6,049 matches
-
sesiunile anuale ale Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa (1970 1971). Șef adjunct al delegației României la cea de-a treia Conferință pentru Comerț și Dezvoltare, Santiago de Chile (1972). Șef al delegației României la reuniunea C.S.C.E. pentru mijloacele pașnice de rezolvare a diferendelor internaționale, Atena (1984). Contribuții la acțiuni diplomatice notabile Coautor al Memoriului explicativ prin care România a solicitat înscrierea pe ordinea de zi a celei de-a XV-a sesiuni a Adunării generale a O.N.U
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a O.N.U. a punctului intitulat: "Acțiuni pe plan regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate dintre state europene aparținând unor sisteme social-politice diferite", 19 august 1960. Aducând pentru prima dată în atenția O.N.U. problematica dezvoltării colaborării pașnice între popoarele continentului european, inițiativa diplomației românești s-a finalizat prin adoptarea de către Adunarea generală a rezoluției nr. 2129 (XX), aprobată prin aclamații la 21 decembrie 1965, "Măsuri de luat la nivel regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
condiții principale: să fie conceput ca parte integrantă a unui sistem de măsuri menite să ducă la eliminarea armelor nucleare; să ofere garanții egale pentru securitatea tuturor statelor; să nu limiteze, ci, dimpotrivă, să permită folosirea energiei nucleare în scopuri pașnice de către toate țările; să instituie un sistem de control riguros și echitabil, bazat pe principiul egalității statelor, la care să fie supuse în aceeași măsură toate statele. În calitate de șef al delegației române în Comitetul celor 18 State pentru dezarmare, la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
vol. II, București, 1977. Dezarmarea. Documente (coordonator), București, 1978. Drepturile omului în lumea contemporană. Culegere selectivă de documente (autor și coordonator), București, 1983. Noua ordine internațională. Culegere selectivă de texte (coautor), vol. I, București, 1983; vol. II, București, 1986. Mijloace pașnice de reglementare a diferendelor internaționale (coordonator), București, 1984. Dreptul internațional public (coautor), București 1993. Dreptul tratatelor (coautor), București, 1994. România și politica de alianțe. Istorie și actualitate (coautor), București, I.R.S.I., 1995. Interesul național și politica de securitate (coautor), București, I.R.S.I.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Negocieri Pagini din trecutul diplomației românești, 1966; Diplomația, Școli și Instituții, 1970; Carta O.N.U., 1970; Romanian Diplomacy. A Historical Outlook, 1970; Teoria și practica negocierilor, 1972; Mathematical Approaches to International Relations (redactor), 3 vol. 1977-1978; Mecanisme de reglementare pașnică a diferendelor dintre state, 1982; Innovative Negociations 2003; Tablouri din Războiul Rece. Memorii ale unui diplomat român, 2007; Între război și pace, 2007; Jocuri pe scena lumii, 2007. Cărți de Matematică Programarea Pătratică, 1968; Mathematics of Organizations, 1971; Modele matematice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
președinte al Subcomisiei O.N.U. pentru drepturile omului, în anul 1995, pe baza mandatului primit din partea Secretarului general al O.N.U., a inițiat convorbirile dintre guvernul din Guatemala și forțele de gherilă din această țară, deschizând calea rezolvării pașnice a conflictului intern (care a provocat în cei 10 ani cât a durat zeci de mii de victime din rândul populației). În cadrul lucrărilor Subcomisiei, a contribuit în mod substanțial la clarificarea și definirea unor concepte din domeniul drepturilor omului, îndeosebi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Affairs (1998-2004) și Romanian Journal of International and Regional Studies (2005-prezent), publicate de I.R.S.I.; Autor de studii și articole privind O.N.U., O.S.C.E., Consiliul Europei, U.E. și N.A.T.O., cooperarea și integrarea europeană, securitatea regională și internațională, reglementarea pașnică a diferendelor și prevenirea conflictelor, colaborarea balcanică și în regiunea Mării Negre; Coautor al Manualului Consiliului Europei (2003), publicat de Centrul de Documentare al Consiliului Europei, și al volumului Fighting Terrorism, editat de I.R.S.I. ION MIELCIOIU Născut la 21 septembrie 1934
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de ambele părți, ar incita conflictul între comunitățile sunite și cele șiite și ar duce chiar la izbucnirea unui război civil, cu consecințe grave pentru stabilitatea țării. Referitor la situația din provincia sârbă Kosovo, a evidențiat necesitatea soluționării conflictului pe cale pașnică, prin negocieri directe între autoritățile de la Belgrad și liderii minorității albaneze, pornind de la respectarea suveranității și integrității teritoriale a R.F. Iugoslavia și de la acceptarea acelor revendicări ale albanezilor, care sunt conforme cu reglementările și standardele europene referitoare la drepturile minorităților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a reprezentat un succes deosebit, finalizându-se și cu 11 acorduri de cooperare în domeniile: economie și industrie; știință și tehnică; agrozootehnic și forestier; industrie ușoară; construcții de mașini; minerit; utilaj energetic; petrol și petrochimie; utilizarea energiei nucleare în scopuri pașnice; cinematografie; cooperare turistică. Acest moment remarcabil în cronica relațiilor româno-mexicane a fost precedat în 1974 de vizita în Mexic a ministrului român de externe, soldată cu semnarea a două acorduri importante: Acordul de schimburi comerciale și Acordul de colaborare culturală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
N.C.T.A.D. V de la Manila, reuniunea de la București a "Grupului celor 77" înaintea Conferinței O.N.U. pentru știință și tehnologie, pregătirea celei de-a două sesiuni a Conferinței de examinare a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, rezolvarea pe cale pașnică a diferendelor dintre state, participarea României la reuniunea S.E.L.A. de la Caracas din 15-19 ianuarie 1979 etc. Având asigurat un cadru juridic adecvat, Ambasada a avut în atenție intensificarea contactelor reciproce pe linie economică, dezvoltarea schimburilor comerciale, cooperarea industrială, agricolă și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
realizarea vizitei. Moammer al-Kadhafi, președintele Libiei, a explicat delegației de experți că este hotărât să dea curs hotărârii de a stabili relații diplomatice cu România, pentru meritele acesteia în aplanarea încordării și pentru încercările de soluționare a problemei palestiniene pe cale pașnică, dar considera că un asemenea eveniment trebuie să aibă loc în timpul vizitei președintelui României în Libia, ca un corolar, un rezultat de excepție pe plan bilateral și internațional. În comunicatul comun, negociat de diplomatul român, s-a evidențiat momentul deosebit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în insulă, a participat, alături de ministrul de externe sau de adjunctul de ministru coordonator al spațiului, la consultări cu conducerea ministerelor de externe din Turcia, Grecia, Cipru, Iugoslavia, partea română lansând apeluri presante la moderație și la rezolvarea diferendelor pe cale pașnică. În februarie 1990, a fost trimis Consilier la Ambasada României din Bruxelles, prim-colaborator al șefului Misiunii. A funcționat, în paralel, până la acreditarea unui ambasador rezident (1992), ca Însărcinat cu afaceri a.i. în Luxemburg. Având gradul de Ministru-consilier, a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
economică între cele două țări s-a extins, în special prin construcția în India a noi obiective (rafinărie, fabrică de tractoare, cercetări petroliere și importurile române de minereu de fier). România a manifestat interes pentru dezvoltarea cooperării în domeniul folosirii pașnice a energiei nucleare, domeniu în care India era mai avansată. În acest scop, ambasadorul român a vizitat Centrul de cercetări nucleare de la Bombay și șantierul construcției unei centrale nucleare, unde se folosea sistemul canadian CANDU, la fel cu cel ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și șantierul construcției unei centrale nucleare, unde se folosea sistemul canadian CANDU, la fel cu cel ce se construia în România. Când, în 1974, India a detonat o explozie nucleară în Rajahstan, justificând-o atunci cu necesități de ordinul construcției pașnice, în România nu a fost comentat public oficial. Prezent la post în zilele războiului indo-pakistanez din decembrie 1971, ambasadorul a informat M.A.E. român asupra desfășurării conflictului și urmărilor lui. A sugerat ca România să recunoască noul stat, Bangladesh
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
această sesiune, a promovat memorandumul " Dezarmarea pentru dezvoltare" distribuit în cadrul Adunării generale de România, împreună cu alte zece țări membre ale organizației. Pe perioada misiunii sale la O.N.U., a fost vicepreședinte al Comitetului pentru folosirea spațiului extraatmosferic în scopuri pașnice. Intervențiile sale la sesiunile respective sunt publicate integral în procesele-verbale ale Adunării generale. Prin conținutul intervențiilor, s-au promovat pozițiile României, s-a afirmat contribuția sa activă la dezbaterea și soluționarea problemelor din viața internațională, s-au susținut inițiativele și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ai șefului statului român, trimiși cu mesaje la șefi de stat arabi, în legătură cu relațiile politice și economice româno-arabe, în mod deosebit cele privind inițiativele și acțiunile diplomatice românești declanșate în procesul de pace între arabi și israelieni, în soluționarea pe cale pașnică a crizei arabo-israeliană. Fiind vorbitor de limbă arabă, cunoscător al spațiului arab, al istoriei și civilizației arabe, al obiceiurilor și datinilor locale, a avut și contribuții personale în cadrul acestor importante acțiuni de politică externă românească, de natură să ducă la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
asigurărilor sociale cu normele în materie convenite prin acordurile internaționale sub egida O.I.M. În cadrul A.I.E.A., a reprezentat partea română în comisiile juridice reunite pentru adoptarea normelor și garanțiilor A.I E.A. pe linia folosirii energiei atomice în scopuri pașnice. În timpul misiunii diplomatice la Londra, a contribuit la dezvoltarea raporturile bilaterale româno-britanice în domeniul politico-diplomatic, economic și cultural. În acest scop, a participat la pregătirea vizitelor oficiale în România, în 1975, a primului ministru britanic, Harold Wilson, și șefului Cabinetului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Imprimate pe piele de-o viață prea lungă. Cîinele meu a răgușit. Scuză-mă, Iordanco, mi-s cam răcit. Da' aibi nădejde-n mine. Te apăr io de oportunistu' de motan. Ia aminte, Tano, mă încrunt la el, fii mai pașnic. Iau, Doamnă, cum să nu iau. Da' dacă nu mă lași să-l flocăiesc, o să-mi iau cîmpii. Să fii umilit chiar de Doamna ta, în fața lu' Mișu Negrițoiu, asta nu prea miroase a nas de om. Și se depărtează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de acord, știindu-se faptul că unde sunt mai mult de trei capete, unul dintre ele e lider de sindicat. Sarabanda reflectărilor N u oricui îi este dat să îl simtă pe celălalt de Dincolo. Harul acesta de comunicare reciprocă, pașnică, armonizează viața amândurora, iar în clipa în care unul dintre ele e lovit incurabil de individualism sau de boala unicatului, dezechilibrează acest du-te-vino de informații pe autostrada care leagă cele două lumi. Mi-aduc aminte se trezi o Voce da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
din calea ei cu spatele înainte, clipind din stopuri și semnalizându-și trecerea cu piuituri, se cățărau pe stâlpii de telegraf. Tramvaiele își modificau traseele, luând-o direct pe caldarâm, cu pantograful bălăngănind, trecătorii își schimbau brusc atitudinea. Din oameni pașnici pe care îi știa, se încăierau, cel mai vânjos făcea pârtie printre grupurile curioase și nepăsătoare pentru trecerea ei, ultimele deveneau, la rându-le, interesate de eveniment și, ca o undă de șoc, își transmiteau voința și adulmecând pe lași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ea n-a existat niciodată decît pe hîrtie. Cine mai crede că poate dezorienta o populație flămîndă și zgribulită citindu-i proclamații se înșală, oamenii au vrut întotdeauna să vadă sînge, să simtă tensiunea, să se identifice cu ea, revoluțiile pașnice nu sînt revoluții. Credeți că Bolivar sau Garibaldi au avut nervi pentru parlamentări cînd în subordine aveau detașamente însetate de sînge care sub aburii alcoolului nu vedeau decît roșu înaintea ochilor? Ia gîndiți-vă la asta, nu cumva reușita unei acțiuni
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
facem cumva și mai cîrpim cu el vreo gaură în porcăria asta, așa cum am procedat și cu autobuzul. La aflarea veștii aproape toți au început să se impacienteze, temîndu-se c-o să dea de dracu’, noi am venit aici să manifestăm pașnic, au început să se revolte, nu ca să ne punem în joc viețile în lupte de stradă cu oamenii legii. Care lege? în România nu mai există nici o lege, a-ncercat Petrică să-i încurajeze, sistemul o să cadă pînă mîine-dimineață, totul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
vrea să-i tragă o labă-n cur, dar îl ratează, dacă astea sînt primele semne ale unei revoluții nu mi miroase deloc a bine, se aude vorbind cu voce tare. Doar nu ți-ai închipuit că totul o să decurgă pașnic și civilizat ca la o defilare de 23 August, aude aceeași voce suflîndu-i în ceafă, uite cum se trage la Palat, au fost doar zvonuri, nu se abține să nu le reproșeze celor din jur, ia mai tacă-ți fleanca
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ții. De aici, pledoaria pentru viața de familie, pentru educație (școal...), pentru respectul fâț... de legi, pentru datoria împlinit..., nevoia de solidaritate uman.... A fost un mare apostol al p...cii; a pledat pentru soluționarea marilor conflicte din lume pe cale pașnic.... Este de mirare c... nu i-a fost decernat premiul Nobel pentru pace, desi numele s...u a fost propus de câteva ori. Simpatia de care s-a bucurat printre tineri arăt... c... mesajul s...u rodește. Jurnalul Național 5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
oameni săraci, organele și tovarășii de la raion s-au trezit cu o listă completă de „Înscriși din proprie inițiativă, oameni care și-au Însușit În mod conștient cauza pentru care clasa muncitoare luptă”, cu „inconștienții” săraci au dus o luptă pașnică de convingere (dacă amenințările pot fi numite pașnice!) și, la fel ca În toate satele românești, au existat și oameni asupra cărora s-au aplicat măsuri de constrângere, de la bătăi și până la arestări și condamnări pe baza unor dovezi inventate
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]