3,902 matches
-
Îl Învățase Victor (Vezi să-l saluți respectos pe moș Ghiță Ochiană că este om mare!) Săru’-mâna, moșu’ Ghiță! Aha! Ești deștept ca tac-tu și ca frumoasa mea nepoată, Viorița! Au venit și vacile, sătule de cât au păscut pe islaz, oamenii și-au luat fiecare vaca lui, au legat-o cu funiuța din dotare și au plecat spre casele lor. La fel a procedat și Ochenoaia, mulțumită de efectul produs de nepotul ei, l-a luat pe acesta
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fi al viitorului om: Oferă gratis și mulțumește pentru tot ce primești, meritat sau dăruit! Se prefigura o noapte senină și un cer plin de stele. Va traversa curtea prin iarba verde, grasă și curată, Ochenoaia nu lăsa păsările să pască prin curte și a dorit să viziteze „casa mare”. A mers În fiecare din cele patru odăi, a stat pe un pat, a verificat ușa de fier de la sobă, a privit cu interes perdelele și draperiile și când Dorița l-
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și copilul și-au dat binețe cu inimile lor fierbinți, Va s-a bucurat nespus, s-a simțit luminat și bine protejat, iar soarele urmărea cu interes cum „Va-mamicaaa!” număra din cinci În cinci minute cei patruzecișipatru de boi ce pășteau liniștiți și preocupați doar ca să-și refacă puterile pentru munca grea de peste zi, cum arar Își sufleca pantalonii de materie și alerga desculț prin iarba rece și udă pentru a lua măsuri urgente cu câte un bou mai Îndărătnic și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
în pielea goală și ademenesc copiii), orologiul din turn numără speranțele, timpul îi masează autoarei umerii, felinarele dezgolite își ling rănile, somnul își dărâmă pereții, dragostea invocă starea de necesitate, cireșii își aruncă veșmintele, moartea își trage sufletul, toamna își paște castanele, naivitatea își scuipă întunericul, lumina plânge, gutuia ține un discurs, secundele ceasului vomită amintiri, ucigașul salivează metafore, amurgul se împiedică în pantalonii săi prea lungi... Până și cuvintele (probabil, exasperate) se cațără pe pereți. Se desfășoară, după cum se vede
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
conțin deja un enunț fără sens: „Botul umed al dimineții, / Rumegă viața.“ În afară de faptul că între subiect și predicat nu se pune virgulă, mai trebuie spus că de rumegat nu se ocupă botul, ci altă parte a corpului animalului. Botul paște. Sunt poeți care și-au permis fantezii mai mari decât aceasta (Nichita Stănescu, de exemplu, își imagina o oaie păscând litera i), dar în cazul versurilor scrise de Beatrice-Silvia Sorescu fantezia nu are acoperire în valoare estetică și apare ca
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
se pune virgulă, mai trebuie spus că de rumegat nu se ocupă botul, ci altă parte a corpului animalului. Botul paște. Sunt poeți care și-au permis fantezii mai mari decât aceasta (Nichita Stănescu, de exemplu, își imagina o oaie păscând litera i), dar în cazul versurilor scrise de Beatrice-Silvia Sorescu fantezia nu are acoperire în valoare estetică și apare ca un caraghioslâc. S-ar putea alcătui o întreagă colecție de imagini năstrușnice - care miră, dar nu emoționează - din volumul La
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și pe astea... Își aduce aminte că a călcat și în... M-au și spurcat bandiții... Încearcă un drum de întoarcere nou, nutrind vaga speranță că poate va da peste alte zone cu ciuperci multe. Într-o poiană, un cal paște liniștit pe lîngă o căruță. Privind atent, moșul observă patru saci plini să crape, puși în căruță. Voi sînteți bandiții! Las' că vă învăț minte! Cu mare viteză, cară sacii într-o rîpă și acoperă totul cu frunze și pămînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
megafon, care era pus în funcție imediat ce apărea o casă la orizont. Votați viitorul! Votați candidatul vostru! Urma o frîntură de melodie și apoi se relua: Votați Parpanghel! Votați PeReLe! Din nou o frîntură de muzică cultă. Un măgar, care păștea liniștit pe zonă, se sperie și aleargă năuc. Ăsta sigur nu mă votează, glumește amărît Parpanghel. Parcă numai el..., glumește nesărat asul-așilor campaniilor electorale. Cum stăm acolo? Nasol. De aia trebuie să rupem ceva din electorat. Și cu cît rupem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Noaptea, când este liniște, pune urechea și ascultă, nu orice pământ știe să vorbească: Mama este lutul care a lipit casa de grinzile cerului. Noap-tea, ascult în chirpic cum crește grâul, cum se desfundă fântânile în vreme de ploaie, cum pasc oile miriștea arsă de soare. Noaptea, de sub streașină, luna lacrimă la rădăcina mușcatelor, stelele se sting în roua ferestrelor, norii, precum barba bunicului, se pieptănă în oglindă. Toate casele au suflet, puiul bunicii: Mămuța toarce ștergar alb după icoană, tătuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nenea Vasile le trecea pe toate prin moara cu ciocănele. Pe Didina a ciocănit-o în ieslea vacilor, pe Argentina, în căpița cu fân, mătușa Varvara îl aștepta dimineața în șopronul din spatele casei. Tată, vacile vin sătule de la cireadă, le pasc pe zonă până le fac cobză, de ce le mai pui fân în iesle? Era în clasa a șaptea, ceilalți doi frați erau dați în grija bunicilor, mama grav bolnavă, tata la lucru până seara târziu. Petru avea grijă de casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
printre degete, dincoace, precum niște grăunțe de smoală, întunericul se rostogolea în sânge. O stare de biserică părăsită umplea toate ungherele. Să fii prieten cu Dumnezeu, noaptea, într-un spital de nebuni, nimic mai intim. În genunchi păcătoșilor, în genunchi! Paște calul floarea de păpădie până-și umple burta cu rouă, potcoavele îi scapără scântei de lună plină, coama înverzește a iarbă de coasă, primăvara sub șa ca sub o ultimă brazdă de zăpadă... În genunchi, păcătoșilor, în genunchi! Paște calul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
genunchi! Paște calul floarea de păpădie până-și umple burta cu rouă, potcoavele îi scapără scântei de lună plină, coama înverzește a iarbă de coasă, primăvara sub șa ca sub o ultimă brazdă de zăpadă... În genunchi, păcătoșilor, în genunchi! Paște calul jeratic din palma lui Greuceanu, Împăratul Roșu se sperie, aruncă pielea de urs și o îmbracă pe cea de tată milostiv. Îndelung răbdătorule, cată din cer și vezi, și cercetează: herghelia aceasta a rupt inima Carului Mare într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mai sus, l-au ales după moartea acestuia împărat. Nu s-a bucurat mult timp de domnie, deoarece două lucruri îl făceau să fie urît și disprețuit; mai întîi faptul că era de neam foarte de jos, întrucît pe vremuri păscuse oile în Tracia (lucru care era bine cunoscut tuturor, și care-l făcea să fie foarte mult disprețuit de oricine); al doilea, că la începutul domniei lui tot amînase de a se duce la Roma și de a lua în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
bătrânul patriarh într-un car format din heruvimi și tras de șaizeci de îngeri. Din înaltul cerului se văd ca-n palmă, simultan, toate îndeletnicirile omenești: unii lucrează ogorul (arotrioun), alții conduc carele (hamaxegein); în altă parte, câțiva păstori își pasc turmele; alții dansează ori pur și simplu se joacă (paizein), se întrec în luptă, cântă la citeră, pledează în tribunale. În sfârșit, unii însoțesc trupurile morților la groapă, iar alții pe tinerii căsătoriți la camera nupțială 113. Într-un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
gândind: „Unul din dălcăuși a căzut deja În plasă...” ― Eu nu fac altceva decât să-mi respect cuvântul dat În fața alor mei - a răspuns secretara... ― ??? ― Ei m-au făcut să Înțeleg În ce mediu ne zbatem și ce pericole ne pasc... ― De unde până unde știi aceste lucruri? ― Un prieten al soțul meu, cu care el a copilărit, este mare pe la partid și, sub mare jurământ, i-a povestit cu lux de amănunte cum stau lucrurile... Iar mama e grijulie din firea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de sub coviltir: ― Sărut mânile, boierilor. Îndata mare agiungim la cii ci vă așteaptî... Țăranii priveau curioși la peisajul ce defila prin fața lor. Satul se profila pe firul văii largi. Chiar În margine, se zăreau câteva coviltire și cai liberi ce pășteau pe islazul Întins până sub pădurea Împestrițată cu zeci de culori furate din curcubeu... Când au ajuns În inima satului, căruța șetrarilor a intrat Într-o curte cu o casă arătoasă. Cât ai bate din palme, au apărut doi flăcăi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
trebui să pălim acolo, la cuibul de vulturi de la cetate... Să-i nimicim pe toți, până la ultimul mișel! Și bogățiile toate să le confiscăm. Ordon strângerea corturilor! De îndată ridicăm întreaga tabără. Oștenii să nu rămână în urma convoiului, că-i paște pericolul să fie capturați de către cetele de urmăritori ale călăreților moldoveni care răsar de pretutindeni și tot așa dispar în necunoscut. Se interzice consumul mustului și al vinului cu desăvârșire. La fel și apa de foc fie ea chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nu am hrană pentru iepuri!) din care Her Georg, cu nemțeasca lui, a reținut doar acel Futter, pe care l-a prins din zbor și Zamfira care venea din urmă, cu urechile ciulite: Ascultă cucoană! Mie iepurii dumitale mi-au păscut varza și dumitale îți arde de prostii! Nici un Futter, Frau Roza! Mie să-mi dai zurik varza, Roza! Înțelegi? Nu mai puțin de una sută de căpățâni! Pe urmă... Mamă, că bine le mai zice! S-a trezit la realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
românești, doamna doctor? Că nu credeam să mai fiu vreodată om... Mulțămesc și iar mulțămesc! Ceea ce i-a întărit convingerea că feciorul-doctor, desigur, nici măcar nu i-a spus în ce a constat suferința acestuia. Și nici despre pericolul care-l păștea... Deocamdată, te-ai vindecat numai la trup, bădie! Dar dumneata trebuie să-ți tratezi și cugetul... Prin urmare, conținutul plicului pe care văd că-l ai gata pregătit îl donezi, cu chitanță pe numele meu, Casei de Copii de la Burdujeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
purtare ha, ha, ha, nici chiar la purtare? cu-n zece. Nota asta era pentru mine un pericol public. Putea fi începutul sfârșitului pentru statutul de depravat, pentru calitatea de pușlama. Când i-am spus Ninetei despre nenorocirea care mă paște, a rămas mască: "Dar de când dracul bați tu la dobe? Ai mai făcut-o vreodată? Nu? Și cum de?..." Habar n-am, i-am răspuns. Știu doar că mă chemau bețele acelea către tingiri și dobe, iar picioarele parcă înnebuniseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
prin grădină. După ce a mâncat omul s-a dus la cârciumă să se cinstească. După ce a frunzărit prin grădina stăpânului, calul a dărâmat gardul și a intrat în grădina vecinului unde era o iarbă verde, bună și grasă. După ce a păscut de i s-a umflat burta, calul s-a culcat. Cum nu prea avea ce să mai facă prin ogradă, cățelul vecinului s-a gândit să meargă și în grădină, să dea o raită și pe acolo. Când ajunse în
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
s-a culcat. Cum nu prea avea ce să mai facă prin ogradă, cățelul vecinului s-a gândit să meargă și în grădină, să dea o raită și pe acolo. Când ajunse în grădină, ce să vadă, calul vecinului a păscut în grădina stăpânului său. Și s-a supărat rău de tot cățelul, pentru că nestingherit calul păscuse atâta iarbă și acum dormea liniștit, fără să-i pese. După ce a lătrat până a răgușit și a privit calul care dormea fără să
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a gândit să meargă și în grădină, să dea o raită și pe acolo. Când ajunse în grădină, ce să vadă, calul vecinului a păscut în grădina stăpânului său. Și s-a supărat rău de tot cățelul, pentru că nestingherit calul păscuse atâta iarbă și acum dormea liniștit, fără să-i pese. După ce a lătrat până a răgușit și a privit calul care dormea fără să fie deranjat, a început sfada între ei: -Bine, măi Picioare Lungi, ce cauți aici? întrebă nervos
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
bine decât noi că ești din rasa superioară. Nu înseamnă că, dacă am plecat la drum trebuie să stăm cu botul pe labe sau să închidem ochii pentru a nu vedea și a nu ne păzi de pericolul care ne paște la orice pas. Trebuie să spionăm și să prevenim răutățile care ne ies în cale. Dacă așa vrei, întinde-te colea pe iarbă și, dacă te va întreba cineva de bună ziua, să le răspunzi așa cum îți dictează inima și cum
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
divizionului primesc ordin de la comandantul lor să plece în misiunea de a căuta soldatul dispărut. După ce au primit informații asupra locului unde a fost repartizat soldatul respectiv, s-au deplasat într-acolo și au primit informația de la un bătrân care păștea niște bivolițe, precum că soldatul în cauză a băut niște lapte de bivolițe după care s-a culcat, arătând și locul unde dormea. Așa acei doi plecați în misiune l-au găsit dormind sub umbra unor tufișuri. Camarazii au hotărât
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]