1,531 matches
-
nu se hrănește cu pâine. A fost mare supărare pe soarta tristă pe care a avut-o păstrăvul meu! Nu a avut parte de el nici Aurel, care îl furase de la mine, dar nici eu! D-ale copilăriei!... Referință Bibliografică: Păstrăvul meu / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1273, Anul IV, 26 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PĂSTRĂVUL MEU de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371070_a_372399]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > CE TÂNĂR... Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 224 din 12 august 2011 Toate Articolele Autorului Ce tânăr pește mai eram...în spirintenele ape Nisipul din clepsidre îl săream în clipe albe Eram un păstrăv lin zburătăcind silabe Peste cascadele înlănțuite-n salbe. Ce curcubeu înmiresmat jucam în soare Ce nuferi de lumină în umbra serii mă doreau Eram un fluture rănit de-o albă floare Senine vânturi în tăcere îmi cântau. Ce pește tânar
CE TÂNĂR... de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371241_a_372570]
-
l-am considerat o pierdere de timp, eu fiind un personaj veșnic ocupat cu treburi în mișcare nu cu așteptatul la „dacă mușcă, sau nu mușcă” (peștele, desigur!)... Băiețică al meu, mai răbdător, a prins trei pești mari, asemănători cu păstrăvul de mare, grei de peste două kilograme fiecare. Am pus și eu mâna să-l ajut să-i scoată! Era tare fericit! Prinsese Kahawai! Bun de mâncat! La al patrălea, am avut o surpriză. Am văzut că era îmbârligată peste el
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
un „coach-bus” frumos, curat și comfortabil am plecat spre Wellington, capitala țării. Ne-am oprit pe parcurs, pentru a lua masa de prânz, la Taupo, oraș așezat pe malul celui mai întins lac vulcanic din Noua Zeelandă. Lacul era plin de păstrăvi, cu o apă foarte bună la gust, rece și proaspătă! Taupo, în limba maori, este o prescurtare a numelui „Taupō-nui-a-Tia” care înseamnă „Marea mantie a lui Tia” - Tia fiind o căpetenie locală (și un explorator) care a descoperit lacul. Am
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
că dacă întind mâna pot atinge norii grăbiți. Alteori, plimbându-mă prin Cheile Ordâncușei, îmi imaginez haiduci călărind prin pădure pe cai puternici, chiuind de zor, sau, dimpotrivă, ascunzându-se în grotele care se deschid, tot atât de dese pe versanți ca păstrăvii în apa limpede. În fiecare an, mai descopăr câte ceva, că e peșteră, cascadă sau o simplă pensiune rezemată în coasta unei păduri, așa încât nici nu mă mai străduiesc să caut alte destinații concediilor mele. E clar că Munții Apuseni sunt
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
a primei întâlniri ce vor ștrangula cuvintele aproape de capătul lor ne-am așezat la o măsuță pe malul cernei dăruidu-ne reciproc un volum cu autograf cuvintele se completau asemeni unei vieți în doi am urmărit acest fir ca pe ultimul păstrăv al unui cârd de păstrăvi ce-mi cutreierau visul ca o apă cristalină ... Citește mai mult am crezut că iubirea este la felaceeași emoție și neliniște a primei întâlnirice vor ștrangula cuvintele aproape de capătul lorne-am așezat la o măsuțăpe malul
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
ștrangula cuvintele aproape de capătul lor ne-am așezat la o măsuță pe malul cernei dăruidu-ne reciproc un volum cu autograf cuvintele se completau asemeni unei vieți în doi am urmărit acest fir ca pe ultimul păstrăv al unui cârd de păstrăvi ce-mi cutreierau visul ca o apă cristalină ... Citește mai mult am crezut că iubirea este la felaceeași emoție și neliniște a primei întâlnirice vor ștrangula cuvintele aproape de capătul lorne-am așezat la o măsuțăpe malul cernei dăruidu-ne reciprocun volum cu
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
râpă îmbrăcată-n bălărie. Iar trupul ți s-ar umple de noroaie, Târâte de șuvoaiele de ploaie ! Atât i-a spus și a pornit agale, Ducându-și unda lină înspre vale, Dar și-a vestit iubirea printr-o boare Și păstrăvi ce înoată spre izvoare. *** Ciclul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Legenda râului de dor (Altruism) / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1441, Anul IV, 11 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile
LEGENDA RÂULUI DE DOR (ALTRUISM) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376743_a_378072]
-
pentru buna desfășurare a lansării volumului de poezii. Repeta pentru a nu știu câta oară: - Deci, aperitivele: mușchi file afumat, salam uscat, cârnăciori picanți afumați, șunculiță fiartă în arome și dată la fum de lemn tare, file de morun, somon, păstrăv la cetină, icre (negre, aurii, de păstrăv, roșii Beluga, roșii de Manciuria, de știucă cu ciuperci, de crap cu ceapă), stridii marinate, creveți cu sos de usturoi, rondele de hering cu alge, sau cu castraveți, apoi: cârnații de mistreț cu
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
poezii. Repeta pentru a nu știu câta oară: - Deci, aperitivele: mușchi file afumat, salam uscat, cârnăciori picanți afumați, șunculiță fiartă în arome și dată la fum de lemn tare, file de morun, somon, păstrăv la cetină, icre (negre, aurii, de păstrăv, roșii Beluga, roșii de Manciuria, de știucă cu ciuperci, de crap cu ceapă), stridii marinate, creveți cu sos de usturoi, rondele de hering cu alge, sau cu castraveți, apoi: cârnații de mistreț cu căprioară, pulpă de căprioară la tavă, tăiată
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
proțap, loc de joacă pentru copii, cerdac în aer liber cu o suprafață acoperită și deschisă ce poate adăposti, la umbră, circa 30 de locuri pentru masă ori activități culturale, în imediata apropiere a salbei de lacuri artificiale destinate creșterii păstrăvilor. Toată zona este acoperită de vegetație proaspătă, bogată, verde și la fel de curată ca aerul pe care-l respiram cu vădită plăcere. Pe acest teren acoperit de iarbă, la distanță de circa 15-20 de pași una de alta și de căsuțele
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
Când zâmbeau a râde sfinții” - proză scurtă (2009), „Fiare vechi și-nmiresmate”(2009). Este membru al USR. Așa cum afirmă poetul, dragostea pentru natură îi este insuflată de moșul său, Costan, de unde și înclinația lui de a se ocupa de creșterea păstrăvului și de turismul zonal. Am înțeles că se vorbește, prin zona Câmpulungului, că poetul Tucu Moroșanu este un singuratic. Poate că ideea a izvorât din versurile acestuia, incluse în poemul „Nu-mi pasă”, din volumul „Fiare vechi și-nmiresmate”, în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
ele prin canale înguste de mai puțin de un metru, prin care apa trecea în aval. Admirasem, mai întâi, două rațe sălbatice, după convingerea noastră, care se jucau într-un bazin ce nu făcea parte din lanțul celor populate cu păstrăvi, în apropierea clădirilor anexă, toate construite din lemn. Erau prizoniere acolo și nu puteau evada pentru că acel bazin îngust era acoperit cu grilaj de sârmă. Am presupus că sunt locatare cu vechime deoarece nu s-au speriat prea mult de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
vreun film... - Ce-mi dai să-ți spun eu ce este? m-a întrebat Silvia râzând cu gura până la urechi. Îți dau, îți dau... N-am ce, acum! am răspuns eu pipăindu-mi demonstrativ buzunarele și borseta. Îți dau un păstrăv, dacă vrei, am revenit de îndată privind lacul. - Dacă nu ne-a dat nenea ăsta de aici, n-ai tu de unde! A răspuns ea abia stăpânindu-și râsul. Dai o bere sau o țuică la cameră sau în oraș... Este
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
ai tu de unde! A răspuns ea abia stăpânindu-și râsul. Dai o bere sau o țuică la cameră sau în oraș... Este vidră, dragă! - Ptiu! Fi-r-ar să fie! Asta este, îmi aduc aminte... Dau berea, dar hai să vedem și păstrăvii! Am mers pe digul dintre două bazine. Erau mulți, dar micuți. Erau așa de vioi când se ascundeau la apropierea noastră ori a umbrei noastre, că abia puteai să-i urmărești până să dispară. Parcă erau țipari, ca aspect și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
momentul festiv al întâlnirii cu gazdele noastre pe care le-am văzut în fața casei bătrânești. Era domnul Ioan Grămadă cu soția sa, Didina, având de o parte și de alta pe cei doi nepoți după fiică - Teodor Adrian și Ionela Păstrăv -, care recitaseră versuri cu ocazia lansării volumului „Poezii și poeme din Bucovina”, scrisă de bunicul lor. Erau toți îmbrăcați în frumoase costume populare tradiționale. Domnul Ioan Grămadă purta de brațe un platou acoperit de ștergar țărănesc țesut în minunate modele
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și evanescențelor, din care se nasc și versurile, și proza pentru copii ale lui D., de o naturalețe și „copilărire” autentice. SCRIERI: Din Nord, Iași, 1972; Vreți să aveți și voi un zmeu?, Iași, 1972; Pădurea românească, București, 1976; Acțiunea „Păstrăvul de argint”, București, 1976; Târziu în decembrie, Iași, 1981; Noapte de grație, București, 1982; Vânătorul de fluturi, Iași, 1990; Ospățul rechinilor, Iași, 1994. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, A doua carte, CL, 1976, 11; Adrian Popescu, George Damian, „Pădurea românească”, ST
DAMIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286662_a_287991]
-
misterioase ca și componentele pietrei filosofale. Charlotte despăturea un ziar vechi, îl apropia de lampa ei cu abajur turcoaz și ne anunța meniul banchetului dat în onoarea suveranilor ruși la sosirea lor la Cherbourg: Supă Supă-cremă de creveți Casolete Pompadour Păstrăv din Loara înăbușit cu vin de Sauternes Fileu de berbec sărat cu mânătărci Prepeliță de podgorie à la Lucullus Găini îndopate din Mans Cambacérès Înghețată cu vin de Lunel Punci à la romaine Potârnichi și ortolani fripți umpluți cu trufe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
două polarități: „aur” și „scrum”, primul fiind simbol al voluptății de a gusta clipa, iar celălalt al melancoliei de a contempla trecerea. M. agreează firescul și simplitatea, expresia armoniei clasice ori folclorice. A publicat și literatură pentru copii. Astfel, Orarul păstrăvului și al mierlei (1982) este un roman al mărturisirii autobiografice, care uzează, într-o manieră accesibilă, de liric și poematic. Scriitorul recompune pitorescul localității natale când reconstituie vârsta de aur, așezată sub zodia „păstrăvului și a mierlei”. Prin intensitatea retrăirii
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
și literatură pentru copii. Astfel, Orarul păstrăvului și al mierlei (1982) este un roman al mărturisirii autobiografice, care uzează, într-o manieră accesibilă, de liric și poematic. Scriitorul recompune pitorescul localității natale când reconstituie vârsta de aur, așezată sub zodia „păstrăvului și a mierlei”. Prin intensitatea retrăirii și insistența lirică prozatorul realizează o carte de atmosferă și o monografie poematică. Evocarea se oprește uneori asupra unor detalii de ordin lexical, folcloric și etnografic. SCRIERI: Corabia autohtonă, București, 1969; Măști de zăpadă
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
etnografic. SCRIERI: Corabia autohtonă, București, 1969; Măști de zăpadă, Timișoara, 1973; Vacanța perpetuă, București, 1975; Tărâmul de flacără, Timișoara, 1976; Paloșul strămoșesc, București, 1977; Privighetoarea albă, București, 1979; Voicu și craiul șerpilor, Timișoara, 1980; Nălucile de aur, București, 1980; Orarul păstrăvului și al mierlei, București, 1982; Albastra putere a lirei, Timișoara, 1984; Aur și scrum, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Timișoara, 1987. Repere bibliografice: Doinaș, Poezie, 130-140; Grigurcu, Teritoriu, 253-258; Alexiu, Ideografii, 178-180; Ruja, Valori, 77-78; Grigurcu, Existența, 344-348; Ruja, Parte, II
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
fumători ca despre o categorie socială defavorizată, discriminată. Or, aici vine reacția lui Marlboro, care a scos practic reclama În afara oricărui spațiu de civilizație, proiectând pe panouri scene naturale fabuloase, cu munți Îmbietori, cai nărăvași și râuri zglobii, mustind de păstrăvi. Ceea ce sugerează reclama este tocmai imperativul articulării unei personalități multiple: În momentul În care fumezi, realizezi o anumită reduplicare, te transpui În spațiul acesta utopic. Mircea Muthu: Da, dar acesta e un spațiu mitizat deja. Ștefan Borbély: Este un spațiu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
școlile de analfabete înființate, conferințele și șezătorile artistice săptămânale, întrunirile pentru mărirea producției șneclar în originalț încadrare în efortul general al țării. În școlile de analfabeți au învățat să scrie și să citească 1 milion de bărbați și femei. Maistorița Păstrăv Elena de la fabrica „Filatura Românească” lucrând la mașini a ridicat producția cu 75%. Un alt domeniu de activitate în care femeile din F.D.F.R. au dat dovadă de înaltă conștiință cetățenească și solidaritate națională a fost acel al asistenței. Încă de la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mea, spirala de metal acoperită de noroi, iar apoi cursa a luat sfârșit. M-am trezit mai târziu, pe bancheta din spate a unui automobil ciudat. O rablă cu pături pe banchete. Pe lunetă era lipit un abțibild cu un păstrăv prins În cârlig. Șoferul purta o șapcă roșie. În spațiul micuț de deasupra bentiței ajustabile care-i Încheia șapca se vedea părul zburlit de pe gâtul lui cu cicatrice. Îmi simțeam capul moale, de parcă ar fi fost Înfășurat În tifon. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]