481 matches
-
pretenția unui subiect fondator), dar - tocmai prin ex-fondarea oricărui fondat - desfundă posibilitatea întâlnirii cu altul inaugural, cu natura unui increat inaparent, cu adevărat refondator: nimicul și tăcerea, natura - alta decât cultura - sălbatică, virgină, cuvântul frânt de anarhia sensului. Răzbătător prin palimpsestul faldurilor suprapuse, prin fisura cuvântului răsfrânt, traversat în tăcere, inaparentul se revelează el însuși în imaginea increatului nevăzut, epifanie a originarului în vederea creației. B. Fundoianu sau inimaginabilul priveliștii Lumină și transparență: o viziune a sufletului Atunci când B. Fundoianu proclamă, în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cuvântul se îndoaie-n cuvânt până când/ gândul se-ntoarce în atingeri și vederi și auz", vol. În umbra luminii, ed. cit., p. 39). Acum vederea lunecă "pe imaginea presată în sine", devenită transparentă: "Privesc prin foile pleoapei ca prin pergament/ - palimpsest diafan, încărcat de aripi, atârnând de voci" (Îndoirea cerului, vol. În umbra luminii, ed. cit., p. 27). 92 "Intru în apele clare, în undele timpului,/ în revărsarea imaginii pe maluri de lumină./ Din existența ei de aer se naște realitatea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
găsiră repliată într-o așteptare de insulă plutitoare în derivă, ce-a uitat până și pe cine, sau ce anume, așteaptă. Din cauza porțiunilor întunecate ce-acopereau din abundență hârtia, geamul ei protector reflectă chipurile celor două privitoare, suprapunându-le în palimpsest peste urmele lăsate de inciziile plăcii și căutându-le un loc virtual printre ele. − Nu te sfii să faci pe ghida, își îndemnă Trees prietena. Am mai văzut de câteva ori lucrarea asta, dar continuă totuși să-mi refuze intrarea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se adaptează nivelului de evoluție al sistemelor lingvistice existente la un moment dat, hiperonimele matriciale ordonează, fie și după două mii de ani, modelul conceptual al chirurgiei (abdominale) moderne. Sensurile, termenii cu valoare hiponimică, utilizați în discurs, gravitează ca într-un palimpsest în jurul hiperonimelor fundamentale, pe care le consideram, din acest motiv, arhisememe: evoluția naturală a limbilor a modificat formele, dar nu a demontat sensurile matriciale. Fiecare dintre enunțurile date conțin în diferite grade, hiponime ale hiperonimului matricial, - tomia (v. supra- tăiere
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
care timpul, În curgerea-i implacabila, o provoacă În ordinea lumii, nimicind sensurile. E de Înțeles, prin urmare, Încercarea poeziei de a aduce cu sine motive ale regenerării, ale vitalității și elanului de Întemeiere: „Puștiul geometric În clepsidra/ Fără vitralii/ Palimpsest./ În conul meu de ceas/ Timpul se vede greu/ Îndur depărtări/ Cu păduri nezidite/ Cu vorbe pierdute pe vânt/ În spirală căderii/ Și germinație/ Povestea mă apasă/ În reverie (...)” (,,Somn”). Drumului abrupt către neant (inclusiv al sensurilor) i se opune
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
În carte vin să Întregească mănunchiul de sensuri, asemenea acestui haiku disimulat În inima altei poezii: ,,Sunt că până/ Pe apele culorilor/ Fir de tăcere” (,,Culoarea apelor”). Volumul se lasă văzut ca un tablou al poeziei În tuse suprapuse, un palimpsest al succesivităților răsfrânte. Din obiect pur al căutărilor, poezia devine ea Însăși căutare a elementelor pure din straturile existenței: ,,Plâns ritual În speranța/ În vers, alergare spre suflet;/ Pustiu spre pustiu/ Distruge pasărea/ Strivesc neputincios aparențele./ Pășesc În amăgire/ Mai
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
capacitate de receptare artistică a esteticului natural sau creat. Cu zidurile sale de cărți Iașul și-a asumat dintotdeauna destinul literar. Fiecare tom așezat în rafturi, apoi ieșit din ele e fixat în veghea ochiului de cititor ca pe un "palimpsest recuperat", cum spune poetul. Altfel precizat, verbul e scos din starea de somnolență, e pus să provoace gândirea și polemica, să gloseze despre plăcerea sentimentului de înălțare pulsând când liric și epic, când dramatic. Sub bolta metafizică se întâmplă insemnele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
prin întreruperea vocalei a, tot așa cum î din crâng și o din pod intercalate între vocalele mai înalte sugerează lovirea cu copita a semnificatului din planul semantic al colindei. Traseul calului poate fi lesne urmărit fonetic, ca un efect de palimpsest al peisajului ce se desfășoară sub ochii noștri. Calul vine de sus, coboară pentru a se încorda, și prin efectul strunirii dat de vocala î din strânge urcă spre uranian și face un salt lung ce parcurge lumea prin repetarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fi multe de adăugat dintre cele vechi. Problema e alta. Avem nevoie de evaluarea, ordonarea, structurarea materiei înregistrate, de separarea și ierarhizarea valorilor, uneori având încă un statut incert, lăsate parcă la jumătatea drumului. Înțelegerea acestei literaturi e ca un palimpsest în lucru. Întâlnim pe suprafața lui ștersături, corecturi, suprapuneri, operația fiind începută sub regimul trecut, în diverse etape. E adevărat că nu ne mai izbim de penibilele interdicții legate de scriitorii (unii de prima mâna) expatriați sau de cei indezirabili
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
trimitea din Paris traducerea a trei scrisori inedite ale lui Seneca către prietenul său poetul Lucilius, descoperite de colaboratorul nostru „la poalele muntelui St. Genevișve, sub o lespede la baza primului zid de apărare al Parisului“. Traducătorul acestor senzațio nale palimpseste, regretând a nu fi avut norocul, ca atâția greci și bulgari, să fie descendent roman, se declara totuși fericit să dea compatrioților lui de origine latină satisfacția de a citi, cei dintâi, cuprinsul acestor scrisori, care completau cu Încă trei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
latină G. Popa Lisseanu, membru corespondent al Academiei Române, autorul, Între alte multele, a XII volume cu Izvoarele istoriei românilor și a numeroase studii istorice, filologice și arheologice, m-a vizitat la redacție, cerându-mi informații cum și unde poate vedea palimpsestele descoperite de colaboratorul nostru și cărora le supunea toată grija și atenția reputației sale de istoric, filolog și arheolog. În Noua Revistă Română din 4 mai 1914 a apărut reprodu cerea capacului de pe cutia cu Crema Simbolică Minulescu, marca Trei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
răspuns a apărut ca urmare a faptului că ancheta a fost aplicată sub formă scrisă și fără a se marca accentul. 6 Am avut în vedere următoarele tipuri de texte: literatură și eseu (Ștefan Agopian, Fric, Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest, Alexandru Călinescu, Interstiții, Mircea Cărtărecu, Orbitor. Aripa stângă, Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, Adrian Marino, Pentru Europa, Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante, Horia Roman Patapievici, Zbor în bătaia săgeții, Andrei Pleșu, Despre îngeri, Cristian Tudor Popescu, Copiii fiarei), texte
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
1994, 15; Răzvan Voncu, „Povestiri cu pensionari”, L, 1994, 11-16; Florin Sicoie, Delicatele instrumente ale prozei, CNT, 1994, 25-27; Alex. Ștefănescu, Caragialismul și țîrlismul, RL, 1994, 48; Valeriu Cristea, Oameni sărmani, CC, 1995, 1-2; Alunița Cofan, Monotonia - o scriere în palimpsest?, CC, 1995, 3-4; Dan Silviu Boerescu, „Prostia la români”, CL, 1997, 7; Carmen Varfalvi-Berinde, Fețele prostiei, APF, 1997, 9; Alunița Cofan, Mantaua lui Caragiale, CC, 1998, 1-4; Dan Silviu Boerescu, Un ucenic prea puțin ascultător, „artPanorama”, 1998, 9; Horia Gârbea
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
București, 1995; Marguerite Yourcenar, Povestiri orientale, București, 1993, Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică, București, 1994, Creierul negru al lui Piranesi și alte eseuri, introd. trad., București, 1996; Plutarh, Vieți paralele. Demetrios și Antoniu, pref. trad., București, 1994; Imre Toth, Palimpsest, București, 1995; Adriano Tilgher, Viața și nemurirea în viziunea greacă, București, 1995; François Bluche, De la Cezar la Churchill, București, 1995; Cartea lui Iov. Ecleziastul. Cartea lui Iona. Cartea lui Ruth. Cântarea Cântărilor, București, 1995; Jacques Duquesne, Iisus, București, 1995 (în
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
moarte și înviere”, inițiere tragică a coborârii în Hades și a renașterii. Duhul se instituie ca motiv primordial și în Chemarea marea, poem al căutării și al surprinderii inefabilului, cu o multitudine de sugestii mitice, care pretind o lectură în palimpsest. Armonia cosmică e invocată și în placheta Noapte și iar noapte (1995), unde sonurile lirice pipăie infernul, pragul trecerii, ritmurile primordiale ce-l topesc pe eros în thanatos, transfigurând încă o dată motivul nunții mioritice. Poate cea mai reprezentativă culegere de
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
Realul eruptiv (1979) indică apropierea de filosofie, lecturile din Rilke și Heidegger încep să-și pună pecetea pe ceea ce O interpretare a purgatoriului (1982), dar mai ales Lamura și Omul nețărmurit (1987) vor impune ca definitiv în scrisul lui C.: palimpsestul. Deschiderea aglutinantă ce definea „heracliteismul” (conceptul e preluat de la Anton Dumitriu, care opunea „eleatismul” static devenirii perpetue însemnate de Heraclit) ajunge să copleșească suflul liric. Drept pentru care poetul se va orienta către proză. Impasul în care l-a adus
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
Baladă pentru vechiul drum”, VR, 1976, 11; Steinhardt, Incertitudini, 73-78; Cândroveanu, Lit. rom., 126-129; Z. Ornea, Apelul la memoria textelor, RL, 1992, 30; Dicț. scriit. rom., I, 553-555; Z. Ornea, Adevăruri incomode, RL, 1997, 22; Monica Gheț, Adevărul ca un palimpsest, APF, 1997, 5; Dan C. Mihăilescu, Românii celui de-al treilea discurs, „22”, 1997, 373, 374; Cosma, Romanul, II, 196-197; I. Stanomir, O „Țară a Minunilor” revizuită, LCF, 1999, 29; Camil Baciu, „On dit que les chroniqueurs”, „Courrier du Centre
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
4 Idem, pp. 213-215. 5 Ibidem. 6 Idem, p. 215. 7 Virgil Cândea, Intelectualul sud-est european în secolul al XVII-lea, în vol. Rațiunea dominantă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 265. 8 Idem, p. 271. 9 Cornel Mihai Ionescu, în Palimpseste, ediția a II-a, Editura Cartea Românească, București, 2007, p. 16, crede că paradigma potrivită lui Cantemir ar fi una de orientare barocă, mai puțin gustul pentru gratuit, pentru epuizarea prin ostentație a procedeelor (nici acesta străin, într-o anumită
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
40 Idem, p. 213-215. 41 Ibidem. 42 Idem, p. 215. 43 Virgil Cândea, Intelectualul sud-est european în secolul al XVII-lea, în vol. Rațiunea dominantă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 265. 44 Idem, p. 271. 45 Cornel Mihai Ionescu, în Palimpseste, ediția a II-a, Editura Cartea Românească, București, 2007, p. 16, crede că paradigma potrivită lui Cantemir ar fi una de orientare barocă, mai puțin gustul pentru gratuit, pentru epuizarea prin ostentație a procedeelor (nici acesta străin, într-o anumită
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Moto-ul ar putea fi oaspetele de onoare, citatul oaspetele de marcă în timp ce aluzia doar un oaspetele de-al casei; pastișa ar avea de a face cu darul de sine, în timp ce culegerea și florilegiul evocă banchetul. Traducerea, practică textuală în palimpsest, după Genette, pune tulburător problema ospitalității străinului care este textul tradus și secole de-a rândul traducătorii și teoreticienii vremii n-au înțeles respectul față de textul străin și stranietatea lui, sacrificându-i-o prin adaptări și aclimatizări de tot felul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
1877). "Când vă spun că mă întorc la Părintele Bisericii" (Doamnei Brainne, august 1877). *Pentru versiunea în română, vezi Flaubert, Corespondență, Editura Univers, București, 1985, trad; Liliana Alexandrescu-Pavlovici, ediția îngrijită de Irina Mavrodin (nota trad.). 343 Pierre-Marc de Biasi, "Le palimpseste hagiographique. L'appropriation ludique des sources édifiantes dans la rédaction de "La Légende de saint Julien l'Hospitalier", în Flaubert, 2, Minard, 1986, pp. 69-124. 344 Catherine Kerbrat-Orecchioni, "L'ironie", în Linguistique et sémiologie, 1976, p. 15. 345 Karl Alfred
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Trad. rom. cit., p. 70 (nota trad.). 413 *Trad. rom. cit., p. 90 (nota trad.). 414 D. Anzieu (op. cit. p. 104) crede că eul-piele îndeplinește o funcție de înscriere a urmelor senzoriale, tactile [...] Eul-piele este pergamentul originar care păstrează precum un palimpsest, ciornele tăiate, răzuite, supraîncârcate cu un scris "originar" preverbal facut de urmele cutanate. (Anzieu evocă mașina infernală din Colonia penitenciară de Kafka, care gravează legea pe pielea condamnatului). 415 "E un lucru delicios să scrii, să nu mai fii tu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
muzical preia cu ingeniozitate, printre altele, principiile morfogenetice din fizică, raporturile între ființă și timp de extracție heideggeriană și o serie de teorii privind inter- și para-textualitatea, aplicând totodată, asupra structurilor polifonice, eterofonice și armonico-melodico-ritmice, o complexitate pluristratificată, asemenea unui palimpsest sau o alta, densificată, ca o magmă sonoră, după modelul homolomerilor, postulat în antichitate de către Anaxagoras, Aurel Stroe a rămas marcat până azi de vraja transmisă în adolescență de prezența lui George Enescu. Secvențele care urmează au fost decupate din
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
odată cu memorialistica din Caietul albastru, a visat mereu să-și poată povesti viața într-o sumă romanescă și că abia în ultimele două decenii s-a dedicat construirii acestui proiect, din care a fost publicată prima parte, compusă ca un palimpsest: jurnalul din 1954-55, Timp mort, și comentarii tîrzii din anii’90, Remember. Ce urmează? "Anii de detenție, întreg universul recluziunii apar în cartea la care lucrez (din care am publicat și mai public uneori fragmente) intitulată Abisul luminat. Evident, aici
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
un Eminescu castrat plasat în centrul canonului, flancat de un "puternic poet", A. Toma, și de un "critic" social, recuperabil între anumite limite, I.L. Caragiale, tradiția este remodelată de N. Moraru în acord cu exigențele procustiene ale comanditarului etatic. În palimpsest se poate decela efigia unei noi literaturi, al cărei numitor comun pare să fie percepția libertății ca necesitate înțeleasă. Mai mult sau mai puțin citiți/ citați astăzi, după jumătate de secol, Petru Dumitriu, Lucia Demetrius, Aurel Baranga sunt vocile cărora
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]