711 matches
-
După moartea acelora e nevoie să li se străpungă inima cu un fier înroșit în foc sau să fie arși și cenușa să li arunce în patru vânturi sau pe apă. Legenda spune că norii sunt purtați ca oile la păscut de duhurile ploilor, niște uriași leneși care dorm zi și noapte prin peșteri și văgăuni și constituie un fel de comunități de puturoși. Când se trezesc, cască, se întind și întreabă plictisiți: Mă..., pe unde mai purtăm astăzi norii, ca să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
e muzeu, este de muze, expune vremea cu cale ferată reușind prin păduri și nu stîrpind-o, cîștig locomotiva diesel-electrică, nu pe aburi, păstrăm cîștigul la starea de reconstituiți, tremurînd umed de dimineață, depășită cumpăna de ape, coboară, verde, oi la păscut, a! ce dimineață e asta, Vulpășeștilor? vulpes vulpes, nimeni urcător, nimeni coborîtor: doi la număr, grădinile pline, clădire industrială din Roman în zare, Sagna gospodăria sumă geografică a uneltelor de lucru, case noi prea apropiate, podul peste Siret, apa mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu un prag mai sus ca noi, vegetale învățate cu frigul! raiul înfiripării rasei noastre ca rasă vegetală, peisajul devastat și parte în devastarea interioară, ca la însămînțare, crește ce scapă vederii! Înapoi Oneștiul, soare la apus cu locul de păscut două vaci în semnele urbane, Bîlca băiatul urcat din oraș cu sora lui, fuste în crețuri colorate, e dintre țigani, o să rămînă la cărat gunoaie în saci și pungi urîte. În sala de așteptare Adjud liniște, un călător, doi cîini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
miturile, disponibile altele, ce este albul net, arc stricat în călătorie, lipsa de dovezi de prezent, satele integrate cîndva la exponate despuiate de codri, locomotiva 40-0078-02 tractează personalul Teiuș Deda Brașov, locomotiva împingătoare intersecția spre Bălan, stînele de brazi la păscut trec dintr-o parte într-alta, pe fundul văii prefaceri în amestec, foile verzi între foioase desfrunzite, lopeți cu tăișul în sus, e vis, dar să nu crezi că s-au adunat toate, sînt și urme de neurmărit, multiple, sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
al Revoluției române! I.T.: Da! Deci au fost situații în care oamenii au reacționat imprevizibil. De fapt, ce fusese? Acolo, pe câmpul ăla de trei-patru kilometri, un cetățean n-a avut de lucru și a ieșit cu oile noaptea la păscut. Dar nu a fost singurul moment tensionant din noaptea aceea, că se mai auzea la 2-3 ore câte o răpăială. Trăgeam noi, trăgeau și ceilalți de la Tunari. Bănuiesc că cel cu oile își mai aprindea câte o țigară și, în
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
70 de bani prăjina de prașilă și 30 de bani cea de secere”. Prețurile pentru folosirea suhatului erau asemănătoare celorlalți. Aproape de Buhăiești era și moșia Bârzești ce pe atunci era arendată de către proprietarul Iamandi evreului Samoil Costiner. Acesta cerea pentru păscutul vitelor pe imașul său suma de 40 de lei pe falce și doi lei pentru o oaie. O facilitate importantă pe care acest arendaș o acorda sătenilor era aceea că chiar dacă o familie lua în dijmă mai mult de o
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Biserica e bine întreținută, întotdeauna împodobită cu flori. Dangătele de clopot îndepărtate, pe care le aud uneori, cred că vin din alt sat, la fel de micuț, situat în apropierea fermei Amorne, unde ținutul e mai blând și oile găsesc iarbă de păscut. În Narrowdean nu există nici casă parohială, nici conac; prin asta nu vreau să spun că aș fi avut cea mai mică intenție să mă bat pe burtă cu pastorul și cu moșierul! De asemenea, am intuit, cu mare bucurie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
tăietori de lemne, pescari, vânători, moara satului, și multe alte meserii tradiționale în mediul rural. Animalele din curtea țăranului sunt prezente în mai multe tablouri, deoarece sunt foarte legate de viața țăranului român. Tablouri cum ar fi mulsul vacii, la păscut, cu oile, curtea cu păsările și diverse animale de curte, câinele și pisica, au fost și vor rămâne o puternică sursă de inspirație pentru pictorii naivi. Dar nu doresc să fac doar o enumerare a acestor teme sau subiecte de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
înțeles la vremea respectivă, considerându-l un dur. Câteva exemple pot fi sugestive în acest sens: Eram într-o zi de Paște, copil de 9-10 ani. Tata mă trezește în zori să mănânc ceva și să merg cu boii la păscut ... "căci ei nu știu de sărbători". Mi-a indicat să merg cu ei păscând pe culmea Dealului Iezerului până în poienile pădurii noastre de pe "Lesa". A fost pentru mine o tortură, nu pentru treaba în sine căci o mai făcusem și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mă fac remarcat. Neștiind exact ziua când va veni, ca să mă îmbrac și eu mai "remarcabil", s-a întâmplat că a sosit la noi într-o duminică dimineață când eu, ca de obicei, eram trimis de tata cu boii la păscut. Aveam pe mine niște pantaloni mai vechi care, fără să-mi dau seama, probabil n-au rezistat rugilor de mure și altor arbuști spinoși prin care m-au băgat animalele naibii în căutare de ierburi. Cum aveam obligația să stau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
spanac, păpădie etc.) sau cultivate (bostan, sfeclă, floarea soarelui ș.a.), pe care trebuia să le hăcuim cu satârul (aveam degetele pline de cicatrice) și să le amestecăm cu făină de porumb sau cu cereale); pe la 5-6 ani eram promovați la păscutul cârlanilor, vițeilor; pentru ca de la șapte ani, în timpul liber, să primim înalta responsabilitate de a paște animalele mari și chiar participarea la treburile câmpului (arat, prășit, secerat) în funcție de sezon. Am mai spus-o și o voi mai spune. Prin această antrenare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
seminar am mers cu gura căscată la numărul mare de biserici ... cu niște clopote enorme în turnurile de la poartă ... ce făceau un zgomot asurzitor. Eu, care nu prea eram dus la biserică (căci duminica, obișnuit, eram planificat cu vitele la păscut), am început să mă îngrijorez de atmosfera în care îmi voi duce viața dacă voi fi admis la seminar. Dumnezeu m-a înțeles și m-a ajutat însă. Ajuns în curtea seminarului am văzut localul cu schele de jur-împrejur. Părintele-director
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Galați și putea să facă mai ușor rost de unele alimente. De la Ciceu venea cu pâine, făină de porumb și cartofi, iar de la Galați ne aproviziona cu pește. Aveam o vacă cu lapte. Balaia, pe care o duceam zilnic la păscut în timpul verii. Mergeam cu ea câte 2-3 km pentru a găsi unele miriști sau haturi cu buruieni pentru păscut. Uneori mergeam singur, alteori mă mai asociam cu unii băieți; nu trebuia să fim mulți deoarece era greu de găsit locuri
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și cartofi, iar de la Galați ne aproviziona cu pește. Aveam o vacă cu lapte. Balaia, pe care o duceam zilnic la păscut în timpul verii. Mergeam cu ea câte 2-3 km pentru a găsi unele miriști sau haturi cu buruieni pentru păscut. Uneori mergeam singur, alteori mă mai asociam cu unii băieți; nu trebuia să fim mulți deoarece era greu de găsit locuri cu mai multă iarbă. Pot spune că am cunoscut natura în măreția și căderea sa, provocată de perioade lungi
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ranch trebuie să dispună de mult capital propriu sau de credit. Vitele slabe sunt vândute În regiunea porumbului pentru Îngrășat. Când e lipsă de fân, oierii merg În transhumanță cu oile În regiunea grâului de toamnă, unde le țin la păscut pe grâu. În statul Kansas, sistemul e răspândit, fermierii constatând că grâul nu suferea și În orice caz plata primită pentru pășunat le convenea. Interlocutorul meu, la despărțire, Îmi oferă un miel pe care Îl avea sub haină. E plăpând
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
botul calului alb ce stătea nemișcat, cu capul aplecat, parcă dormitând. De fapt, nu era un cal propriu-zis, ci mai mult o mârțoagă costelivă, neascultătoare, ce arunca tare cu copitele, încât nimeni nu se apropia de ea, iar vara la păscut avea grijă să-i lege bine picioarele din față cu o sfoară groasă. Mârțoaga era nărăvașă fiindcă, odată, la arat într-un pământ ca piatra a fost bătută tare cu o bâtă: urmele se vedeau și acum. Aproape jumătate din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Galați și putea să facă mai ușor rost de unele alimente. De la Ciceu venea cu pâine, făină de porumb și cartofi, iar de la Galați ne aproviziona cu pește. Aveam o vacă cu lapte. Balaia, pe care o duceam zilnic la păscut în timpul verii. Mergeam cu ea câte 2-3 km pentru a găsi unele miriști sau haturi cu buruieni pentru păscut. Uneori mergeam singur, alteori mă mai asociam cu unii băieți; nu trebuia să fim mulți deoarece era greu de găsit locuri
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și cartofi, iar de la Galați ne aproviziona cu pește. Aveam o vacă cu lapte. Balaia, pe care o duceam zilnic la păscut în timpul verii. Mergeam cu ea câte 2-3 km pentru a găsi unele miriști sau haturi cu buruieni pentru păscut. Uneori mergeam singur, alteori mă mai asociam cu unii băieți; nu trebuia să fim mulți deoarece era greu de găsit locuri cu mai multă iarbă. Pot spune că am cunoscut natura în măreția și căderea sa, provocată de perioade lungi
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
au fost crescători de ani male, mai ales de oi, de vaci și de păsări : „Dacă În timpul verii, de pildă - scria Tache Papahagi În 1924 despre satele maramureșene -, vezi cârduri de rațe, dar mai ales de gâște Înălbind livezile la păscut, poți fi de la Început sigur de existența elementului evreiesc În satul respectiv” <endnote id="(13, p. 86)"/>. Gâște creșteau evreii și În curțile marilor orașe, chiar și În cartierul bucureștean Dudești-Văcărești. „Nu auzi În tot cartierul [evreiesc] lătrat de câine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
picioare și înțelegea cerințele părinților, i se punea în mână o vărguță și i se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să mânuiască sapa, secera, coasa sau plugul. În felul acesta, copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
s-a prezentat la post, școala, o construcție modestă ce nu se deosebea prea mult de casele sătenilor din mica localitate, a întâmpinat-o cu lacătul pe ușă, cu împrejmuirea dărăpănată, iar curtea plină de bălării oferea vecinilor loc de păscut gâștele și cârlanii. Îngrijitoarea, cu plată forfetară, era plecată la câmp și, până la întoarcerea ei, tânăra învățătoare s-a întreținut cu vecinele și cu copiii lor. Soarele se ridicase mult pe bolta senină și prefira o lumină gălbuie specifică începutului
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și peticită, de încălțările hârbuite, încărcate de obiele și ciorapi groși din lână, de căciuli decolorate și roase, de mănuși și fulare. Desculți, cu haine ușoare pe noi, zburdam în urma vitelor sau cârlanilor care ni se dădeau în grijă pentru păscut. Apropierea Paștelui la orizontul de timp îmi bucura sufletul. Părinții îi pregăteau sosirea cu întreaga dăruire. Pereții odăii în care locuiam iarna erau cârpiți cu lut, amestecat cu baligă de cal, și văruiți. Scândurile și grinzile tavanului, afumate și prăfuite
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
o zi la alta rănile deveneau tot mai consistente și vizibile. Primul gând a fost că se poate să fi contactat vreo râie... Și râia când se ia, se ține...! Scărpinatul de toate gardurile, precum caprele pe înserate venind de la păscut. Când am făcut cunoscut cazul, mi s-a spus că am o pastila ce previne eventualele alergii la tratamentul prescris. Da...hepatita medicamentoasă își făcuse apariția. Lipsa protecției ficatului își arată roadele. După semnalul tras...după scandalul pornit, am primit
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
fă codița fetelor cît codița iepelor!“ în ziua de Sf. Toader, fetele trebuie să se laie pînă în ziuă, ca să le crească părul ca cozile cailor, că dacă n-ar face aceasta, atunci caii pe care îi mînă Toader la păscut le-ar paște cozile. în acea zi se slobod caii la păscut. Dacă ți-i frică de ceva, ia păr de la urs și te afumă, că-ți vine bine: uiți frica. Cînd ești spăriet de-un cîne, să te afumi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trebuie să se laie pînă în ziuă, ca să le crească părul ca cozile cailor, că dacă n-ar face aceasta, atunci caii pe care îi mînă Toader la păscut le-ar paște cozile. în acea zi se slobod caii la păscut. Dacă ți-i frică de ceva, ia păr de la urs și te afumă, că-ți vine bine: uiți frica. Cînd ești spăriet de-un cîne, să te afumi cu păr de-al lui. Dacă i se dă cuiva păr de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]