5,724 matches
-
cea nouă. Am băut mult și m-am culcat pe la nouă căutându-mi în somn uitarea. Acum mă întrebam dacă n-ar fi bine să încerc din nou să dorm. Treaz nu eram bun de nimic. Am tras din nou păturile pe patul de campanie și m-am întins peste ele fără să sting lumina; dar durerile în brațe și-n picioare îmi reveniseră și mi-am dat seama că n-are rost să încerc să mă odihnesc. M-am sculat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
apretate și cravate, unii aveau batiste În buzunarul de la piept, alții, ceasuri de aur În veste toți purtau pălărie și cam jumătate din ei se sprijinea În baston. Mi-am dat seama imediat că bărbații din poze făceau parte din pătura de jos a clasei mijlocii, dornici să dezvăluie semnele care indicau poziția lor În societate. — A, o interpretare „atributivă“, spuse Karp, bazată pe caracteristici secundare. Ce bine ar fi să vadă mai mulți oameni lucrurile cum le vedeți dumneavoastră, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În lumina lunii. Materialul suplu Îmi aluneca pe corp, ca o piele nouă, și am avut prima... În fine, știi tu. Care n-a fost provocată din cauză că aveam vezica plină sau că mi-era frică. Când m-am trezit dimineața, pătura era la picioarele mele și mi-am dat seama că fusesem cu siguranță descoperit. Ușa spre bucătărie era deschisă și soră-mea stătea deja la masă. Dar nimeni nu mi-a spus nimic. Înainte să plec la școală, am pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
terminându-și exercițiile euritmice, arăta spre pantofii lui, ca să explice că, după fiasco-ul războiului, poporul german ar fi făcut bine să rămână cu picioarele pe pământ. Cu pumnii Încleștați, adăugase că potențialul revoluționar putea fi descoperit doar acolo, În păturile cele mai joase ale societății. La care bărbații au răspuns ridicându-și brațele, schițând acel salut caracteristic, spunând că pentru un german adevărat, exista o singură cale: aceea a perfecționării. Apoi, ca de obicei, taberele s-au năpustit una asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
m-am apropiat de Else. Aveam nevoie de răspunsuri la dilema mea, și dacă trebuia să aștept până ne Întâlneam la Apollo, ar fi durat ceva. Colega mea avea capul Îmbrobodit, iar mâinile i se odihneau pe roțile de cauciuc. Pătura care acoperea de obicei ce-i mai rămăsese din picioare, alunecase și acum dezvelea două cioturi palide. — Luni nu spectacol. — Bună seara și ție, Else. M-am holbat la picioarele ei amputate cu o fascinație reținută. Picioarele se terminau chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Întrebam În gând dacă cioturile erau de aceeași lungime. Și dacă asta conta În vreun fel. Else, prefăcându-se că n-a auzit nimic, dădu din cap Înspre scări. Profitând de faptul că mă uit În altă parte, Își aranjă pătura. — Lech și Thaddeus, mă informă, dat raportul despre tip cu păr roșcat În drum spre noi. Numai Knisch poate fi. Unul din băieți trebuie să fi fost acea umbră care se strecurase prin crăpătura din grămada de scânduri. — În cazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
trebuit să-și amputeze un singur picior și apoi pe celălalt. Între aceste două operații a trecut un an, destul ca ceilalți pacienți de la Mizerie să aibă timp să-i inventeze o poreclă. Durere Închipuită, declară Else, bătând darabana pe pătură. Testifortanul doar alină. Organism mai tânăr, performanțe mai bune, Else se face mai puternică din nou. Prețul e 9,80 reichsmark pachetul. Lichid, mai ieftin cu o marcă. Dar pastilele pentru femei, mai mult cu 2 mărci. Dificil cu salariul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
precum curajul, puterea și forța. Deși era greu de spus fără un examinare adecvată, Otto era un exemplar strălucit pentru viitorul german - „poate chiar un mușchi cremaster, doamnă dragă!“ — „Cremaster“? Ești sigură că a folosit termenul acesta? Bătând darabana pe pătura care Îi acoperea picioarele, Else se arătă ofensată. — Știu anatomie, Sascha. Și chiar și nume de mușchi. Conform spuselor doctorului, societățile ideale funcționează ca scrot strâns. Necesită conducător puternic cu viziuni. De aia numele. Astfel au funcționat statele-orașe din Grecia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mi-era cald, mă simțeam tristă și fericită și disperată. Toate laolaltă. Și foarte-foarte confuză. Simțeam că mă dor toate, dar și Îmi plăcea. Până la urmă am găsit căruța, m-am urcat În ea și m-am ascuns sub o pătură pentru cai. Pentru prima oară În viața mea, m-am simțit ciudat. Ca și când m-ar fi furnicat ceva pe dinăuntru. Ca atunci când ai băut prea mult sifon, știi? Cu niște ochi pe care nu-i mai văzusem niciodată, Dora Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mai Îndrăzneață și am Încercat să-mi dau seama de unde venea confuzia aceea. Mângâindu-mă pe tot corpul, mi-am dat seama că sursa era știi-tu-ce. Așa că... ei, mă rog, nu-i cine știe ce secret: am Început să mă pipăi. Dar pătura cu care mă Înfășurasem Îmi amintea de mâinile bucătarului, așa că m-am oprit destul de repede. Apoi până la urmă am adormit cumva. Dora luă o pauză, gânditoare: M-au trezit niște mâini care Încercau să mă ajute să intru În casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
picioarele mele, metroul zgomotos Își continuă drumul În lumea subterană, ferindu-se de lumină. Pe maidanul unde fusesem jefuit cu câteva seri În urmă, Chérie alerga În cerc, fascinată de un capriciu În care se complăcea. Un ziar și o pătură zăceau lângă frunzișul des. Chiar când mă gândeam să iau ziarul, un muncitor de pe șantierul din scuar dădu la o parte ramurile grele și Își făcu apariția. Când m-a observat și-a tras fermoarul de la șliț și, ștergându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o parte ramurile grele și Își făcu apariția. Când m-a observat și-a tras fermoarul de la șliț și, ștergându-și mâinile pe pantaloni, bâlbâi: „Vei vedea...“ Dând un picior dezinteresat În direcția lui Chérie, Își recuperă Völkischer Beobachter-ul și pătura, apoi plecă. Am Încercat să atrag atenția câinelui stupid al lui Heino, care adulmeca tufișurile. Dar fiindcă nu părea să mă fi recunocut, mi-am continuat drumul spre casă. Deși nu era mai mult de opt, se lucra de zor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de această fidelitate imposibilă, absurdă față de trecutul îndepărtat! În 1950, la vârsta de numai șaptesprezece ani, la două luni și jumătate după ce lăsasem în urmă Newark-ul (ei, nu chiar „în urmă“: în fiecare dimineață, la trezire, mă uit năuc la pătura străină din mâinile mele și la dispariția uneia dintre ferestrele „mele“; rămân mâhnit și nedumerit clipe-n șir în fața acestei transformări la care mi-a supus maică-mea dormitorul) - comit fapta cea mai vădit sfidătoare a vieții mele: în loc să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
a luat de mână, obrajii au început să-i strălucească și, când ne-am întors la ea acasă și ne-am băgat în pat, Sally mi-a zis: — Alex... vreau. — Ce vrei? Dar ea se vârâse deja cu capul sub pături, dispăruse cu totul: mi-o lua la muie! Mai bine zis, mi-a luat făcălețul în gură, l-a ținut așa cam cât ai număra până la șase, îl ținea acolo pe mititelul ăla luat prin surprindere, doctore, ca pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mi-o lua la muie! Mai bine zis, mi-a luat făcălețul în gură, l-a ținut așa cam cât ai număra până la șase, îl ținea acolo pe mititelul ăla luat prin surprindere, doctore, ca pe un termometru! Am dat păturile la o parte - trebuia s-o văd și pe asta! Nu aveam ce simți mare lucru, dar, vai, priveliștea făcea toți banii! Numai că Sally își terminase deja treaba. O mutase deja pe-un obraz, de ziceai că-i schimbătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
lăsă să se scufunde, nu prea mult, ca picioarele să-i atingă nisipul În caz că urma s-o cuprindă teama, ci doar atât cât să plutească fără efort În direcția În care voia să meargă - spre un pat, o pernă, o pătură și spre somn. Ea văzu cum grația se Întoarce asupra lui o dată cu Încrederea, cum Încetează să se mai scuze sau să pledeze și devine doar o umbră plină de compasiune. Myatt nu se duse să-l găsească pe conductor, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cu balustradele argintii aurite, iar ea aștepta În capătul scării, avea o mustață mică și arăta spre o femeie care ședea și cosea, cosea, cosea, și-l anunță: — Ți-o prezint pe doamna Eckman. Coral Musker Își scoase mâna de sub pătură ca să protesteze, În timp ce dansa și dansa și dansa sub reflector, iar producătorul o lovea cu un băț peste picioarele ei goale, spunându-i că nu-i bună, că Întârziase o lună, că-și Încălcase contractul. Și În tot acest timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Chiar mă distrez aici, prostindu-mă cu machiajul, spuse Lauren. O ador pe Phoebe, dar nu e zdravănă la cap. Adică, da, cum să nu, sunt cu adevărat vreo cincizeci de catralioane de plozi care țin morțiș să aibă o pătură de 20000$, făcută din păr de pui de lamă. Lauren și Tinsley luară fiecare câte o sticlă de apă pentru copii și se Înghesuiră pe canapeua din fața mea. Tinsley goli cu nonșalanță o farfurioară cu migdale În coșul de gunoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pe Hunter timp de două săptămâni. De fapt, mă simțeam refăcută. Căsnicia era un paradis. Când m-am dus să verific dacă bagajele fiecăruia erau În mașina care trebuia, m-am simțit protejată În fața durerii iminentei noastre despărțiri de o pătură de iubire și alintări. — Cred că ai totul În mașină, iubitule, am spus, privind În portbagaj la cele două bătrâne valize Globetrotter bleumarin care erau ale lui Hunter. Dar... nu cred că asta este a noastră. În portbagajul mașinii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
trezește după patru ore. Eu sug o pastilă de Remeron Înainte de culcare. Este cel mai puternic antidepresiv de pe piață. O pastilă te adoarme buștean pentru douăsprezece ore. —Atavan te face să te simți ca și cum ai fi Învelită bine cu o pătură de iubire, declară Marci, râzând copios după ce a spus aceste cuvinte, cu ochii sclipindu-i. „Oare chiar toată lumea din New York lua pastile“, m-am Întrebat eu cu groază. „Oare de-aia arăta Phoebe Întotdeauna atât de țanțoșă? Cum altfel să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
am luat-o la picior pe ieșirea pentru caz de incendiu și apoi În jos, pe scări. În secret, eram bucuroasă că aveam pilula de Klonopin de la Marci: În situație de criză nu are cum să-ți facă rău o pătură de iubire indusă chimic. — Poți să crezi că Henri mi-a trimis o lamă drept cadou de Crăciun? Ce să fac eu cu o lamă? O să moară de dor de casă aici. Iar Juan Îmi tot trimite poze prin fax
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
sunt distruse. Și ea zice: — Mona, sună la poliție, te rog. Capitolul 6 Procedura uzuală în cazurile de moarte în leagăn este de a-i asigura pe părinți că nu au ce să-și reproșeze. Sugarii nu se sufocă în pături. În Revista de pediatrie, în cadrul unui studiu publicat în 1945 și intitulat „Asfixierea mecanică la nou-născuți“, cercetătorii au demonstrat că nici un copil nu se poate sufoca în așternut. Chiar și cel mai mic sugar, așezat cu fața în jos pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
dimineață? zice. În atenția pasagerilor de la clasa întâi ai companiei Regent-Pacific Airlines Iar în text zice: „Ați fost afectat de căderea părului și/sau ați avut neplăceri cauzate de păduchii lați după ce ați venit în contact cu fotoliile, pernele sau păturile din avioanele companiei? Dacă da, vă rugăm să apelați următorul număr de telefon pentru a vă constitui ca parte civilă într-o acțiune juridică colectivă“. — Ai sunat deja în legătură cu asta? zice Henderson. Îi zic că poate n-ar strica să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ia la fugă, întreg, vindecat, în perfectă stare. Ceva mai jos de noi, de dom’ sergent și de mine, pe autostradă, un bătrân își trage camioneta pe dreapta. Iese din cabină, se duce în spate și ia de acolo o pătură. Se așază pe vine ca să lase pătura pe marginea șoselei, în timp ce pe lângă el vâjâie mașinile, în aerul fierbinte al dimineții. Bătrânul dă la o parte colțurile păturii și dezvelește un câine mort. O grămadă cârlionțată de blană maronie, cam la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
stare. Ceva mai jos de noi, de dom’ sergent și de mine, pe autostradă, un bătrân își trage camioneta pe dreapta. Iese din cabină, se duce în spate și ia de acolo o pătură. Se așază pe vine ca să lase pătura pe marginea șoselei, în timp ce pe lângă el vâjâie mașinile, în aerul fierbinte al dimineții. Bătrânul dă la o parte colțurile păturii și dezvelește un câine mort. O grămadă cârlionțată de blană maronie, cam la fel ca grămada mea de blană. Dom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]