507 matches
-
cu litere gotice negre și roșii. Cartea aceasta este puțin cunoscută, pentru că nu a fost pusă în vânzare. Este povestea emoționantă a unei paiațe care se distruge piesă cu piesă și nu-și găsește tihna și fericirea decât în paradisul paiațelor. O scriere fermecătoare oglindește în chip deosebit această maternitate înduioșată. Este o poveste feerică, un vis, despre bunătatea spiritelor care-i îngăduie unei regine să-și revadă copilul mort. Este o delicioasă capodoperă de poezie și tandrețe. Pelesch im Dienst
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Operă. Fie în culisele și în sălile de repetiție ale instituției de pe Splai, fie pe platourile de filmare ale Televiziunii Române, unde se filma tot operă. Am plâns în gura mare când, pe la trei ani, l-au "omorât" pe tata în Paiațe de Leoncavallo. Atât de tare am plâns, că biata mama nu mai știa pe unde să mă scoată afară din loja artiștilor. M-am dus cu lacrimile înnodându-mi se în barbă în cabina tatei ăo împărțea cu regretatul Ion
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
dir, Frau Venus, kehr ich wieder, in deiner Zauber holde Nacht; zu deinem Hof steig ich darnieder, wo nun dein Reiz mir ewig lacht!" În 1966, case de discuri ELECTRECORD s-a hotărât să înregistreze celebrul diptic verist Cavalleria Rusticana - Paiațe, cu ansamblul Operei Române din București, sub con duce rea muzi cală a distinsului și mult regretatului muzician Mircea Popa. Cei zece soliști care alcătuiau distribuțiile făceau parte din generații diferite, în general generația mea, dar apăreau și nume tinere
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
în vidul neființei; apoi, treptat, angoasa s-a răspândit în mine ca o permanență difuză, o curgere cenușie, neîntreruptă și amenințătoare, amenințată ea însăși de sentimentul existenței mele, neputincios): treceam în dormitor să apuc să dau și eu ochii cu paiața limbută. Zadarnic! „De ce n-ai venit mai repede, în clipa asta a plecat“, zicea tata - „și cât ar fi vrut madam Fârlifus să te vadă și pe tine...“. Nepotrivire de timpi care mă enerva și dezamăgea din cale afară. Tata
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Carmen de Georges Bizet, până la Vasul-fantomă și Walkyria de Wagner, ca să nu mai vorbesc de atâția italieni în frunte cu Verdi și Puccini, ale căror creații le știam „pe de rost“ - curios fiind că-mi amintesc de Cavaleria rusticană și Paiațe și de nimic din Mozart) sau tiradele sforăitoare care-mi umpleau publicul de o dulce teroare (din repertoriul Teatrului Național, deși va fi fost destul de întins, cuprinzând, fără îndoială, pe Caragiale, dramele istorice românești, autori universali clasici și moderni, nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sarcini grupurilor de elevi formate pe baza profilului de inteligență observat cu mare atenție în timp îndelungat. 1.Inteligența verbal-lingvistică Sarcină de lucru: Așază în ordine propoziții, completează ciorchinele cu însușiri pentru Pinocchio. 2. Inteligența logico-matematică Sarcină de lucru: Dintre paiațe și spectstori câți poartă pălărie? (dar fula r la gât?) Câți nasturi poți număra? Caută-l pe cel care are fular, pășlărie și nasturi. 3. Inteligența spațial- vizuală Sarcină de lucru: Ajută-l pe Pinocchio să ajungă Gepetto arătându-i
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93499]
-
cum crește în ea... o voință primejdioasă - IV 4). În final, regele intuiește în lipsa ei de iubire slăbiciunea ca și puterea nefastă (mă cunoaște nu ca să mă iubească, ci ca să mă mânuiască... te plictisești dacă nu te joci cu vreo paiață... are nevoie de ajutor), însă își dă seama prea târziu că atingerea ei poate deveni mortală (floare ucigașă, cap de Meduză, monstru - IV 7). După omorul inspirat de ea, regina nu-și află alinarea (n-am scăpat de apăsare. Mi-
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
o vrem, serios! Mi-e dor de drumuri și de mari biblioteci! Viața la țară este o imensă porcărie pentru un scriitor! Nu se poate supraviețui prea mult. Mi-e silă și că-mi petrec multe clipe lamentîndu-mă ca o paiață. Vreau altceva! Abundența de puștoaice mă irită și mă încîntă. T. dă semne de întoarcere și parcă nu pot crede că în sufletul ei mai poate fi și măreție. Nu există femeie cu care să mă pot împăca tot timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cu mîine/ Mereu se tîrîie din zi în zi/ Spre ultimul cuvînt din cartea vremii/ Și toate zilele de ieri se duc/ pe drumul plin de pulbere al morții. / Piei, scînteiere scurtă, piei, că viața/ E doar o-nchipuire, o paiață/ Ce se agită cît e sus, pe scenă,/ Iar dup-aceea n-o mai știe nimeni." Iată cum asasinul are o revelație a nimicniciei. A.B.Cărțile dumneavoastră se citesc ușor, nu lași o carte din mână atunci când o începi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
130 ori în stilul jurnalist folosit număr de număr: „hingherul sufletesc”, „ființa animalică a țapului alcoolizat”, „behăe înfuriat”, „vampirul bancar”, „cocoșul familiar”, „alterat la creier” , „modul de a raționa vine de la spate și nu de la cap”, „dementul C.C.R.”, „a murit paiața” (despre morți numai de bine! n.n.) etc. La toate acestea adăugăm răfuielile gazetărești cu cei de la Glasul Bucovinei, Crainicul Bucovinei, Informatorul Bucovinei, Timpul etc. În Luptătorul semnează preponderent Eugen Popovici - directorul, mai rar Constantin Vicol, Ion Bucovineanul, Dori Popovici, mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ce se cotează la bursa politică. Am crezut în frumusețea jertfei noastre făcută cu tot elanul, pentru neamul acesta din care facem parte, și a trebuit să suportăm insultă... Am înlesnit dărâmarea latifundiarilor pentru a întrona domnia finanței și a paiaței simbriașe ei - demagogia democratică. Am crezut într-o lume nouă și a venit într-adevăr una oribilă, a cărei sensibilitate s-a coborât în pântece. Înfloresc lăcașurile de noapte, bodegile, restaurantele de lux, se închid școlile, bisericile au rămas fără
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sta tinerimea aceasta cu brațele încrucișate înaintea evenimentelor care decid viitorul destinului ei? Curentul e prea puternic și furtuna prea violentă. Atitudinea se impune” (nr.3/1933). Iar T. Cristureanu în „Bucovina de azi - Bucovina de mâine” trăgea același semnal: „Paiațe ale Platformei, cu capete seci, creaturi vagiale unui nicăieri și niciunde, au continuat să ne zbiere în urechi, mie, dtale și celuilalt, că reprezentăm „generația tânără” și că „dezordinea în stradă, sub semnul crucii încârligate, sau supunerea de miel - după cum
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
evreime” de „o bunătate prostească” sau de o „ospitalitate stupidă”. Acest tip de retorică era foarte la modă În epocă, astfel că și un intelectual neangajat politic ca G. Călinescu a derapat puțin pe această pantă. Comentând romanul Profeți și paiațe (1931) al scriitorului evreu Emil Dorian, criticul notează În 1941 : „Românilor li se recunoaște [În roman] doar calitatea de «popor ospitalier și bun», ceea ce e În fond o slăbiciune, căci asemeni tuturor națiilor civilizate românii trebuie să manifeste un sănătos
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nouă ni se pare de multe ori grotescă și chiar ciudată și respingătoare [...]” <endnote id="(785, p. 389)"/>. Pentru G. Călinescu, fobiile evreului ar fi justificate istoric : „În bimilenara lor dramă - scrie criticul, comentând romanul lui Emil Dorian Profeți și paiațe -, evreii au cunoscut pogromuri adevărate și e greu de a-i vindeca de fobie” <endnote id="(130, p. 851)"/>. Paradoxal, frica evreului generează uneori curajul său disperat. Cel puțin așa stau lucrurile În cazul hangiului din Moldova de Nord, Leiba
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
National Theater, Londra. - Disputa de Marivaux și Dragostea e cea mai mare amăgire de Calderón, Schauspielhaus, Bochum, Germania. - Workshop internațional pentru actori și regizori, Festivalul de la Toronto. - Workshop cu actori britanici la Festivalul de la Glasgow. - Cavalleria rusticana de Mascagni și Paiațe de Leoncavallo, Rigoletto de Verdi, Grand Théâtre de Génève. 1997 - Thaïs de Massenet, Opéra de Nice. - Îmblânzirea scorpiei de Shakespeare, ART. - Este publicată În SUA cartea lui Ed Menta, Andrei Serban, the Magic World behind the Curtain. 1998 - Cymbeline, Delacorte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
i se părea ceva firesc. Numai așa, cei care au avut ocazia să o urmărească în spectacole, își mai pot aminti de strălucitele apariții - pe lângă cele menționate - cum ar fi: capricioasa și îndrăgostita Rosina din Bărbierul din Sevilla, Nedda din Paiațe, inocenta Margareta din Faust, cocheta Musetta din Boema, Rosalinda din Liliacul sau neînduplecata Cecilia din Silvia, ori Dona Elvira din Don Juan și multe altele. Toate realizate la un nivel artistic remarcabil, au rămas ca modele pentru discipolii pe care
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
debut și încrederea acordată de profesioniștii de elită ai Clujului au încurajat-o să urmeze cursurile Conservatorului Gheorghe Dima din orașul adolescenței sale. După absolvire, pe scena Operei Române din Cluj, a fost apreciată de melomani în rolurile Nedda din Paiațe, Zamfira din Aleko de Rahmaninov și chiar memorabila Santuzza din Cavaleria rusticană, rol interpretat cu mare succes și pe scena ieșeană. Apoi a fost solistă, timp de un an, la Opera Maghiară din Cluj. Din probitate profesională, a învățat limba
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
tot parcursul carierei, să fie în distribuția de premieră în cele mai grele lucrări! Așa o vom întâlni ulterior mereu pe afiș în Cio-cio-san din opera cu același nume de Puccini, Santutza din Cavalleria rusticană, de Piedro Mascagni, Nedda din Paiațe, de Rugiero Leoncavallo, Tatiana din Evgheni Oneghin, de P.I. Ceaikovski, Leonora, din Trubadurul, Aida, din opera Aida, sau Abigaille, din Nabucco, toate aceste ultime trei roluri din creația verdiană, sau Senta, din Vasul Fantomă, de Wagner, și multe altele. Roluri
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
da Vinci, frații Wreight, de-ar fi trăit astăzi, când se proclamă uciderea generală a tot ce zboară. * Aseară am privit scene "tari" la t.v., păsări aruncate în containere de foc, moarte blestemată, o perfecționare a tehnicilor holocaustice. Celebra paiață, Jirinovski, instiga, la Moscova., la omorul total al păsărilor. Nu știu cum îl chema pe sfântul poreclit "Păsărarul", dar nu a fost convocat când s-a decis soarta păsărilor, zilele acestea. Să trecem la ucis! A început festinul magic. Se ucide cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cărora dumneaei le spunea „Alexandr Sergheievici” și „Lev Nicolaevici”), Palina Nichitișna n-a reușit decât să ne distreze, făcându-ne să pierdem orice respect față de ea. În necoapta noastră minte, dânsa era un fel de August cel Prost, adică o paiață. În timpul orelor de rusă ne scălâmbâiam și ne plimbam printre bănci sau făceam conversație în gura mare. Mai târziu, cunoscând-o mai bine pe Palina Nichitișna, mi-am dat seama că era o ființă sensibilă și cultivată. Fosta noastră profesoară
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ședințe agitate și certuri. Încă mai văd acea adunare cînd, scos afară manu militari de gărzile Camerei, Ferri, scăpînd pe un coridor de serviciu, reapare în zgomot de geam spart, într-o fereastră ochi de bou, deasupra băncilor din hemiciclu paiață hirsută vociferînd și arătînd pumnul... Aceste manifestări oratorice ar fi fost inofensive dacă s-ar fi redus doar la zgomot și la o simplă risipă de salivă și plămîni. În țară însă, ele erau însoțite de o campanie de tulburări
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
care ar fi rezolvat dubla problemă a comunismului și a național-socialismului, care amenința pacea Europei. Carol al II-lea, din motive cu totul evidente, nu voia să accepte poziția umilitoare a rudei sale de pe tronul Italiei, redusă la rangul de paiață de către Mussolini. 233 Fratele Regelui Constantin, fostul socru al lui Carol al II-lea, căsătorit cu o doamnă din familia Bonaparte. 234 Dr. Ion Cantacuzino, elevul lui Pasteur, întemeietorul Institutului care-i poartă și astăzi numele. 235 Trimis de Rege
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
A fost odată ca niciodată un mijlocaș dreapta blond care centra încîntător și dădea goluri din lovituri libere. Tipul trăia la Manchester și trecea drept omul numărul unu al Angliei. în locul său figurează acum, cu aceleași acte de identitate, o paiață de plimbat prin bîlciuri și de arătat mulțimii precum omul care înghite foc și săbii. Individul cu numărul 23 de la Real Madrid are foarte puține puncte comune cu șeptarul lui Sir Alex. Joacă rolul unui prinț deghizat în hamal, pentru că
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
volume de proză scurtă, precum și de o serie de romane, deschisă în 1932 de Fundătura cimitirului no. 13. În alte cărți a adunat cronici și note literare, amintiri, portrete literare: Oameni și cărți (1922), Oameni de ieri... (1938), Oameni și paiațe (1967), Scara vieții (1976). Din 1948 și până la începutul anilor ’60 i s-a luat dreptul de semnătură. În 1964 a primit Ordinul Muncii clasa I. În proza scurtă T.-B. se concentrează, cu precădere, asupra vieții celor umili și
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
1938; Prințul, București, 1944; ed. îngr. Constantin Darie și Paul Ion Teodorescu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1998; Scandal, București, 1945; ed. îngr. și pref. Constantin Darie și Paul Ion Teodorescu, București, 1988; Primăvara apele vin mari, București, 1960; Oameni și paiațe, îngr. Constantin Darie și Victor Adrian, postfață Victor Adrian, București, 1967; Scara vieții, îngr. și pref. Constantin Darie, București, 1976; Pavilionul de vânătoare, îngr. Constantin Darie, București, 1986; Între presă și literatură, I-II, îngr. și pref. Constantin Darie și
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]