1,260 matches
-
căror zbor neliniștit concura tot mai des cu al fluturilor, căzând peste iarba pălită de arșiță, încă ai fi putut crede că este luna lui cuptor, departe de a se sfârși. De pe lângă ușa larg deschisă a patiseriei din piață, o pală de vânt a răsucit deodată, cu îndemânare, într-un mic vârtej, pulberea de făină și privirea i-a tresărit urmărindu-l. Pentru o clipă i se păruse că vede zăpada spulberată iarna de crivăț. Și cu ochii rămași ațintiți pe
FRUNZA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348855_a_350184]
-
de stern și de șira spinării, te puteai aștepta să le vezi cum se desfac din moment în moment ca doagele unei bote de apă rămasă fără cercuri. Era atât de slăbit că-l putea lua vântul ca pe-o pală de fân. Din cauza oboselii l-a cuprins toropeala, că nu-și mai putea să-și ține capul drept. Ochii abia mai vedeau prin ungherul ogeacului cufundat în bezna nopții, iar pleoapele se deschideau din ce în ce mai greu. Scăpă țigara dintre degete și
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
a pomenit cu un nor, iubăreț nevoie mare, deasupra. Penibilă situație! Luna-gălbenuș arăta ca un ”ochi” preparat de un novice, tuflit, taman pe dos, pe boltă. Doamne, ce curtezan posesiv!” - își zise, sătulă de pupăceala îndrăznețului. Devenise chiar enervant. O pală de vânt îi veni în ajutor. ”Ufff!” - răsuflă, ușurată c-a scăpat. Își aranjă discret machiajul. Mândră privi de jur-împrejur ca și cum nu s-a întâmplat nimic și-și roti cochet corola. O mică rază curioasă, se desprinse din astrul nopții
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
lâng-o frunză uscată, ca-n dulci primăveri, / Pe-un petec de verde, păpădia șoptind: "să fim buni". // E-o liniște care-aduce frumosul în suflet, dorința-n priviri, / Doar un dangăt de clopot se-aude departe pe deal, / Din coșuri ies pale de fum, la geamuri răsar amintiri / Așa e toamna târzie acolo, acasă la mine-n Ardeal. (Acasă)” Cezarina Adamescu - Agero, Stuttgart PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte următoarele colecții
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]
-
E un exercițiu al puterii de a ma transfera, de a crea armonie din cuvinte, de a le da viață și culoare. Prin scrierile mele adie uneori, fie un duh arhaic, semn de prețuire al strămoșilor noștri, fie câte o pala de romantism, chiar dacă astăzi se scrie după alte rosturi. Trăim prea trepidant într-o lume a reclamelor ostentative, prea sufocați între zidurile betonului și ale sticlei care sting treptat umanismul din noi, iar tehnologia comunicării mai mult ne însingurează și
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
magice treziri. E o pătimașă amețeală intrarea-n deveniri! STATORNICIA ÎN TRĂIRE Nu-mi dezvăluri singurătatea de altădat Ea în oceanul unei tăceri s-a îngropat Ai troienit preaplinul cu mine într-un cuvânt Tu erai statornicie, eu eram o pală de vânt Într-o aureolă de lumină te-am îmbrăcat Cu gândurile mele, cu simțământ curat Am izgonit micimea spre nemernici Și dintr-o dată ne-am simțit puternici Împreună, de neînvins era voința noastră De a sparge zidul, a crea
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
keras xamos duj, trin, śtar pora her zijs, pa kam avel amen xamasqe berekeci.” “Na putisola”, phendas o manuś, “o cigno ćiriklo si-no-tar m'o prietenos pa me na ka mudaraw leș niekhderji.” Ande ekh zijs, i źuj gejas ćǒral pala p'o rrom, bi te dikhel la o', kana geno and-o veś. Oj śundas o śukar baśalimos o cignorre lole ćiriklesqo. Ljas ekh barr pa mudardas leș. O manuś sjas xojăme khajnes, ama lesqi rromni vakerdas lesqe ke akanirla anglesqe
MICA PANĂ ROȘIE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376830_a_378159]
-
satul Plaiul Dacilor se întorcea călare pe calul său alb din satul vecin, unde își ajutase bunicul, din partea mamei, la munca câmpului. Fermecat de minunățiile nopții, lăsase calul să meargă la pas. Pădurea fremăta ușor în adierea caldă a unei pale de vânt. Din când în când în depărtări se auzea huhurezul care tulbura cântecul melodios al privighetorii. Deodată pe lângă el trecu o pasăre de noapte fâlfâind din aripile-i mari. Tresări oarecum surprins, apoi se liniști. Dar nu după mult
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
buha nopții îmi șoptește „Joci pân-la capăt ori nu mai juca”. *** S-au golit nopțile toate, Cufere cu galbeni , sparte, Se mai văd urmele dinților în pernă, Craterul viselor, pe scândurile rupte, licheni Au crescut, șerpi leneși, Madeleine, Se-nvârt palele, orele, zorii, Unde ne sunt îndurătorii? Spuneai să fim buni, dar ce bem Inainte de moarte, Madeleine? De privesc în sus, nu se vede Nici un duh, cine poate, mai crede, Cine nu, se întoarce cu fața La perete, în geamăt. Și-ngheață
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
Kana shil sasmange tatilem ivesa Kana kingo simas shukilem brishindesa Kana nasvalo somas sastilem nasvalimasa Kana bokh sasmange hauas lila Kana trush sasmange piauas o pani brishindestar kai perelas pe lila. Kana lindralo somas, suno dikauas ke sima them Ke pale ande India gelem. Kana nango somas mire gada sas le patriya le pushtikenge Shudro sas mange ivende, tatiaus le janimasa. Nasvalo somas, mire draba sas o drabarimos. Mân sima mire ilesko prinjandipe, e ROMÂNI shib Tumen kashtalena șo si-tumen? O
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
ras ,nu știu cine mai râde- ne-am încuiat în colivii ciudate ne place lumea în situații hâde, sufletele -s pline de răutate, trăim o viață plină de păcate... acesta-i ultimul raport! Am vrea iubirea să revină mâine, să danseze în palele de vânt dragostea eternă să ne îngâne, și să cuprindă acest pământ! Autor:Lucian Tătar 15 august 2016 11:50 0056 Algarve/Olhao Referință Bibliografica: ULTIMUL RAPORT / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2355, Anul VII, 12 iunie
ULTIMUL RAPORT de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375891_a_377220]
-
februarie 2015 Toate Articolele Autorului LILIACUL Îmbrăcat în violet, Cu buchet lângă buchet, Liliacu-i fericit ! Știți de ce ? A înflorit ! Floricelele, grămadă, Se îngrămădesc să vadă Cine vine și se miră, Cine stă și le admiră. Iar parfumul dus de-o pală Cheamă gâzele năvală La polen și la nectar Fără bani, fără cântar. Liliacu-i fericit ! Știți de ce ? A înflorit ! Bucuros le dă la toate Să își ia pe săturate. Referință Bibliografică: LILIACUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1493
LILIACUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376119_a_377448]
-
ei nu poate să nu apară sesizabila admirație misterioasă, ca între flori și soare: florile se-ndreaptă spre soare, soarele-mrățișează florile cu razele lui! Privită, chiar și pentru o fulgerătoare secundă, actrița Carmen Tănase pătrunde în porii sufletului ca o pală de căldură mătăsoasă. Rămâne mult timp după aceea neuitat oceanul albastru al ochilor ei, atât de albastru că heruvimii iau din el cerneală să scrie ariile și poemele iubirii. Anii timpului ei pare că nu vor cunoaște niciodată istovirea, aripile
CARMEN TĂNASE. DRUMUL CUNOAŞTERII ACTRIŢEI ÎNCEPE DE LA FRUMUSEŢE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376117_a_377446]
-
Darie Publicat în: Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017 Toate Articolele Autorului Furtună cu fulgere și tunete (din volumul "Bucovina - Plai de basm si dor") Era o altă zi de vară, splendidă, caldă, senină, netulburată de nori sau de pale de vânt. Ionuț pierdu ziua cu nimicuri, ba jucându-se cu Motocel, pisoiul, ba umblând în urma bunicii să vadă cum face ea treabă prin grajd. L-a mai luat bunica s-o ajute la plivit niște straturi de ceapă și
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
PAPINAQO / CEL CU GAȘCA Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1443 din 13 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului ¶ Sjas ekh lahos hen ekh lahïnka. Sjas len trin kïzaja cigne, trin ćhave. Sinesas ćowrre pa n-aș len ni pala sosθe pena paj. Ama sjas len-da ekh papin, sacis, i averă lenqi savri. Vakerla o lahos p'e lahïnkaqe: -Ćhe, rromnie, me manga' te bikenaw kale papina ka te las amenqe xamasqe. ¶ -Ta tu bikenca kale papina, ama șo mangesa
CEL CU GÂSCA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376637_a_377966]
-
o laćho.” Girdi o lahos andre, phandjas o udar opral pesθe, cidjas o perdeles angal-o ʒămoja, pa astardas te marel leș. Kana delas trat o bojeri “awolew”, o kïzaja lesqe vakernas: “P'-akana ćhidas lesqe o seros o laćho.” O' pale, o lahos, vakerlas o bojerisqe: “Me sjom koda o papinaqo!” Pa inkino-tar avri, paranzardas o kïzajinqe lesqerrenqe, o bojerisqerrenqe, ke na-j len voja te girsinler andre opral ekh ipaś sahaci. O lahos ljas p'o idemakos pa ćekti. O lahos
CEL CU GÂSCA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376637_a_377966]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 10 / IOAN, X Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului O Jezuśis, o Pastoros o laćho, the Lesre bakre. [1] Ćăćes, ćăćes phenaw tumenqe: Kodo kaj na źăl
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 10 / IOAN, X de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376733_a_378062]
-
o bakre xajaren [hollgotinen] lesri hanga, the pesre bakren akharel len pe navesθe the dradel len arri. [4] The kana arri unkavel le sasten pesre, źăl angla lenθe, the o bakre źăn pala lesθe, 'ke prinʒănen lesri hanga. [5] The pala jegh strajinon von na źăna, de naśena penqe lesθar, 'ke na prinʒănen lesri hanga. [6] Kădă pelda phendă la lenqe o Jezuśis, de von na ertinde șo jelentinen Lesre dumes. [7] The paneś phendă o Jezuśis: Ćăćes, ćăćes phenaw tumenqe
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 10 / IOAN, X de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376733_a_378062]
-
patăn. O buta kaj keraw len ande Morre Dadesro nav, kala phenen o ćăćibo pa Manθe. [26] De tumen na patăn, 'ke na han anda Morre bakre. [27] Morre bakre xajaren Morri hanga the Me prinʒănaw len, the von aven pala Manθe. [28] The Me dav len vacă većnikon the na merena nićejekh'ar, the anda Morro vast kheźino na ćǒrela len. [29] Morro Dat, Kaj dina len Manqe, hi-No maj baro desar o saste, the kheźino n-aśtǐg ćǒrel len anda
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 10 / IOAN, X de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376733_a_378062]
-
41] The avile but źene Lesθe the phenenas: Iwan na kerdă nić jegh minuna, de săvore kola șo o Iwan phendă pa Kado has-le ćăće. [42] The but manuśa patăne ande Lesθe othe. rromanes, rajikanes Referință Bibliografica: E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 10 / IOAN, X / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1426, Anul IV, 26 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 10 / IOAN, X de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376733_a_378062]
-
kulaći trad'ă pehqë sluźen ka te thon somnakaj ande kada. ¶ Thaj gëlo khëre o rrom. Kana khëre reslă phendă pehqa rromnăqë te thol tele duj colură. Śuśardă o somnakaj. Tehe trad'ă la rromnă te lel i ferdela. Musurisardě, pale ćindě penqë khëra. Kërdǐle bare barvale. Te maj źudǒn ve akana meg sin. ¶ De o laśho Dell hodinil le źuden the le mulen pizdel len o beng. O meśelevo sï o Janośi, Cïnta-j lehqo ćufo 'nav, dj-and-o cïntară. Referință Bibliografica
AURUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376817_a_378146]
-
Împodobite ca de-un Crăciun păgân, crengile poartă păpușile-mpenate negrii, lucitoare în griul apusului, croncănitoare, jalnic înfometate... Stau pe-o bancă, bătrân întristat de drum neprielnic prin viață, cu gândurile și sufletu-n palmă. Scos din visarea-mi de-o pală de vânt, zăresc o cioară poposită în iarba uscată. Uimit, o văd cum se luptă să spargă de-o piatră o nucă. I-alunecă gheara pe piatră... nuca-nviază... fuge zglobie... și pasărea țopăie ațâțată... ciocul, gogeamite menghină, o-apucă
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
malul cât mai repede, așa că am servit prânzul cu gândul la cele ce vor urma și la proviziile făcute pentru zilele de pescuit. Ne-am îmbarcat pe motonava Muntenia, trasă deja la chei, o navă veche, cu zbaturi[ Zbat, zbaturi = pală metalică sau din lemn, montată la periferia unei roți, care constituie propulsorul unei nave cu aburi, destinate navigației pe ape interioare cu adâncime mică.(DEX)] și ne-am dus la prova[ Provă, proră = partea din față a unei ambarcațiuni (DEX
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
veacuri se topește ȘI-n grânele bogate azi încă mai rodește Cu dragoste nestinsă de-a purur,i pentru țară, Așa precum în lupte și sângele-și vărsară. Credința fără margini, iubirea de pământ, Le-o cântă peste câmpuri și palele de vânt Și păsări cântătoare și râuri și pâraie Și fără de odihnă picurii de ploaie. Închide-o clipă ochii și liniște să fie Și-o să le-auzi îndemnul de luptă-n bătălie, Când țara e-n pericol,când la hotare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
glie de veacuri se topeșteȘI-n grânele bogate azi încă mai rodeșteCu dragoste nestinsă de-a purur,i pentru țară,Așa precum în lupte și sângele-și vărsară.Credința fără margini, iubirea de pământ,Le-o cântă peste câmpuri și palele de vântși păsări cântătoare și râuri și pâraieși fără de odihnă picurii de ploaie.Închide-o clipă ochii și liniște să fieși-o să le-auzi îndemnul de luptă-n bătălie,Când țara e-n pericol,când la hotare arde,Când vin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]