6,523 matches
-
fi mai potrivit. Dacă M.C. spune că nu mă poate suferi, nu am de ales. V-aș ruga să-mi faceți o favoare. Vreți să-l întrebați dumneavoastră? Într-o bună zi, acum șase ani, s-a conturat un curcubeu palid în sufletul meu. Nu era vorba nici de dragoste, nici de pasiune. Culorile curcubeului s-au accentuat cu trecerea timpului. N-au pălit câtuși de puțin. Curcubeul care străbate cerul după ploaie se topește imediat, însă curcubeul din sufletul cuiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
întâmplător. Odată, într-o seară de toamnă, dacă îmi amintesc bine, când am trecut cu mama prin fața casei artistului, el stătea în poartă, dus pe gânduri. Mama i-a făcut un semn ușor cu capul, de la geamul mașinii. Chipul lui palid și tras a prins culoare și s-a luminat brusc. O fi îndrăgostit? am întrebat eu în glumă. Te iubește, mamă! — Nu, răspunse mama calmă, parcă în sinea ei. E un om mare. Se pare că e o tradiție în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
se vor citi sentimentele mai clar decât pot fi ele rostite în cuvinte. În prima scrisoare v-am pomenit de curcubeul din sufletul meu. Curcubeul acela nu are frumusețea serafică a licuricilor sau a stelelor. Dacă ar fi atât de palid și de îndepărtat, n-aș mai suferi așa de mult și, pesemne, v-aș uita treptat. Curcubeul din sufletul meu este ca o punte de flăcări. E o senzație atât de puternică, încât îmi arde pieptul. Cred că nici nevoia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Și-a dus castronelul la buze, însă l-a pus înapoi pe tavă, fără să se atingă de el. Atunci am observat, uimită, că mâna dreaptă a mamei era umflată. — Mamă! Ce-i cu mâna ta? Mi s-a părut palidă și cu pungi sub ochi. — Nimic. Umflătura asta nu înseamnă nimic. — De când e așa? Mama rămase tăcută și privea în gol. Îmi venea să plâng. Mâna aceea deformată nu era a mamei. Era a altcuiva. Mâna mamei e mică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
vreau să plâng, nu mai am lacrimi, continuă mama, zâmbind cu tristețe. Mă întrebam dacă mama era sau nu fericită, dacă sentimentul de fericire nu semăna cumva cu aurul care sclipește vag pe fundul râului tristeții. O senzație de lumină palidă, ciudată, după ce ai reușit să depășești hotarele nefericirii. Împăratul, mama, și chiar eu puteam fi fericiți. Dimineață liniștită de toamnă. Grădină însorită, afânată. Am pus deoparte andrelele și am privit marea care strălucea în zare. — Mamă, până acum habar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
-ntâmplă pe lumea asta. Voiam să-i spun mai multe, dar îmi era jenă de asistenta care se pregătea, într-un colț al camerei, să-i facă o injecție intravenoasă. — Până acum, zici? Mama prinsese vorbele mele din zbor. Zâmbea palid. — Vrei să spui că acum înțelegi lumea? M-am îmbujorat, fără să vreau. Nu, n-o înțeleg. Mama își întoarse privirile. Vorbea încet, ca pentru sine. — Nici eu. Cine o înțelege, oare? Rămânem doar niște copii, chiar dacă trece timpul. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
a oprit. S-a petrecut totul atât de liniștit, încât nici nu ne-am dat bine seama când a încetat să mai respire. Umflătura de pe față se retrăsese din ziua precedentă și obrajii erau acum netezi ca ceara. Buzele ei palide se curbaseră puțin, ca și când se pregătea să zâmbească. Părea mai fermecătoare decât în viață. Mi-a apărut în fața ochilor imaginea Maicii Domnului din Pietà. VI Nu pot rămâne toată viața cufundată în tristețe. Există ceva pentru care trebuie să lupt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
încât și dacă ne ciocneam întâmplător, nu ne vorbeam. Naoji a vândut toate bijuteriile mamei pe care le-a denumit „capital“ pentru riscanta lui afacere cu editura. După ce se istovea bându-și toți banii la Tokyo, venea acasă clătinându-se, palid ca un mort sau ca un bolnav caree se afla în ultima fază a unei boli incurabile. Într-o după-amiază a apărut cu o fată ce părea a fi dansatoare. Asta a complicat și mai mult lucrurile. Am decis să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
palma, băutura prelinsă de la colțurile gurii spre bărbie, apoi a strănutat de cinci sau șase ori. M-am ridicat încet și am intrat în camera de alături. Am întrebat-o pe patroană unde este toaleta. Era o femeie slabă și palidă, care nu arăta deloc bine. Când am trecut înapoi prin cameră, Chie, tânăra cea drăguță pe care o observasem înainte, stătea în picioare. Mă aștepta. — Nu ți-e foame? m-a întrebat ea cu un zâmbet prietenos. — Nu. Am niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
că mă acoperă cineva. Am deschis puțin ochii și am văzut-o, șezând liniștită cu fiica ei în brațe, lângă fereastra prin care pătrundea lumina lunii. Profilul ei splendid, trăsăturile deslușite ca într-un portret din Renaștere pluteau pe cerul palid din fundal. Nici urmă de cochetărie sau dorință în gestul ei de a arunca pătura peste mine. N-ar fi oare mai potrivit cuvântul „omenie“ pentru a descrie un asemenea gest? Nu a fost calculat, ci natural, de simpatie. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
destăinuia decît morții pe de-a întregul./ Cum mai iscodeai inocența pînă în ungherele neputinței sperînd să ivească / Un fabulos magnet în stare a realcătui Forma, splendoarea-i irosită" (ibidem). Întrebarea e cît preț am putea pune pe cuvîntul nostru, palidă, neputincioasă umbră a Logosului divin. Poate fi acesta utilizat, prin mijlocirea grației de orfică esență, ca un vehicul al năzuinței mistice, sau rămîne în zona naturalistă, instrument pedestru de comunicare? Aici contează opțiunea personală a autorului (firește, a unuia cu
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
care o respiri cu aerul, dar care n-ar putea fi tălmăcită în nici o limbă omenească, ceea ce marele poet a numit "voci interioare", sfătuind între ele, vorbindu-și o limbă necunoscută, față de care limba noastră omenească nu-i decît o palidă copie" (Piatra Teiului). (în traducerea stîngace a lui Sadoveanu, precizia formulărilor franceze se estompează, dar farmecul și firul demonstrației rămîn.) Toți prozatorii pașoptiști moldoveni (Kogălniceanu, Alecsandri, Negruzzi) au privit Iașul cu sentimente amestecate, insistînd asupra contrastelor ridicole din oraș și
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
măsoare distanța tirului. Unul din veterani mă informă că Romilde era și ea pe un bastion în rol de spectatoare la făloasele parăzi ale regelui avar, îmbrăcată în veșminte de in negru fluturătoare ce nu-i lăsau descoperită decât fața palidă. A treia zi spre asfințit kagan-ul se opri chiar sub ea și într-o foarte bună limbă greacă îi strigă: - Femeie, eu te-am iubit, îți amintești? Vino să stăm de vorbă, căci s-ar putea ca acest oraș să
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
literare, iconoclasmul ar putea fi exemplificat și prin Nu, volumul de tinerețe al lui Eugen Ionescu. Controversele stârnite de apariția cărții, comoția provocată încă înainte de editarea ei (s-au înregistrat demisii din comitetul ce urma să gireze publicarea) au fost palide în raport cu comedia moravurilor literare și scandalul sfidării evidențelor, bine regizate de către autor. Prin ele, copilul teribil al criticii noastre literare a reușit să atragă atenția nu numai asupra unei așa-zise debilități a lumii culturale autohtone; ci și asupra statutului
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
adevărată naivitate. Cu atât mai mult cu cât, ca volum independent și antologic, Cenotaful schimbă mizele - retorice, în primul rând - pe care le-am fi putut depista la contactul inițial cu cărțile care îl alcătuiesc. Ordinea sau echidistanța cuvintelor devin palide în fața istoriilor & poveștilor variabile ale acelorași cuvinte. Și nu e oare, pe bună dreptate, așa, dacă citim versuri ca acestea? "pe-atunci te înrolai fără să știi,/ după ce-ai rătăcit o iarnă prin munți/ și țăranii săraci de pe-
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
comenzi. O să văd eu... Iar eu nu vreau. Pur și simplu nu vreau. Să nu-ți închipui că e ușor să-l refuz. Tipul mă așteaptă în fiecare dimineață când ies din casă. Stă zgribulit lângă teiul din fața porții, e palid, iar hainele îi miros a mucegai. Mă așteaptă cu mâna întinsă. Își închipuie că aș putea să-i arunc în ea o copeică de nemurire. Cum să-l conving că n-am de unde? Că doar fac parte din acel grup
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
țină sub control vocabulele ce tind să se revolte: "... cu umbre, lande, doamne în crinolină albă. (În crin, o lină, albă, zadarnică ardoare.) Cu umbre, lan de doamne. (În crinolină albă: za darnică, ard oare?) Cu doamne-n voal (ten palid, ovaluri împetrite!) Cu doamne-n-voalate ('n palid, o, valuri împietrite!)" (p. 31). De tot hazul este proza In care debutează în stilul unui discurs critic modern sufocat de cuvinte alcătuite cu prefixul "in" (ineficace, inactual, inacceptabil, inconsistent, inutil, inalterabil, inuman, inacesibil
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
să se revolte: "... cu umbre, lande, doamne în crinolină albă. (În crin, o lină, albă, zadarnică ardoare.) Cu umbre, lan de doamne. (În crinolină albă: za darnică, ard oare?) Cu doamne-n voal (ten palid, ovaluri împetrite!) Cu doamne-n-voalate ('n palid, o, valuri împietrite!)" (p. 31). De tot hazul este proza In care debutează în stilul unui discurs critic modern sufocat de cuvinte alcătuite cu prefixul "in" (ineficace, inactual, inacceptabil, inconsistent, inutil, inalterabil, inuman, inacesibil, indecent, invalid, incomod, incomparabil etc.). O
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
faptul că Ardealul a stat sub influența Imperiului Habsburgic, o perioadă, și sub aceea a Imperiului Otoman, că Moldova a suferit influențe rusești, otomane și poloneze, în sud, unde a existat o influență preponderent balcanică, spiritul critic a fost mai palid. Dintr-un motiv destul de plauzibil: spiritul critic nu este tipic balcanic. Probabil, Moldova, fiind mai aproape de Europa Centrală și nordică, așadar, sub multiple înrâuriri, aici s-a creat un spirit critic mai accentuat. Poate că, în secolul XIX, muntenii au
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
instrumentele specifice, cînd s-a consacrat romanescului; chiar și atunci cînd autobiograficul predomină, ca în cartea de debut, Tata n-a fost comunist (Il papŕ non č stato comunista, Guanda, Parma; premiul Bellonci-Inedit, 1996). Mai mult, în Pictorul de sfinți palizi (Il maestro dei santi pallidi, Guanda, Parma, premiul Campiello în 2003), metaliteratura nu intră ca ingredient. Nu același lucru se întîmplă, în schimb, cu două dintre romanele profesorului din Pisa, unde intertextualitatea este exibată. Modalitatea de folosire este însă total
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
întreba dacă prin experiența ei din "groapa pătrată", unde trăiește împreună cu "cei patru sergenți dezertori", stă sub semnul lui Eros (iubire înaripată) sau al lui Pteros (iubire care te silește să prinzi aripi), căci scenele erotice în care este angrenată "palida fecioară Jeny" sînt de-a dreptul urmuziene, cu echivocul concupiscenței eșuat în absurd. După ce-și vopseau puștile în liliachiu, cătanele "clătinate de dragoste și ispită / se duceau la Jeny care le dădea voie să-i lingă, / doi cîte doi
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
-o pe cea a institutului. Totul e schimbat și în interior, "lambriurile dispăruseră la rândul lor, ca și stucaturile de ipsos de pe plafon, iar pe lângă pereți fuseseră montate canapele pe care se îngrămădeau de-a valma oameni triști, cu fețe palide și mutre chinuite, sau cu bandaje în jurul capului". Lampadarele de cristal fuseseră, așijderi, înlocuite cu lămpi de neon. între cabinete de oftalmologie, ecografie, obstetrică ginecologie, ușile îi joacă o farsă sinistră, față de aceea doar enigmatică din vise. Fuga rămâne singura
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
scaun. Și lectorul zice: "Da, asta e-adevărat". După aia, tipul care iese din ușă și intră să-și ia un pahar cu lapte are un gînd: "Ieri am văzut-o pe Matilda și ea mi s-a părut cam palidă". "A - zice medicul sau arhitectul -, ăsta e un fals, de unde știe autorul ce e în mintea ăluia?" După asta, personajul revine în cameră și scapă din mînă un pahar, care nu se sparge. Și arhitectul zice: Da, și mie mi
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
Doamne Ție, de lumea mi-e ștearsă Sau când se va mai aduna în ea culoare? Privesc nori plumburii cum apasă peste năduful meu Așteptând parcă să aud ploaia contopită cu stropii-mi sărați. Însă rămân cu ochii înspre cerul palid și greu Gândindu-mă cum aș putea să ajut oameni la fel de nealinați. Nu pot încă să-mi liniștesc emoția tomnatică Știind că ochii tăi mă văd ca o simplă frunză în vânt... Aceași stare indiferentă și apatică Te împinge să
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
printre bătrâne edificii timișorene Jugendstil (!), am dat cu ochii de-o fereastră de la etajul II sau III, în preajma Primăriei Vechi, în care lâncezea un veșted elev, ca la vreo 14 ani, ce, fără să fie exoftalmic, ci numai maladiv și palid, în strai albastru, "era" Rilke! Dar, fie și dacă, liebe Ioana, "... schrecklich ist jeder Engel", ca unul care ține, în principiu, de ceea ce se cheamă numinos, - mansuetutinea care le e, adesea, proprie poemelor lui Rilke, ca și "feciornicia" lor, să
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]