744 matches
-
eternă. Pentru această trezire din dimineața unei noi zile de luni este necesar formidabilul antrenament pansofic. Comenius nu uită niciodată să adauge cifrei șapte încă una. A opta lume este mundus aeternus, pentru care se pregăteau și vechii greci cu paideia lor și care avea ca precept fundamental îndemnul simplu: meléte thanátou! Seninătatea creștină a lui Comenius este așadar similară calmului surâs socratic din preziua plecării spre Olimp sau Hades. Tocmai această cucerire măreață a spiritului mi se pare că a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Renașterii, ci și pe acela al Iluminismului incipient; ba, s-ar putea susține că viziunea sa asupra formării integrale a omului este superioară tuturor teoriilor ridicole despre „educația permanentă” date la iveală de psihopedagogii zilelor noastre. Imitatio Christi, ca și paideia elină fuseseră mult caricaturizate în Renaștere. Mulți reprezentanți ai acesteia înțeleseseră că formarea omului nu poate fi redusă la instrucția copilului. Au surprins însă numai dimensiunea social-cetățenească a acestei formări. Numeroase scrieri pe această temă apar încă din zorii Renașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modern, continuă cu propunerile de curricula multidimensionale postmoderne din anii ’90 și își diminuează vehemența la începutul secolului XXI; - etapa hipermodernă (supramodernă sau ultramodernă) este cea pe care o parcurgem. Este etapa concilierii cu realizările etapei moderne, a redescoperirii virtuților paideia și a construirii de curricula integrale. În prezentul capitol analizăm momente și realizări semnificative ale acestei perioade frământate, dar fructuoase pentru școală și educație. 10.2. Condițiile apariției primelor curricula explicitetc " 10.2. Condițiile apariției primelor curricula explicite" În prima
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
admitere și de absolvire, metodologia de reglare și autoreglare a sistemului și procesului de pregătire etc. Cele cinci componente generează un model pentadic de design curricular. Designul curricular este un proces controlat care se desfășoară circular (ceea ce amintește de enkyklios paideia). Aspectul circular al proiectării curriculare pentadice poate fi reprezentat grafic în felul următor: Fig. 12.1 - Caracterul circular al modelului pentadic de proiectare curriculară modernă (adaptare după Wheeler, 1967) Facem precizarea că acest model a fost folosit (mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
diriguiesc soarta oamenilor. Dacă această întâlnire va avea loc, atunci vom asculta „simfonia destinului” interpretată de știința curriculumului ca meșteșugită artă (techné) a predestinării. Cel care scrie aceste rânduri speră, căci în babilonia teoretică de astăzi presimte resurecția eutimică a paideia, după milenii de surghiun la care civilizația și cultura euroatlantice o condamnaseră. În cele ce urmează descriem, pe scurt, atmosfera în care se desfășoară marele shift curricular postmodern, panorama explorărilor, înfruntarea paradigmelor și unele aspecte semnificative pentru evoluții pozitive. Ne
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Martin Heidegger 104, aparțin, din punct de vedere istoric, primei jumătăți a secolului XX, nefiind creații postmoderne. Dar ele au contribuit în mod decisiv la declanșarea mișcării postmoderniste în filosofie, arte, literatură etc. Un proces ce nu putea ocoli tărâmurile paideia pe care le acaparaseră teoria curriculumului și celelalte științe ale educației. Istoria pătrunderii fenomenologiei și a hermeneuticii în teoria și practica pedagogică este expusă în lucrarea noastră Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă. În acest subcapitol menționăm doar câteva repere și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sfârșit”) și das Sein zum Tode („faptul de a fi întru moarte”)129. Că fiecare elev și fiecare profesor reprezintă o manifestare a Dasein-ului constituie o evidență. Dar tot Dasein este și relația dintre ei, educația, cu înțelesul platonic de „paideia”, pe care Heidegger l-a reclamat ca dat fundamental pentru condiția umană 130. Asupra acestor probleme s-a aplecat hermeneutica fenomenologică. În anii ’80-’90 s-a constituit și o hermeneutică „pur pedagogică”, încercând să evite perspectiva fenomenologică, fără însă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a supus unei critici nemiloase teoriile tradiționale ale curriculumului, utilizând o metodă de interpretare a textelor elaborată de Paul Ricœur (1981)146. Reynolds a citit, în manieră ricœuriană, texte „conservatoare” cuprinse în două culegeri: Nation at Risk (NCEE) și The Paideia Proposal (Adler, 1983)147. Reynolds și-a concentrat atenția supra a două studii: „Sanity, Madness, and the School” (Pinar, 1975)148 și „Curriculum Form and the Logic of Technical Control” (Apple, 1982)149. Analiza lui Reynolds a plecat de la „o
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acelei mame a tuturor muzelor, zeița Mnemosine. Cearta dintre ele pare să se fi domolit. Ne putem aștepta așadar la acea conciliere fructuoasă care va da o teorie generală a curriculumului și un model pentru curricula ultramoderne, cât mai curând. Paideia se trezește din lunga-i letargie. În ceasul târziu al acestei omeniri virile, presimt zborul tăcut al bufniței Atenei, aducând un vis cathesihastic. Și zeii vor fi iarăși uimiți de înțelepciunea oamenilor... Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
On Phenomenology and Its Practices”, Phenomenology + Pedagogy, 7/1989, pp. 187-217. 128. Vezi traducerea românească a cărții lui F.D.E. Schleiermacher Hermeneutica (traducere N. Rîmbu), Polirom, Iași, 2001. 129. Vezi notele referitoare la Heidegger - 104, 111-112, 116-118. 130. Hermeneutica conceptului de paideia este realizată strălucit de Heidegger în Platons Lehre von der Wahrheit (1930-1931). Studiul a fost tradus în limba română și comentat strălucit de Thomas Kleininger. Vezi M. Heidegger, Repere pe drumul gândirii, ed. cit., pp. 161-202. 131. D.G. Smith, „Hermeneutic
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trad. rom.: Conflictul interpretărilor, traducere de H. Lazăr, Echinox, Cluj-Napoca), și À l’école de la phénoménologie (1986). 147. National Commission on Excellence in Education (NCEE), A Nation at Risk: The Imperative for Educational Reform, Washington, D.C., 1983; M. Adler, The Paideia Proposal, Macmillan, New York, 1982. 148. W. Pinar, „Sanity, Madness, and the School”, în W. Pinar (ed.), Curriculum Theorizing: The Reconceptualists, McCutchan Publishing, Berkeley, 1975, pp. 415-424. 149. M. Apple, „Curriculum Form and the Logic of Technical Control”, în M. Apple
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
informatizată. S-ar putea spune, cu o vorbă românească, că „americanii s-au pus cu burta pe carte”. În chip vădit, noul curriculum american valorifică tradițiile marelui învățământ european de dinaintea deschiderii prăpastiei culturale dintre umanism și realism. Este semn că paideia renaște. Europenii (și românii) ar avea multe de învățat din acest document excepțional. S-ar putea ca el să susțină curriculumul global al viitorului. În orice caz, dacă toate national education goals cuprinse în America 2000 vor fi atinse, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Citez un text tulburător, scris în zorii Iluminismului de mâna unuia dintre cei mai mari iluminați ai omenirii. Conține cam tot ceea ce ar putea caracteriza, în chip esențial, curriculumul viitorului: ...Este cultura universală a întregului neam omenesc. Căci pentru greci paideia (paideia) era învățătura și educarea prin care oamenii sunt formați, iar pag se referă la universalitate. Acest lucru pune problema așadar să fie instruiți toți, în toate, cu totul (pavnte", pavnta, pavntw"; omnes, omnia, omnino). Această aspirație spre o cultură
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un text tulburător, scris în zorii Iluminismului de mâna unuia dintre cei mai mari iluminați ai omenirii. Conține cam tot ceea ce ar putea caracteriza, în chip esențial, curriculumul viitorului: ...Este cultura universală a întregului neam omenesc. Căci pentru greci paideia (paideia) era învățătura și educarea prin care oamenii sunt formați, iar pag se referă la universalitate. Acest lucru pune problema așadar să fie instruiți toți, în toate, cu totul (pavnte", pavnta, pavntw"; omnes, omnia, omnino). Această aspirație spre o cultură universală
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
are dorința de a-și făuri o imagine exhaustivă asupra devenirii teoriei curriculumului ca știință. Abbs, P. (1974), Autobiography in Education, Heinemann, Londra. Aceland, R. (1967), A Move to the Integrated Curriculum, University of Exeter, Exeter. Adler, M. (1982), The Paideia Proposal, Macmillan, New York. Aggleton, P. (1987), Rebels Without a Cause? Middle-Class Youth and the Transition from School to Work, The Falmer Press, Londra. Alberty, H. (1947/1953), Reorganizing the High School Curriculum, Macmillan, New York. Alberty, H., Alberty, E. (1962), Reorganizing
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adevărat că învățăm mai bine în timpul somnului? Cronopsihologia și actul învățării Fals! Învățatul în somn a stârnit totuși o oarecare vâlvă la un moment dat și a fost propus ca „falsă” metodă pedagogică sub numele de hipnopedie (gr. hypnos = „somn”; paideia = „educația copilului”). Unele experimente au arătat că o listă de cifre citită unor persoane care dorm nu lasă nici o amintire la trezirea acestora. Dimpotrivă, cu cât suntem mai treji, cu atât învățăm mai ușor. Cercetările din domeniul cronopsihologiei au în
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
idee, demers, profesie, Editura Mirton, Timișoara, 2001. Prelici, V., Aspecte metodologice și abordări în asistența socială, Editura Mirton, Timișoara, 2002. Ray, L., Globalization and everyday life, Routledge, Londra, New York, 2007. Rădulescu-Motru, C., Psihologia poporului român, ediția a II-a, Editura Paideia, București, 1998. Rămureanu, I., Istoria bisericească universală / Manual pentru seminariile teologice, EIBMBOR, București, 1992. Remy, J."Sociologie de la morale", în "Recherches de Sciences Religieuses", nr. 70, 1982. Riis-Jorgensen, K.; Jensen, A. E.; Buisk, N., "Democrația liberală și globalizarea", în Watson
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Harvard University Press. Internațional Herald Tribune (mai 1977). ,,The outlook for France”. Internațional Monetary Fund, Bureau of Statistics (diferiți ani). Direction of Trade. New York. Isaak, Alan C. (1969). Scope and Methods of Political Science. Homewood, III.: Dorsey. Jaeger, Werner (1939). Paideia: The Ideals of Greek Culture, vol. 1. Traducere dup) a doua ediția german), de Gilbert Highet. New York: Oxford University Press. Jervis, Robert (1976). Perception and Misperception în Internațional Politics. Princeton: Princeton University Press. (ianuarie 1978). ,,Cooperation under the security dilemma
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
and reception in Western scholasticism, Leiden, Brill, 2007. Boboc, Alexandru, Filosofi contemporani. Fenomenologie, hermeneutică și ontologie (de la Brentano și Nietzsche la Heidegger și Sartre), Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2006. Boboc, Alexandru, Postfață, în Edmund Husserl, Filosofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994. Boia, Lucian, Explorarea imaginară a spațiului, București, Editura Humanitas, 2012. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, București, Editura Humanitas, 2000. Boyer, Pascal, Religion Explained: The Evolutionary Origins of Religions Thought, New York, Basic Books, 2001. Brachfeld, Oliver, Note sur
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Raymond, Leerssen, Joep, Studying Alterity: Backgrounds and Perspectives, în Raymond Corbey, Joep Leerssen (eds.), Alterity, Identity, Image. Selves and Others in Society and Scholarship, Amsterdam, Rodopi, 1991. Corlan-Ioan, Simona, Spațiul alterității, în Ciprian Mihali (coord.), Altfel de spații, București, Editura Paideia, 2001. Cousineau, Phil, Once and Future Myths: The Power of Ancient Stories in Modern Times, Berkeley, California, Conari Press, 2001. Craig, Edward (ed.), The Shorter Routlegde Encyclopedia of Philosophy, London, Routledge, 2005. Cruz, Lara, Frijhoff, Willem (eds.), Myth in History
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
eds.), The reinvention of tradition, Cambridge, Cambridge University Press, 1983. Houdé, Olivier, Kayser, Daniel, Koenig, Olivier, Proust, Joëlle, Rastier, François, Dictionary of Cognitive Science, New York, Psychology Press, 2004. Husserl, Edmund, Filosofia ca știință riguroasă, traducere de Alexandru Boboc, București, Editura Paideia, 1994. Husserl, Edmund, Meditații carteziene, traducere de Aurelian Crăiuțu, București, Editura Humanitas, 1984. Iacob, Luminița Mihaela, Etnopsihologie și imagologie. Sinteze și cercetări, Iași, Editura Polirom, 2003. Iacob, Luminița Mihaela, Imagologia și ipostazele alterității: străini, minoritari, excluși, în Adrian Neculau, Gilles
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Psychology, Cambridge, Cambridge University Press, 2009. McCall, George J., Simmons, J. L., Identities and interactions, New York, Free Press, 1978. Mead, George H., Mind, Self and Society, Chicago, University of Chicago Press, 1934. Mihali, Ciprian (coord.), Altfel de spații, București, Editura Paideia, 2001. Mihali, Ciprian, Inventarea spațiului. Arhitecturi ale experienței cotidiene, București, Editura Paideia, 2001. Millas, Hercules, Do's & Don'ts for Better Greek-Turkish Relations, Athenes, Papazisis, 2002. Millas, Hercules, Images of Greeks and Turks. Textbooks, historiography, literature and national stereotipes, Athenes
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Identities and interactions, New York, Free Press, 1978. Mead, George H., Mind, Self and Society, Chicago, University of Chicago Press, 1934. Mihali, Ciprian (coord.), Altfel de spații, București, Editura Paideia, 2001. Mihali, Ciprian, Inventarea spațiului. Arhitecturi ale experienței cotidiene, București, Editura Paideia, 2001. Millas, Hercules, Do's & Don'ts for Better Greek-Turkish Relations, Athenes, Papazisis, 2002. Millas, Hercules, Images of Greeks and Turks. Textbooks, historiography, literature and national stereotipes, Athenes, Alexandria, 2001. Millas, Hercules, Tourkokratia. History and the Image of Turks in
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
valabilă la pretinsul caz individual, nu se pot afla decât prin referire la ceea ce furnizează percepțiile reale sau amintirile. În mod descriptiv, noi întrebuințăm cuvinte ca: percepție, amintire, reprezentare imaginativă, enunț etc." (Edmund Husserl, Filosofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994, pp. 28-29). 92 Critica lui Husserl asupra prihologiei evidențiază că aceasta ar trebui să realizeze legătura indisolubilă cu filosofia și ar trebui să investigheze unitățile conștiinței împreună cu fenomenele ca atare:"Numai o fenomenologie cu adevărat radicală și sistematică, care
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ci așa cum ea însăși e sesizabilă (...) În alți termeni, distanța dintre observator și observat trebuia dizolvată. Ambele trebuie să se întrepătrundă astfel încât reificabilitatea lucrului să rămână încă neatinsă." (Alexandru Boboc, Postfață, în Edmund Husserl, Filosofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994, pp. 97-98). 94 Emmanuel Lévinas, En découvrant l'existence avec Husserl et Heidegger, Paris, Vrin, 1967, p. 67. 95 Alexandru Boboc, Filosofi contemporani. Fenomenologie, hermeneutică și ontologie (de la Brentano și Nietzsche la Heidegger și Sartre), Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2006
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]