1,096 matches
-
și se tot scrie despre Patria Afroditei. Dacă nu parcurgeam etapele Egipt, Siria și Grecia, puteam crede că zeița a ieșit într-adevăr din spuma mării, lângă stâncile din apropierea orașului Paphos. Afrodita nu este zeița care să aparțină unui singur Panteon. Năzdrăvăniile ei au o vastă arie euro-asiatică de manifestare. În mitologia cipriotă, însă, Afrodita pare să fie mai alintată decât în Grecia, cu evidențierea acelor trăsături care corespund și mentalității ciprioților, înclinați și ei destul de mult spre distracție și zburdălnicii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
mare concentrare a valorilor culturale; Sunt convins că este destinată unui deosebit interes de editură 689. Aș dori din tot sufletul să vadă lumina tiparului „dacic”690, chiar pentru că ar constitui o mărturie În plus și un adaos prețios la panteonul fălticenean al cărturarilor și condeierilor de seamă, numit Eugen Dimitriu; fiu al acestor locuri, În care s-au petrecut, după cum rezultă din carte 691, 689 Imediat după susținerea acestei lucrări de atestare la București, Consiliul Culturii mi-a propus publicarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Marea epopee mongolă a fost scrisă în mongolă și chineză și explică viața lui Ginghis Han într-un mod simplu, presărat cu epitete și superlative. Surprinde pe oricine faptul că mongolii au manifestat totuși o largă toleranță față de alte religii. Panteonul mongol este acela al popoarelor confruntate cu existența dificilă din păduri și stepe. Păgânismul lor era destul de simplu și depindea mai mult de superstiții decât de religie. A existat totuși o ultimă încercare de a constitui un imperiu mongol al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Acesta prezenta un Jupiter-Heliopolitan într-un mod conform descripției lui Macrobe. Partea vestică era ocupată de trei largi intrări având platforme monolite de piatră, în fața porților propileelor; aceste intrări permiteau accesul la spațiul dinaintea marelui Templu. În marea curte a Panteonului se afla o zonă semicirculară, în care era situată curtea pătrată, având exhedrae ale unei zone semicirculare și o nișă restaurată în curtea pătrată; pe o fundație continuă se află 84 de piloni din syenite de la Assouan; un plafon din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ceilalți construind fortificații. Capitalele corintiene au menținut coloanele. Un loc însemnat în ruinele de la Baalbek îl ocupă Micul Templu sau Templul lui Bacchus. Este astfel numit întrucât măsoară 68 metri în lungime, are 36 metri în lățime, însă excede dimensiunile Panteonului de la Atena. Unii arheologi presupun că acest templu a fost rezervat cultului lui Bacchus, alții că ar fi fost dedicat lui Venus, Atargatis, partenera iubită a lui Jupiter-Helios, iar cei din urmă că ar fi fost folosit în scopul inițierii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
numiți ktiști și polistai și secta esenienilor evrei, care s-au inspirat de la geți. Aplecarea asupra stabilirii sensului lexemului în forma cea mai scurtă, din refrenul de mai sus Iah, prilejuiește și evidențierea argumentată că și romanii îl aveau în panteonul lor, ca Ianus (Iahavanus-Iavanus-Ianus, zeul Suprem, pe care pelasgii, înaintașii dacilor, îl numeau Zalmocsis, identificat de latini și cu Saturn (Elena Călușiță Alecu-Zalmoxis Ed. Gemenii). Latinii, ei înșiși desprinși, ca și dacii din ramura pelasgă, politeiști însă, sub influența grecilor
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
de Stăpân al Vieții și al Morții. Așadar vorbim aici de Zeul cel Bătrân, numit la început Iahavanus (Ianus) de toți pelasgii, menținut cu numele distinctiv amintit de dacii ce s-au despărțit de latinii, care l-au păstrat în panteonul lor politeist, cu numele inițial originar, derogat însă de atributele zeului suprem, cauza fiind puzderia de zei cultivați de aceștia. Colindele străvechi românești, ca și cele de azi, păstrează același refren, ce invocă pe același Dumnezeu, slăvit din vremuri imemoriale
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
sesiuni științifice, articole În presă, totul Încheiat cu un „spectacol grandios“ În prezența lui Ceaușescu, pe cel mai mare stadion din București. Prin astfel de reconstituiri istorice, liderul României comuniste se Întâlnea „efectiv“ cu eroii istoriei naționale. Trecuse vremea când panteonul era alcătuit aproape exclusiv din revoluționari și comuniști luptători pentru o lume nouă. Acum, aceștia se retrăgeau discret, pentru a lăsa prim-planul scenei regilor daci și voievozilor din Evul Mediu. Ceaușescu se reflecta În toți și era o sinteză
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
răspândească În lume. Pe străzile orașelor din Occident se aude acum frecvent vorbindu-se românește. Cândva, veneau străinii În România, iar românii stăteau pe loc. Deocamdată, străinii nu sunt prea numeroși; În schimb, românii pleacă În masă. 7 Incursiune În Panteon Dracula Cel mai celebru dintre români e contele Dracula.<endnote id="1"/> Doar Ceaușescu mai poate pretinde să-i stea alături. Sunt străini care nu știu nimic despre România, dar cunosc măcar aceste două nume. Cuplul Dracula-Ceaușescu pare a fi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
contele Dracula.<endnote id="1"/> Doar Ceaușescu mai poate pretinde să-i stea alături. Sunt străini care nu știu nimic despre România, dar cunosc măcar aceste două nume. Cuplul Dracula-Ceaușescu pare a fi pentru ei expresia cea mai concentrată a Panteonului românesc. Două legende negre Își răspund peste veacuri, susținându-se reciproc. O selecție nu prea avantajoasă pentru români, susceptibilă, ce-i drept, să-i ademenească pe amatorii de insolit, dar care aruncă asupra țării o umbră neliniștitoare. țara lui Dracula
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un plus de ordine, dar atunci cum rămâne cu democrația? Galeria princiară a românilor — foarte prezentă și astăzi În conștiința națională — implică recursul la autoritate și ilustrează o Înclinare Încă vie spre marile modele ale trecutului. Dar nici locurile În Panteon nu sunt garantate. Se petrec avansări, retrogradări și chiar excluderi: nu În funcție de meritele „absolute“ ale celor În cauză, ci de privirea mereu schimbătoare asupra lor. Jocul cu eroii nu Îi privește, se Înțelege, doar pe români; se Încadrează Într-o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În funcție de meritele „absolute“ ale celor În cauză, ci de privirea mereu schimbătoare asupra lor. Jocul cu eroii nu Îi privește, se Înțelege, doar pe români; se Încadrează Într-o tipologie universală. Românii se remarcă Însă printr o instabilitate accentuată a Panteonului (reflectând instabilitatea efectivă a României din ultimul veac), printr-un accent apăsat asupra principiului de autoritate și prin insistența invocării precedentelor istorice, În probleme care țin strict de prezent — ca și când eroii trecutului ne pot Învăța ce să facem astăzi, Într-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
reprezentările simbolice ale epocii — alături de Împăratul Traian: Traian, Întemeietorul neamului românesc; Carol I, Întemeietorul regatului român. Funcția de Întemeietor a lui Cuza era astfel aproape anulată. Dar Cuza și-a luat revanșa odată cu comunismul, când Carol a fost exclus din Panteon (deși a trebuit să aștepte și el un număr de ani, până când comunismul a devenit mai receptiv la valorile naționale). Carol a revenit după 1989, Însă forța mitului dinastic era mult diminuată. În conștiința românească, pe primul loc ajunsese Cuza
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
percepuți Înainte de comunism ca personaje-simbol, alături de regi. Comuniștii i-au alungat și pe unii, și pe alții, ceea ce l-a plasat pe Kogălniceanu — Împreună cu Cuza — Într-o poziție fără rival. Inițial, comunismul procedase la o modificare și mai radicală a Panteonului, așezându-l În poziția cea mai Înaltă pe Nicolae Bălcescu (1819-1852), istoric și revoluționar de la 1848; el personifica evacuarea mitului dinastic — și, În genere, a mitologiei naționale — În favoarea noii mitologii revoluționare. Gheorghiu-Dej Își dădea mâna cu Bălcescu (fără să-l
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Întâi În conștiințe. S-ar putea spune că este o țară făcută de cărturari: scriitori, istorici, oameni ai școlii... Ei au dat contur unei istorii comune și unui spațiu spiritual; prin ei, românii au căpătat o identitate. Trecem astfel, din panteonul eroilor politici În cel al oamenilor de litere. Și aici există o ierarhie. Și aici, unii urcă, și alții coboară. Dacă ar fi să restrângem alegerea la cea mai esențială și simbolică expresie, sunt două nume care rămân: Eminescu și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
anume poet care să fie așezat mult deasupra celorlalți, și nu numai ca poet, ci ca exponent fără rival al spiritului național. Eminescu nu este doar un mare poet; el este un sfânt și un simbol suprem. Dacă am amesteca panteonul politic cu cel literar, ar sta deasupra tuturor. Este cel dintâi dintre români, Împlinirea supremă a geniului românesc. Cel puțin, așa se prezintă mitul... Într-o Românie care s-a identificat atâta vreme cu civilizația ei rurală, Eminescu apare ca
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1995. 10. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, vol. I, București, 1924, p. 118. 11. Un dosar bine informat cu privire la aromâni, la Max Demeter Peyfuss, Die Aromunische Frage, Graz, 1994; ediție românească: Problema aromânească, București, 1994. </endnotelist> 7. Incursiune În Panteon <endnotelist> 1. Dosarul „Vlad țepeș-Dracula“ este prezentat În toate detaliile de Raymond T. McNally și Radu Florescu: In Search of Dracula. A True History of Dracula and Vampire Legends, Greenwich, Connecticut, 1972, și, mai recent, de Matei Cazacu, Dracula, Paris
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
unei voințe colective de unitate și mândrie națională, în primul rând aleșii neamului ar putea da exemple chiar și în această epoca modernă a patriotismului demonetizat. Pentru mândria națională a epocii contemporane, noua sală ar putea fi numită prin înțelegere PANTEONUL MUZICII ROMÂNEȘTI “GEORGE ENESCU”. Măcar acesta ar putea deveni cel mai frumos vis împlinit al generației actuale, dacă am avea șansa să sperăm în capabilitățile noastre de eroism, fiind uniți și sincer înțeleși. Poate așteptările de astăzi sunt doar probabile
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
exemplul înaintașilor, care ne-au lăsat o emblemă a potențelor epocii lor. Ne vorbește Ateneul Român, prin îndemnul încununat de succes „Dați un leu pentru ateneu!” Pentru mândria națională a epocii contemporane, noua sală ar putea fi numită prin înțelegere PANTEONUL MUZICII ROMÂNEȘTI “GEORGE ENESCU”. Măcar acesta ar putea deveni cel mai frumos vis împlinit al generației actuale, dacă am avea șansa să sperăm în resursele noastre de eroism, fiind uniți și sincer înțeleși.
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Marcel Gauchet, Jacques Le Goff, Emmanuel Le Roy Ladurie, Mona și Jacques Ozouf, Antoine Prost ș.a.m.d. Cercetările lor evidențiază filonul originar al studiilor de memorie istorică, axat pe analiza ceremoniilor de comemorare, autorii investigând cu acribie calendarul și panteonul republican, monumentele publice, centenarele unor personaje de marcă, precum Voltaire și Rousseau. Treptat, volumele patronate de Nora au conturat o viziune tot mai cuprinzătoare asupra memoriilor colective, pornind de la acele "locuri" (suporturi) care le definesc și le prezervă. Cronicile medievale
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
epoca. În ciuda aparentei discrepanțe dintre ele, subiectele propuse au în comun faptul că, după 1989, au fost relansate ca simboluri identitare. Ne referim, deopotrivă, la repere aparent imuabile ale reprezentărilor istorice naționale, precum domnitorul Ștefan cel Mare (figură definitorie a panteonului școlar) ori la evenimentul istoric de la 1 decembrie 1918 (ziua unirii Transilvaniei cu statul român); sau, dimpotrivă, extrem de expuse ideologizării, cum a fost perioada comunistă. Reașezarea lor în paginile cărților școlare are propria sa istorie, marcată de continuități, clivaje, acumulări
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
domnitorului [...] în scopuri electorale". Câțiva artiști au răspuns invitației unei galerii de artă, realizând un grupaj evocator complet străin de tradiționala iconografie a domnitorului. Dacă expoziția a urmărit, într-adevăr, să șocheze și să amenințe, fie și pentru scurt timp, panteonul eroilor naționali, se poate spune că și-a atins scopul. Reacțiile au fost atât de puternice încât s-au făcut și plângeri la poliție pentru "atac la adresa valorilor naționale"12. S-a redeschis, din nou, problema "mitizării" și "demitizării" istoriei
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
atare pentru fiecare nouă generație, cu sau fără sprijinul direct al autorităților. Neparticipând la astfel de polemici, animatorii cei mai dedicați ai memoriei istorice profesorii au rămas discret, dar ferm, loiali misiunii lor. Reacțiile educatorilor la tentativele de rediscutare a panteonului național au fost mai puțin vizibile marelui public. Ele atestă totuși voința lor de a face dreptate eroilor necesari istoriei noastre. Nu toți profesorii pot fi egal implicați, căci emulația este, în sine, un deziderat, nu o regulă generală. O
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un singur capitol (din cele 12), în cazul clasei a XII-a. Odată cu aceste diminuări s-a operat și o reducere a expunerii politico-militare în favoarea temelor de civilizație, cultură și istorie cotidiană. S-au estompat unele evenimente și personaje din panteonul național-comunist, s-au recuperat elemente din istoriografia interbelică etc. Paradigma explicită a "luptei de clasă" s-a pierdut foarte curând după 1989, dar modelul eroizant 30 a traversat cu succes întreaga tranziție postcomunistă. Cel Mare pentru cei mici Prima întâlnire
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
naivă ("spune cum îți manifești dragostea față de Moldova")73. Al patrulea manual din această generație a fost și mai grijuliu în conservarea cutumei școlare, în varianta sa cea mai extinsă. Ca în vremurile de altă dată, cu programe explicit dedicate panteonului național, întâlnim aici nu o lecție, ci un grupaj tematic intitulat "Moldova în timpul lui Ștefan cel Mare"74. Elevului i se cerea să repovestească legenda "Ștefan cel Mare și Vrâncioaia", Vlad Țepeș reapărea ca "văr" al domnitorului, iar autorii nu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]