155,444 matches
-
caporalii Uniunii Scriitorilor! Mă mir de ce îi trebuie atîția bani"". Dar nu putem a nu ne da acordul la, bunăoară, următoarea lapidară apreciere a "curbei evolutive" a unui Eugen Barbu: "Eugen Barbu a cărui Groapă a fost discutată, pagină cu pagină în acel cerc (condus de Mihail Chirnoagă - n.n.), a ajuns autor lansat și, din anticomunist feroce, cum se considera și, mai ales, ținea să se manifeste, a devenit articlier de frunte al propagandei antiburgheze". După cum nu ne poate lăsa indiferenți
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
Cranic sau Radu Gyr, dar și pe aceștia istoria literară îi reține pornind de la alte criterii decît cele valoric-estetice. Demersul Ioanei Cistelecan ezită între abordarea critică de tip monografic și cea interesată de interpretarea de text. Frumos scrise sînt primele pagini ale cărții, un scurt capitol despre poezie și rugăciune, o încercare de a privi poezia carcerală prin intermediul unei grile interpretative ce se sprijină pe conceptul de poezie pură, pornind de la studiul Abatelui Bremond, și pe distincțìa lui Blaga dintre cunoașterea
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
poezie și rugăciune, o încercare de a privi poezia carcerală prin intermediul unei grile interpretative ce se sprijină pe conceptul de poezie pură, pornind de la studiul Abatelui Bremond, și pe distincțìa lui Blaga dintre cunoașterea paradisiacă și cunoașterea luciferică. Dar sînt pagini mai degrabă despre poezie și misticism, decît despre poezia carcerală. Un spațiu mai amplu e acordat în cel de-al treilea capitol vieții și ideologiei elaborate de poeți încarcerați. Atentă e autoarea la Nichifor Crainic, căruia îi acordă mai multe
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
mai degrabă despre poezie și misticism, decît despre poezia carcerală. Un spațiu mai amplu e acordat în cel de-al treilea capitol vieții și ideologiei elaborate de poeți încarcerați. Atentă e autoarea la Nichifor Crainic, căruia îi acordă mai multe pagini, întrebîndu-se - răspunsul fie nu e clar, fie e contradictoriu - dacă a fost o personalitate sau o personulitate, face apoi o digresiune, ceva cam prea dezvoltată date fiind dimensiunile cărții, pe tema baladei și a Cercului Literar de la Sibiu. Spre sfîrștul
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
o simetrie destul de relativă și pe un ton destul de expeditiv sînt reluate numele acestea în ultimul capitol, cel care propune o analiză a poeziei carcerale din perspectivă estetică. Rămîne interesantă cartea prin temă și prin faptul că adună între aceleași pagini informații despre cei care, aflați în închisorile comuniste, au găsit în poezie un refugiu și o formă de salvare.
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
evaluările fiecărui volum în parte, impune drept lege a editării "libertatea de a alege textul" asupra căruia să nu existe dubii că ar trăda gândul scriitorului, în nici un fel. Proiectul este uriaș, cu atât mai mult dacă urmează să includă paginile încă neculese, sau doar parțial culese, din periodice. Binevenită perspectivă pentru "redimensionarea liniilor directoare ale creației" și "înlăturarea clișeelor, locurilor comune și a falselor imagini". Un mod concret de a stabili relația dintre publicistică și opera beletristică, de a descoperi
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
sau recente: unii holocaustul, ceilalți izgonirea palestinienilor din gospodăriile lor. Invitație subtilă, prin valențele ilustrativ-simbolice ale scenelor apelînd la subliminal, mai rar la discursul direct ideologic -, la respect pentru viață, dragoste, și copii, Custodele apei, lasă să transpară cu fiecare pagină fascinația exercitată de locurile din Orientul Mijlociu așa cum sînt ele, în sine și ca depozitar al unor venerate vestigii. Mai mult decît citarea numelor unor personalități politice sau evocarea unor evenimente din istoria mondială din ultima jumătate de secol, ne ajută
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
de față, cele două tendințe coexistă. Mia puțini (poate de aceea mai apreciați) sînt cei care asemenea lui Tabucchi ( Se face tot mai, 2001) și Federico Audisio di Somma fac din scris un exercițiu de virtuozitate. Cele patru sute de dense pagini ale romanului acestuia din urmă, care impun o lectură în ritm lent, pentru a nu pierde savoarea verbală, îmbracă o intrigă extrem de firavă. După ce obține succese nesperate prin perfecționarea unor metode tradiționale, Cesare Fenoglio medic chirurg și cercetător, renunță la
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
de speculație. Iată ce mi s-a întâmplat chiar zilele trecute. Răsfoiam un număr recent al "Gazetei matematice" seria A. La un moment dat, recunosc fraze care-mi sunt familiare. Mă uit mai atent și constat că, din cele cinci pagini ale articolului respectiv, patru sunt luate tale quale din cartea mea "Șocul matematicii". Contribuția autorilor (căci sunt doi) constă în titlul articolului, într-un preambul de o pagină, în omisiunea câtorva rânduri din textul meu și în înlocuirea, în două
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
sunt familiare. Mă uit mai atent și constat că, din cele cinci pagini ale articolului respectiv, patru sunt luate tale quale din cartea mea "Șocul matematicii". Contribuția autorilor (căci sunt doi) constă în titlul articolului, într-un preambul de o pagină, în omisiunea câtorva rânduri din textul meu și în înlocuirea, în două locuri, a câte unui cuvânt cu un altul. Faptul remarcabil este următorul: fiecare dintre aceste "inițiative personale" se soldează cu un eșec, o formulare nefericită, deficitară gramatical, logic
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
extreme, dar nu și pe plagiatori, pe care trebuie desigur să-i judecăm, să-i pedepsim, dar nu să-i înlăturăm, ca pe niște paraziți. Acum, a devenit o modă să se fure cu ajutorul internetului, unde pentru orice temă găsești paginile potrivite. Profesorii au obligația de a educa simțul onestității intelectuale, de la vârsta cea mai fragedă. Acest lucru nu s-a prea făcut până acum și molima plagiatului a putut să se propage în voie. De la discuția unor cazuri punctuale, să
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
Ion Paul Sebastian Sub titlul Tristan Tzara. Omul care a inventat revoluția Dada, a apărut în această toamnă la Paris o carte consacrată vieții lui Tristan Tzara. O tipărește, în peste 450 de pagini, editura pariziană Grasset, sub semnătura lui François Buot, autor, până acum, a încă două "vieți", publicate sub aceeași emblemă: a suprarealistului sinucigaș René Crevel (1991) și a prozatorului Hervé Guibert (1999), al cărui sfârșit tragic, ca victimă a virusului SIDA
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
Crevel (1991) și a prozatorului Hervé Guibert (1999), al cărui sfârșit tragic, ca victimă a virusului SIDA, a făcut vâlvă în urmă cu câțiva ani în lumea literară franceză. Noua carte se vrea, cum o mărturisește autorul în primele sale pagini, un act de dreptate față de o personalitate prea multă vreme marginalizată, rămasă într-un fel de "purgatoriu", printre "marii indezirabili", aceasta, în ciuda imensului ecou și a consecințelor extreme pe care le-au avut întreprinderea sa iconoclastă, începând cu acel februarie
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
dincolo de intențiile de identificare, aceste obiecte par colecționate dintr-o obscură pornire de etnolog, de muzeograf sau de arhivar. Asemenea speciilor pe cale de dispariție, reprezentate patetic prin cîteva exemplare, formele lui Dumitru au ele însele patetismul ultimului exemplar. Puse în pagină agresiv și rupte de orice context, ele sugerează, precum relicvele, realități abisale, narații vagi și lumi dispărute. Amprente ale unei umanități arhaice, trecute demult din istorie în mit, imaginile lui Dumitriu recuperează metonimic o imagine mult mai amplă pe care
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
care cad într-un anume fel pe un perete alb, de închisoare, o pupilă a unui gardian dilatată într-un vizor al ușii de la celulă, o respirație amplificată halucinant sau un urlet de durere care îți străpunge inima - echivalează cu pagini întregi de text. Subtilitatea cuvîntului e înlocuită, în film, cu miza pe o anumită senzorialitate a imaginii (o imagine excepțională, semnată Doru Mitran), o imagine cu o pulsație modernă și în același timp cu o patină retro (v. culoarea virată
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
un moment din film care pare artificial (sosirea la Canal, printre deținute, a unei femei în rochie neagră, de seară, cu pantofi cu toc, și asta, aflăm, după peste un an de închisoare și anchetă!) nu se regăsește defel în paginile cărții! Aerul de autenticitate al filmului se datorează și unei distribuții feminine (cea masculină îi e net inferioară), care ar merita un premiu "global", pentru cel mai bun personaj colectiv - un personaj colectiv incluzînd, în partituri fulgurante, cu sau fără
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
de pila securistului. Astăzi, prin rotația atent controlată a forței politice, foștii turnători îi protejează pe securiști. Tandemul infernal securist-turnător a funcționat perfect pe vremea comunismului și el continuă să fie fără fisură în vremurile noastre. De câteva zile, prima pagină a ziarelor a fost acaparată de întrebarea Cine-l protejează pe Priboi? Nu vom obține nici un răspuns dacă nu coborâm puțin în anii optzeci. Vom afla, în urma unei operații simple, cu cine colabora Priboi pe vremea când era mare mahăr
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
cei care au declarat că vor să meargă la vot l-ar alege tot pe Ion Iliescu președinte. Atît doar că mai mult de 50% dintre români nu mai au chef să voteze, tendință scoasă în evidență chiar pe prima pagină a ziarelor, atît pentru uzul cetățenilor obișnuiți, cît și pentru cel al cetățenilor politicieni de toate culorile. De cînd a devenit chestor, șeful Poliției din România, mai cunoscut ca generalul Sandu, e mai slobod la gură. ZIUA din 18 nov.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
pentru cel al cetățenilor politicieni de toate culorile. De cînd a devenit chestor, șeful Poliției din România, mai cunoscut ca generalul Sandu, e mai slobod la gură. ZIUA din 18 nov. îl cadorisește pe chestor cu o poză uriașă în pagina întîi pentru curajul de a le atrage atenția politicienilor că iau decizii cu risc mare la adresa securității naționale, atrăgînd atenția în special asupra reeșalonării datoriilor unor firme, asupra contactelor crimei organizate cu Puterea și asupra promovării unor politici economice populiste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
satisfacție excelenta pregătire a orchestrei de la care tânărul dirijor Cristian Orășanu a obținut o participare deosebit de bună: omogenitate, precizie, calitate sonoră. Păstrând echilibrul între voci și simfonie, el a parcurs cu muzicalitate evoluția texturii orchestrale de la transparența filigranată a primelor pagini la coloritul sumbru al finalului, într-o lectură sensibilă și totodată bine controlată. Prestația lui ne lasă să întrevedem un foarte promițător dirijor de operă și o achiziție de valoare pentru teatrul bucureștean.
Atmosferă de austeritate by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14578_a_15903]
-
autoarei, socotită în mod curent drept o poetă a melancoliei, a urîtului, a pustiului. Prozele datează din anii '70 (una singură e din '81-'84) cînd Florența Albu scria o literatură confesivă, la limita dintre poezie și jurnal; în aceste pagini se pot regăsi atît suflul liric al poetei, cît și obiectivitatea, directețea, duritatea diaristei din Zidul martor. Textele narative ne arată, mai mult decît a făcut-o poezia, o ființă fragilă, căutînd ca un Pagurus (cum o numește un personaj
Cochilia lui Pagurus by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14591_a_15916]
-
e frumoasă, are o poeticitate profundă, fără a fi liricoidă (așa cum se întîmplă la cei mai mulți poeți care scriu și proză), cît despre "carnal", în mod sigur va avea mare căutare la lectură, mai ales printre amatorii de decriptări. Altfel în paginile despre singurătate, boală și moarte, Florența Albu va fi mai ușor de recunoscut de cei ce i-au citit poezia și jurnalul. Mai rămîn de descoperit luminozitatea, bucuria regăsirii ființei în formele elementare ale naturii, trăirile simple din întîlnirile miraculoase
Cochilia lui Pagurus by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14591_a_15916]
-
povestirile sale sunt mai mult niște deschideri de diafragmă fotografică spre viață, fără pretenții hermeneutice (poate și din cauza formației de jurnalist). Cu acest ultim volum de povestiri, tânărul scriitor face cel de-al treilea pas de la debutul său literar din paginile revistei Flacăra, cu nuvela Un principiu sfânt (1994). Între timp, a experimentat construcții epice mai elaborate prin romanele Deriva (1997) și În gol (1999). Cele 18 "variațiuni" sunt de fapt niște incursiuni într-o existență care este zugrăvită în culori
Literatura răului by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14589_a_15914]
-
Recent a apărut o carte ciudată. Autorul, Răsvan Popescu, un fost purtător de cuvânt, prezintă cu pretenție de veridicitate fapte, atitudini, dialoguri din vremea când lucra la Televiziune, la Guvern și apoi la Preșdinție, implicând personalități ale vieții publice. Pe pagina de gardă este anunțat genul în care autorul a dorit să se exprime: jurnal. Cum i-a venit ideea? Simțea de mult nevoia unui proiect literar serios. Anume, acela de a scrie "o carte, una singură, despre toată lumea, pe care
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
ceapă" (mult comentatele "straturi fără sâmbure"), prin tiparele ortodoxiei - Kaplan o vede depășind impasul. Impresiile de la sfârșitul anului 1997 - față de o vizită anterioară - sunt optimiste, deși eclectice. De observat că dialoguri dintre cele mai relevante rămân totuși expediate la subsolul paginii, de pildă această excepțională remarcă a părintelui Iustin Marchiș, pe care Kaplan își sprijină de fapt analiza zonei: "Ortodoxia estică pune relația individului cu Dumnezeu mai presus de relația individului cu comunitatea". Lumea arabă prilejuiește alte definiții-pecete, demonstrând talent și
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]