecare bun, probabil, În domeniul său, Însă (foarte posibil) paraleli complet față de lanul de păpușoi sau cel de grâu ca să nu mai vorbim de deosebirea majoră dintre ștampilele din dotare și cozile blândelor vaci. În perspectivă, competentul comitet de patru care s-a strâns la o șuetă, prevăzuse la cel deal treilea punct ca „În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vizavi de această lucrare dar și ale altora: „[Din „Stele căzătoare”, compl.ns.] se vor elimina părțile subliniate: a) <<...se apropie sărbătorile de toamnă așa că pregătește-te din timp pentru rugăciunea de anul nou (subl. În orig.)>>”; b) <<Basarabia, regiunea păpușoiului și a femeilor grase>>. e) <<Și cîștigul să fie Împărțit În părți egale adică eu să am mai mult și tu mai puțin, un fel de comună (subl. În orig.)>>”. f) Hoțrăh: <<De ce să nu-ți iei un nume
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să apară În „Buletinul oficial al Comitetului popular județean Vaslui” propoziția „Cantitățile de produse centralizate ce vor fi livrate fondului centralizat al statului sunt...”. Cum adică: să afle cumva „amerecanii” și crudul Albion cam ce cantități uriașe de grâu și păpușoi obținuse cel mai sărac județ al țării?! Nu se cădea așa ceva și, de-altminteri, potrivit motivației lui Necula, rușinoasa scriere de mai sus fusese ștearsă „...conform instrucțiunilor”. Întrebare: oare mahării de partid de la Consiliul popular județean Vaslui chiar nu știau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Credem că, În primul rând articolul a fost dat pradă hulpavului coș cu gunoaie pentru că ar fi trezit emoții rudelor militarilor care Îi știau pe aceștia la tras cu pușca În slujba patriei și iubitului comandant suprem, nicidecum la cules păpușoi. În al doilea rând, cenzorul a considerat că bravul ostaș român musai trebuie să știe să Înoate că d’aia s-a dus pentru 1 an și 4 luni la cătănie! e.j. Sssst! Revoluția culturală e la nord-coreeni nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
copii și s-a rugat să fie îndurători cu el. Zadarnice au fost rugămințile omului, după vreo două ore a fost dus pe malul rîpei Racova și împușcat. Tălmaciul i-a spus lui Ghiță Covrig: „Ia-ți acum sacul de păpușoi, că de carne ți-ai făcut rost pe lumea cealaltă!” Mult timp consătenii l-au ținut de rău pe Ghiță Covrig pentru neomenia lui. − Săndele, să ții minte și când vei fi mare să scrii despre aceste întâmplări nenorocite. Bine
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
i-am spus pe un ton nediplomatic" șefule, dacă n-o întinzi de aici rapid , mă duc la tov. General....și s-ar putea sa-ti pierzi galoanele". A dispărut imediat și s-a întors spășit peste un minut "din păpușoi", solicitându-mi cu o voce blândă dacă se poate sa ne mutam 5 metri "mai încolo". La întrebarea mea ce importanță au cei 5 metri la deal sau la vale, "organul" mi-a răspuns -"acolo nu mai e sectorul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
țară) dădea, după fiecare atac urmat de comentarii la radio, telefon unui evreu-român de lângă ambasadă, textul fiind mereu același: "Ițic, ce-au spus (anunțurile erau în ivrit)? E chimică sau nu?" Răspunsul venea imediat: Stai liniștit, iar a căzut în păpușoi și n-a explodat"! O altă alarmă ne-a surprins la restaurantul "București" din Tel-Aviv în timp ce ne delectam cu cei mai minunați mici din viață generoși ca dimensiuni, fragezi, parfumați și mustoși. Cum fiecare casă sau instituție avea o zonă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și dacă n-ajung să-l dau înapoi, în loc de post am să am de-a face cu postul de jandarmi. Mergeți cu Dumnezeu. Unde să mergem? Luca îmi spune: Hai Costică la mine la Pocrovca. Stăm la mama. Mama are păpușoi, are grâu, cartoafe, porc, păsări, așa c-o s-o ducem bine. Învățăm vârtos pentru capacitate iar seara ne ducem la învățătorul Irimia să-l ajutăm să treacă de capacitate că s-a încurcat de trei ori de ea. Ne
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Ne-am întors învingători, obosiți dar siguri pe noi, pe viitorul familiei. Eram definitivi în învățământ spre dezamăgirea revizorului școlar Costenco, un om supărat pe ceilalți în lipsă de motive de supărare. De la Traian Val până la Marineanca, printre lanuri de păpușoi, pe drum de care fără pic de sămânță de piatră ne-a dus tot Steopa Volcov, țăran bulgar ca naționalitate și ca om prieten devotat. În sat, în lipsa fanfarei, am arătat mulțimii de oameni cât de frumoasă poate fi Anastasia
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
i-am spus pe un ton nediplomatic: "Șefule, dacă n-o întinzi de aici rapid, mă duc la tov. General.... și s-ar putea să-ți pierzi galoanele". A dispărut imediat și s-a întors spăsit peste un minut "din păpușoi", solicitându-mi, cu o voce blândă, dacă se poate să ne mutăm 5 metri "mai încolo". La întrebarea mea ce importanță au cei 5 metri la deal sau la vale, "organul" mi-a răspuns: "Acolo nu mai e sectorul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
monumente, instituții și mai ales tradiții impunătoare, nu se compara cu cel al târgului pierdut între colinele de la capătul liniei ferate. Fălticinenii înșiși spun că, dacă vrei să străbați târgul, pleci dintr-o margine și după cinci minute intri în păpușoi. Cu livezi, mici parcuri și localnici ceremonioși, mari amatori de taclale, orășelul are însă farmecul său. Până la război târgul cunoscuse o viață culturală intensă: aici au apărut nu mai puțin de optzeci și opt de periodice diferite, între care, timp
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
capătă oarecare mișcare scenică, cum e cazul în Defăimătorul: Unde merg nicicum nu spun De vrun om vrun cuvânt bun, Ci la toți găsesc ceva Ș-începe a defăima. Zic cutare că-i urât, Cutare posomorât, Cutare e maimuțoi, Bărbaților păpușoi, Cutare e-nșelător, Cutare asupritor, Cutare e nătărău, Cutare barbar și rău, Cutare e necinstit, Cutare este stârcit... Numai ei sunt toți frumoși, Cinstiți și politicoși. Toți s-aseamăn cu Adon, Și la duh cu Solomon. Printre poeziile lirice, parte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mult mai întins: grădina, ograda, standola, grajdul, poiata, ogoarele etc. Toate muncile sale erau subordonate aceluiași criteriu: frumosul. Văruia frumos, prășea frumos, plivea frumos, mătura frumos, spăla frumos, cocea frumos; îi plăcea să aibă straturi frumoase, iarbă frumoasă, grîu frumos, păpușoi frumoși, vacă frumoasă ș.a.m.d. Cînd s-a dus ultima dată la spital - remarcă nașa Floarea - „n-a lăsat o lingură nespălată”. La rîndul său, nici tata n-a fost, cum am scris în fișele respective, un „agricultor”. Din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele; și trec pe lângă casa noastră, și nu întru acasă, ci cotigesc în stânga și întru în ograda unui megieș al nostru, și din ogradă în ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care erau chiar atunci prășiți de-al doilea, și băieții după mine; și, până să mă ajungă, eu, de frică, cine știe cum, am izbutit de m-am îngropat în țărnă la rădăcina unui păpușoi. Și Nic’a lui Costache, dușmanul meu
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care erau chiar atunci prășiți de-al doilea, și băieții după mine; și, până să mă ajungă, eu, de frică, cine știe cum, am izbutit de m-am îngropat în țărnă la rădăcina unui păpușoi. Și Nic’a lui Costache, dușmanul meu, și cu Toader a Catincăi, alt hojmalău, au trecut pe lângă mine vorbind cu mare ciudă; și se vede că i-a orbit Dumnezeu de nu m-au putut găbui. Și de la o vreme
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Costache, dușmanul meu, și cu Toader a Catincăi, alt hojmalău, au trecut pe lângă mine vorbind cu mare ciudă; și se vede că i-a orbit Dumnezeu de nu m-au putut găbui. Și de la o vreme, nemaiauzind nici o foșnitură de păpușoi, nici o scurmătură de găină, am țâșnit odată cu țârna-n cap, și tiva la mama acasă, și am început a-i spune, cu lacrimi, că nu mă mai duc la școală, măcar să știu bine că m-or omorî!” Pasajul, unul din cele
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
cu motivul fricii, al spaimei. Chiar în episodul urmăririi de către cei „doi hojmalăi”, ceea ce îl salvează pe urmăritul Nică este intensitatea fricii. Numai o spaimă „ca aceea” ar putea explica performanța de a reuși îngroparea „în țărnă la rădăcina unui păpușoi”, oricât de bine prășit. Frica turtește, micșorează, îl face și mai „prizărit” pe cel bine înzestrat cu disponibilitatea de a o trăi. Readus în Humulești, de la stâna din Dumbrava Agapiei, unde holera de care voiseră să-l ferească îl dibuise
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
adică bătrâni de pământ pe bani, când groșii polonezi aveau curs la noi în țară. Schingiuirea birnicului; baterea lui la tălpi; închiderea lui în beciuri; punerea lui la gros, în butuci, la temniță: înădușirea lui în fum de ciocane de păpușoi sau de tizic, erau atâtea mijloace barbare prin care se storcea ultimul ban din ceea ce nu avea bietul român". Așa se face că „după ce zapciul domnesc zăpciua pe nedreptul lucrurile scumpe traiului țăranului, că nu le lua nici drept două
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
10 lei - unul, și de la femeile sărace, care n-au nici bărbat nici feciori, încă ia câte 2 lei; și dejma din vin o ia cu vadră mai mare decât vadra cu care vând ei pe la neguțători, și dejma din păpușoi nu o ia toamna când ei culeg popușoiul, ci o ia primăvara, uscați gata, cum și dejma din stupi iarăși nu o ia la vreme, după obicei, ci la venirea desetinei după ce numără stupii, apoi când să vie să ia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o prisacă 50, va lua Episcopia câte o para de stup, iar de vor fi 50, să ia un stup de sămânță și în acea toamnă să-l ridice din prisacă; dejma din popușoi, când se vor începe a culege păpușoaiele, să aibă a trimite episcopia să măsoare cu prăjina fiecare ogor, fiind de față omul, cel cu ogorul, și din 10 prăjini va lua una, după obicei, și câte prăjini se vor veni, să le ia într-un capăt, și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
camătă a luat dumnealui Căpitan Ioan Iojă, acestor săteni, cărora „le-a făcut bine" cu 200 lei. Împrumutul s-a făcut pe 105 zile, de la 22 Mai până la 7 Septembrie, și ca procent i-au muncit una sută prăjini de păpușoi pe cari i-au prășit, i-au cules, i-au cărat în Bacău, i-au desfăcat și i-au urcat în coșer. Cât face această muncă? M-am adresat unui mare proprietar din județul Suceava, care-și cultivă singur moșiile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
am cerut să-mi facă o socoteală de zilele pe care ar trebui să le întrebuințeze un țăran, care să nu fie un exemplu de hărnicie, dar să nu fie nici un leneș de frunte, pentru a munci o falce de păpușoi, de la prașila întâia și până la pusul în coșer, lucrând un pământ mijlociu, adică socotind că s-ar fi făcut o arătură de rând, cum se putea face la 1839, și acest proprietar mi-a făcut socoteala următoare: Un om poate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rând, cum se putea face la 1839, și acest proprietar mi-a făcut socoteala următoare: Un om poate prăși 6 prăjini pe zi, ceia ce însemnează că-i trebuiesc 27 zile pentru a prăși, de 2 ori, o falce de păpușoi, întrebuințează 3 zile pentru a tăia strujenii, 8 zile pentru a căra recolta, socotind că lanul nu-i prea departe de ogradă, și 14 zile pentru a desfăca, a urca păpușoii în coșer și a rândui glugele de strujeni. În
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru a prăși, de 2 ori, o falce de păpușoi, întrebuințează 3 zile pentru a tăia strujenii, 8 zile pentru a căra recolta, socotind că lanul nu-i prea departe de ogradă, și 14 zile pentru a desfăca, a urca păpușoii în coșer și a rândui glugele de strujeni. În total 52 zile pentru 80 prăjini. Care era prețul muncii în 1839? În volumul III din colecția domnului Sturdzașcheianu, găsim aceste prețuri. În județul Bacău, ziua de prășit, socotindu-se câte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]