768 matches
-
Maroc); reședința era la Trêves. Preistorie. Studiu al societății omenești înaintea apariției scrierii, împărțită în trei mari perioade cronologice întinse pe mai bine de patru milioane de ani în funcție de regiunile luate în considerație. Pentru Franța, epocile cele mai vechi corespund paleoliticului, subdivizat în paleoliticul inferior (-1.800.000 pînă la aproximativ -150.000), paleoliticul mijlociu cu omul de Neanderthal (-150.000 pînă la aproximativ 35.000) și paleoliticul superior cu omul de Cro-Magnon (-35.000 pînă la -10.000 aproximativ). A
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la Trêves. Preistorie. Studiu al societății omenești înaintea apariției scrierii, împărțită în trei mari perioade cronologice întinse pe mai bine de patru milioane de ani în funcție de regiunile luate în considerație. Pentru Franța, epocile cele mai vechi corespund paleoliticului, subdivizat în paleoliticul inferior (-1.800.000 pînă la aproximativ -150.000), paleoliticul mijlociu cu omul de Neanderthal (-150.000 pînă la aproximativ 35.000) și paleoliticul superior cu omul de Cro-Magnon (-35.000 pînă la -10.000 aproximativ). A doua epocă este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
împărțită în trei mari perioade cronologice întinse pe mai bine de patru milioane de ani în funcție de regiunile luate în considerație. Pentru Franța, epocile cele mai vechi corespund paleoliticului, subdivizat în paleoliticul inferior (-1.800.000 pînă la aproximativ -150.000), paleoliticul mijlociu cu omul de Neanderthal (-150.000 pînă la aproximativ 35.000) și paleoliticul superior cu omul de Cro-Magnon (-35.000 pînă la -10.000 aproximativ). A doua epocă este numită mezolitic sau epipaleolitic, cu importante mutații (-10.000 pînă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ani în funcție de regiunile luate în considerație. Pentru Franța, epocile cele mai vechi corespund paleoliticului, subdivizat în paleoliticul inferior (-1.800.000 pînă la aproximativ -150.000), paleoliticul mijlociu cu omul de Neanderthal (-150.000 pînă la aproximativ 35.000) și paleoliticul superior cu omul de Cro-Magnon (-35.000 pînă la -10.000 aproximativ). A doua epocă este numită mezolitic sau epipaleolitic, cu importante mutații (-10.000 pînă la -5000 aproximativ) care permit evoluția către ultima fază, neoliticul, din -5000 pînă în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și refluxuri de populație. III. 2. Dinamica populației III. 2. 1. Evoluția numerică a populației. Considerații de geografie istorică Deși urmele materiale descoperite pe teritoriul comunei Șipote atestă că aceste ținuturi favorizate de condiții naturale au fost locuite încă din Paleolitic, este dificil de demonstrat care a fost evoluția numărului de locuitori în perioada Antichității și chiar a Evului Mediu, deoarece nu există documente de atunci, iar unele mărturii ale călătorilor străini nu fac referiri directe la această regiune. Unele informații
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
desprinde următoarele concluzii: Condițiile naturale favorabile vieții ( solurile fertile, pășunile bogate, apa Miletinului, formele de relief colinar) au permis constituirea unei comunități umane încă din Preistorie. Descoperirile arheologice atestă o locuire neîntreruptă pe teritoriul actual al comunei Șipote începând din Paleolitic, iar la mijlocul secolului al XV-lea (18 februarie 1445) apare prima mențiune documentară asupra satului reședință. Capitolul despre populație cuprinde analiza componentelor demografice cu evoluția sau involuția lor, cu factorii care le influențează. Analiza populației comunei Șipote evidențiază o
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
trecerea generalului Bem în Moldova”; Leca Morariu: „Epaminonda” Bucevschi: Gloria picturii arborosene”; Aurel Vasiliu: „Eminescu și folclorul”; Minodora Duzinchevici: „Noi documente în legătură cu familia Hurmuzachi”; M. Sesan: „Episcopia Rădăuților”; Teofil Sauciuc Săveanu: „Resturi de mamut în Clocucica, suburbia Cernăuților”; C. Ambrojevici: „Paleoliticul superior din Zamostea I pe Ceremuș, în județul Storojineț”; E. Botezat: „Simbolul de pe Stema Moldovei”; Ioan Zugrav: „Muzeul bisericesc al Mitropoliei Bucovinei”; Gheorghe Duzinchevici: „Contribuție la istoria școalei din Bucovina în anul 1816”; cronică; Indice; Errata. Din cuvânt înainte reținem
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dacă înmulțim acești zece ani cu cele două milioane de victime, obținem 20.000.000 de ani pentru totalul deținuților politici. Înfricoșător. Cifră geologică. Vîrsta glaciațiunilor, multiplicată cu opt. Sau, la scara evoluției umane, de patruzeci de ori mai mult decît paleoliticul, mezoliticul și neoliticul, împreună. Iar performanța aceasta halucinantă aparține judecătorilor militari, grupului restrîns de activiști de partid care, în locul șepcii și salopetei proletare, au ales să poarte caschetă și uniformă cu însemne și stele sovietice pe epoleți. Săracă, zestrea lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
deplasării sau al restaurării limitei (limes) dintre licit și interzis, proprietatea noastră și a vecinului, confrate și falsul frate, autentic și copie, bun și rău, ceea ce e tolerabil și ceea ce e inacceptabil este trăsătura definitorie a omului civilizat, încă din paleolitic, și el n-ar fi devenit astfel dacă nu aceasta ar fi fost caracteristica a ceea ce e viu. Membrană protectoare, carapace, învelitoare a sistemului nervos, cornee, armură, cortex, scoarță, cheratină lucioasă ori perniță de grăsime: tot ce nu e simplă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
independența, de cal m’a apropiat inițial inteligența lui. Poate de asta există În mitologie un Pegas. Pe urmă m’au apropiat și altele, la care vă fac astăzi părtași. Dacă vreți. Calul sălbatic era prezent În România Încă În paleolitic, iar În neolitic era vânat. Poate În cursul acelor vânători omul i-a remarcat inteligența - fixând-o În mitul inorogului - și calitățile și l’a domesticit, astfel Încât, odată cu fierul, omul a mai căpătat un tovarăș de muncă, călătorie și război
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Iași și Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi, daci, ș.a. Printre altele, ne-au rămas ca amintire de la daci, cuvinte ca
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Iași și Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi, daci, ș.a. Printre altele, ne-au rămas ca amintire de la daci, cuvinte ca
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
vreme, Vladimir Dumitrescu a deținut între 1935-1945 funcția de director al Muzeului Național de Antichități din București (M.N.A.; din 1956 - Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”). De altfel, până la pensionarea sa în 1973, a condus mai multe dintre secțiile institutului („Muzeu”, „Paleolitic”, „Sclavagism”), iar după această dată a fost numit consultant științific. La toate acestea poate fi adăugat și faptul că, după moartea sa, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la naștere, lui Vladimir Dumitrescu i-a fost dedicat un
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Marin Rotaru, edidat de Inspectoratul pentru Cultură a județului Vaslui. Ultimul volum se vrea a fi un omagiu adus meritului autorului - prof. Ghenuță Coman, alt cercetător de mare și actuală valoare. Sunt cuprinse, cu o ilistrare bogată, date arheologice din paleolitic și până în secolul al XVIII-lea, ca urmare a unor sondaje făcute în zonele Pogonești - Stănilești - Igești - Blăgești, Mălușteni, Fruntișeni, Igești-Scăndureni, Stoicani-Aldeni, Rai-Gura Hulubei, Murgeni, Poșta Elan- Vutcani, Horincea-Elan-Prut, Găgești, Șuletea, Chircești, Bârzălești, Gura Bustei, Fedești-Lătești- Bogdănești, Valea Albiei etc.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era trimis cu mâncare la Badea, de unde a rămas și numele de Bădeni”. Urme ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri sunt mai vechi. Astfel , la nord - est de sat, pe Movila Grădiștei și Dealul Vișinului s au descoperit silexuri din paleoliticul superior, ceramică neolitica, din începutul migrațiilor(sec. IV) și feudalismul dezvoltat( sec. XVIIXVIII). Chiar și denumirea Grădiște ilustrează existența unei așezări(cetăți) întărite, unde locuitorii se puteau retrage în vremuri de restriște. De asemenea, la 6 km de Bădeni, la
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
geometrice de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Crenguța cu prună simbolizează bogăția pomicolă a zonei. Mistrețul reprezintă fauna cinegetică a zonei. Vasele de ceramică semnifică vestigiile arheologice din paleolitic. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----------
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
4. DATARE Este o rubrică ce conține informații primare și furnizează date precise când ele sunt cunoscute sau indică datarea aproximativă în caz de incertitudine. 4.1. Datare prin perioade mari istorice/secole Epoci istorice Cod Epoca 1 Preistorie 11 Paleolitic 111 Paleolitic inferior 112 Paleolitic mijlociu 113 Paleolitic superior 12 Mezolitic 13 Neolitic 131 Neolitic timpuriu 132 Neolitic mijlociu 133 Neolitic târziu 14 Eneolitic 141 Eneolitic timpuriu 142 Eneolitic mijlociu 143 Eneolitic târziu 15 Epoca bronzului 151 Epoca bronzului timpuriu
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2008 de clasare şi inventariere a monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
Este o rubrică ce conține informații primare și furnizează date precise când ele sunt cunoscute sau indică datarea aproximativă în caz de incertitudine. 4.1. Datare prin perioade mari istorice/secole Epoci istorice Cod Epoca 1 Preistorie 11 Paleolitic 111 Paleolitic inferior 112 Paleolitic mijlociu 113 Paleolitic superior 12 Mezolitic 13 Neolitic 131 Neolitic timpuriu 132 Neolitic mijlociu 133 Neolitic târziu 14 Eneolitic 141 Eneolitic timpuriu 142 Eneolitic mijlociu 143 Eneolitic târziu 15 Epoca bronzului 151 Epoca bronzului timpuriu 152 Epoca
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2008 de clasare şi inventariere a monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
ce conține informații primare și furnizează date precise când ele sunt cunoscute sau indică datarea aproximativă în caz de incertitudine. 4.1. Datare prin perioade mari istorice/secole Epoci istorice Cod Epoca 1 Preistorie 11 Paleolitic 111 Paleolitic inferior 112 Paleolitic mijlociu 113 Paleolitic superior 12 Mezolitic 13 Neolitic 131 Neolitic timpuriu 132 Neolitic mijlociu 133 Neolitic târziu 14 Eneolitic 141 Eneolitic timpuriu 142 Eneolitic mijlociu 143 Eneolitic târziu 15 Epoca bronzului 151 Epoca bronzului timpuriu 152 Epoca bronzului mijlociu 153
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2008 de clasare şi inventariere a monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
primare și furnizează date precise când ele sunt cunoscute sau indică datarea aproximativă în caz de incertitudine. 4.1. Datare prin perioade mari istorice/secole Epoci istorice Cod Epoca 1 Preistorie 11 Paleolitic 111 Paleolitic inferior 112 Paleolitic mijlociu 113 Paleolitic superior 12 Mezolitic 13 Neolitic 131 Neolitic timpuriu 132 Neolitic mijlociu 133 Neolitic târziu 14 Eneolitic 141 Eneolitic timpuriu 142 Eneolitic mijlociu 143 Eneolitic târziu 15 Epoca bronzului 151 Epoca bronzului timpuriu 152 Epoca bronzului mijlociu 153 Epoca bronzului târziu
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2008 de clasare şi inventariere a monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
n)5. Trei mori de lemn Comuna Ponoarele, satul Ponoarele Mehedinți cu ciutură n)6. Crama lui Buzescu Comuna Priseaca, satul Buicești Olt n)7. Moară de apă Comuna Țifești, satul Vitănești Vrancea ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Monumente și situri arheologice a) Complexe paleolitice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul a)1. Așezare din paleoliticul Comuna Mitoc, satul Mitoc Botoșani superior (în punctul "Malu Galben") a)2. Așezare paleolitică Comuna Ripiceni, satul Ripiceni Botoșani (în punctul "Izvor") a)3. Vestigii de locuire Orașul Băile Herculane
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Mehedinți cu ciutură n)6. Crama lui Buzescu Comuna Priseaca, satul Buicești Olt n)7. Moară de apă Comuna Țifești, satul Vitănești Vrancea ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Monumente și situri arheologice a) Complexe paleolitice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul a)1. Așezare din paleoliticul Comuna Mitoc, satul Mitoc Botoșani superior (în punctul "Malu Galben") a)2. Așezare paleolitică Comuna Ripiceni, satul Ripiceni Botoșani (în punctul "Izvor") a)3. Vestigii de locuire Orașul Băile Herculane Caraș- din epocile: epipaleolitic, Severin neolitic, eneolitic și bronz (în
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Comuna Ripiceni, satul Ripiceni Botoșani (în punctul "Izvor") a)3. Vestigii de locuire Orașul Băile Herculane Caraș- din epocile: epipaleolitic, Severin neolitic, eneolitic și bronz (în punctul "Peștera Hoților") a)4. Niveluri de locuire Comuna Baia de Fier, Gorj din paleoliticul mijlociu satul Baia de Fier și postpaleolitic cu unelte în special din cuarț (în punctul "Peștera Muierilor") a)5. Niveluri de locuire Comuna Pui, satul Ohaba Ponor Hunedoara musteriană (în punctul "Peștera Bordul Mare") a)6. Peșteră cu pictură Comuna
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
postpaleolitic cu unelte în special din cuarț (în punctul "Peștera Muierilor") a)5. Niveluri de locuire Comuna Pui, satul Ohaba Ponor Hunedoara musteriană (în punctul "Peștera Bordul Mare") a)6. Peșteră cu pictură Comuna Letca, satul Cuciulat Sălaj rupestră din paleoliticul superior (în cariera de piatră) b) Așezări neolotice și eneolitice ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul b)1. Tell neolitic - Comuna Poduri, satul Poduri Bacău culturile Precucuteni și Cucuteni (în punctul "Dealul Ghindaru") b)2. Așezare - cultura Comuna Traian, satul Zăpodia
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
fost fortificat. Etimologia numelui localității: din subst. baie „exploatare minieră subterană; mină, ocna; (la pl.) stațiune balneara; golf, depresiune" (< lat. *bannea sau magh. bánya) + adj. mare „întins, vast " (lat. mas, maris). Cele mai vechi așezări în zona datează din perioada paleoliticului superior. De regulă, plasarea istorică a orașului Baia Mare este accentuată ca aparținând Epocii Bronzului, dovezile fiind niște depozite de obiecte fabricate din aur și bronz, precum și referințe din literatura secundă a sfârșitului secolului al 19-lea sau începutul secolului 20
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]