1,756 matches
-
timpului. Mauriciu, temându-se că o vărsare de sânge s-ar întoarce împotriva lui, a stăvilit în ultimul moment avântul plebei și a trimis la Ravenna un emisar care să-i ceară exarhului Isacco Platone să i se alăture. Vestiarium-ul papal conținea într-adevăr un tezaur impunător. Aurul și argintul bisericilor, prețioasele danii de la împărați, consuli și cetățeni particulari, banii pentru cheltuielile curente, pomenile și răscumpărările prizonierilor de război, precum și banii pe care Heraclion îi trimisese pentru plata funcționarilor și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
întrece în amintirea oamenilor pe marele papă Grigore. După trei zile de asediu și negocieri, Mauriciu a convocat judecătorii din Roma și pe cei mai înstăriți cetățeni și i-a convins să numească funcționari care să sigileze ușile de la tezaurul papal, până la venirea exarhului. Același Cracco ne-a dat vestea sosirii sale la Roma, foarte agitat și nădăjduind într-o soluție salvatoare: Isacco Platone era dispus să confirme alegerea. Când s-a petrecut lucrul respectiv, eu mă aflam în odaia mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ascunsesem la piept privilegiul dat mie de Heraclion din Bizanț. M-a condus într-o sală luminată de zeci de lămpi care atârnau din tavan și iată-mă față-n față cu exarhul Isacco Platone, așezat pe unul dintre jilțurile papale, având câte doi soldați de-o parte și de alta. Mi s-a părut că avea cam o sută de ani, pe-atât era de zbârcit și de gârbov, plin de pete negricioase pe piele. Însă nu și ochii. Semănau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
prima dorință a lui Severino. Dacă nu-mi îngăduiți, am să iau alt vas, și voi veni totuși să cer audiență regelui. L-am primit cu bucurie. În zilele ce au urmat, Isacco Platone și Mauriciu și-au împărțit tezaurul papal, lăsând doar firimituri pentru plebe și soldați. După ce i-au alungat din oraș pe toți preoții și cardinalii, bizantinii și facțiunea romană a lui Mauriciu au jefuit Roma vreme de o săptămână, golind bisericile de podoabele lor prețioase și prădând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
garantat cinstea lui Giuliano. Drept care a deschis scrisoarea adusă mie de Smeraldo și a citit-o cu voce tare. Teodoro Calliopa își punea singurul fiu în mâinile lui Rotari, drept ostatic în schimbul unui armistițiu. În fine, a fost rândul solului papal să vorbească. Acesta a spus o singură frază: - Noul papă îi poruncește Gundepergăi să nu se mai amestece în treburile bisericești, să se considere prizonieră în mănăstirea din care va ieși doar atunci când o să fie dusă la groapă. Îl cunoșteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
dusese, cu atît mai mult cu cît Își Închisese mobilul ca să poată cugeta În tihnă. Făcu totuși cale-ntoarsă și tocmai se Îndrepta spre mașină cînd o mișcare ușoară venind dinspre sit Îi atrase atenția. De departe, semăna vag cu fumul papal care se Înalță la Vatican pentru a se vesti alegerea suveranului pontif. Aici, emanația evanescentă și albă părea că urcă din chiar inima dolmenului. Intrigată, se apropie de megalitul care Îi ajungea pînă la Înălțimea pieptului și Începu să tremure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
așa stînd lucrurile, s-ar fi putut să nu fie decît o problemă de timp, dacă o armată de Antonii nu ar fi atacat Într-o noapte Vaticanul, trecînd furioase peste garda elvețiană și oprindu-se doar la ușa dormitorului papal, trezindu-l pe Pontif - prima oară, după mulți ani, din somn. Unul al rațiunii, ar fi zis Goya. Bunicuța era sigură: dacă Papa ar fi afurisit, neîndurător, toate țările În care bărbații se Însurau cu bărbați și femeile se măritau
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Ceea ce era de demonstrat... În 1903, a fost desemnat un nou Papă. Cel Secund. 232 DANIEL BĂNULESCU Cel Adevărat. Adevăratul deținător al prerogativelor pontificale. Aceasta este o taină. Spre deosebire de cel mediatizat, care nu depășește, în tainica ierarhie, rolul unei subrete papale. Mulți ani, Adevăratul Papă, cel Secund, a preferat să se reculeagă într-o binecuvântată defensivă, precum și în grădinărit. De abia după anii Marelui Război, mâhnit de fervoarea cu care se măcelăriseră catolicii între ei, Adevărata Sa Sanctictate a conces ca
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
notorietate în epocă: Douglas Fairbanks. Închiriat de peste Ocean, crepuscul de carieră, pareză a brațului drept, întreținînd permanent iluzia că-și binecuvânta, din belșug, apropiații. Ia-l de pe vapor, rade-i mustățile de papițoi, deghizează-l, lipește-i, cu clei, tiara papală, dezobișnuiește-l să mai înjure, din două binecuvântări, de cristelnița mă-sii. Îl deghizaseră și-l duceau acum, cu multă însuflețire, până la locul de unde urma să fie răpit. Pe drum, paralel cu această acțiune, a intervenit însă trădarea... - Cum
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cum se exprimase președintele. A avut parte deci de ceea ce s-a stabilit. De Leonardis semnalase torturile aplicate pe nedrept, dar acela negase, dând din colț în colț, că nu există niciun dezacord între cele două puteri, numai că bulele papale vin cu întârziere, iar procesele trebuie să-și urmeze cursul, deoarece altfel n-ar fi slujit drept pildă pentru cei mulți. Fiindcă transpiraseră informații despre regimul de detenție, fie ele adevărate sau false, paznicii au fost adunați de urgență și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Nu pot să cred! Zi și noapte repeta, cu glas tare, mâhnirea asta și nu lăsa să doarmă pe nimeni. A fost nevoie să fie adus la conducerea carcerii, târât cu forța dinaintea directorului. I-au vârât în mână bula papală, l-au zeflemisit amenințându-l să înceteze: erau sau nu ordine de sus? Biserica se teme de un biet om ca mine? Oare ce se întâmplă dacă un papă se amestecă în lucrurile pământești și în cele ale unui pârlit
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în realitate, repeta el ca și cum ar fi trebuit să intrevadă o legătură între real și ireal. "Cheia misterului vieții oamenilor și a lucrurilor se află în orice stihie a naturii, e de-ajuns să știi s-o descoperi". În pofida interdicției papale, continua să scrie fără răgaz: se simțea proaspăt și plin de energie ca pe vremea când era copil alături de tovarășii săi de joacă cu care se întrecea în trasul la țintă cu sula. Uriașul cuibărit în sufletul său se trezise
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
un tipograf important să dea de-nțeles că sub un nume se ascunde un altul? După cum știți, am probleme cu Biserica și ar fi nevoie fie de autorizația ordinului monahal (chiar dacă aceia par să mă fi uitat) fie de autorizația papală. În felul ăsta am evita o mulțime de opreliști. Bine și-așa. Drept plată, vă dăm zece ducați de aur. Vă rog să-i înmânați lui Mario del Tufo, iată adresa lui. Și cred că n-o să uitați să-i
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de extracție joasă. Fără să fie cult, prin frunzărirea cărților din bibliotecă, prin participarea la discuții savante și lectura de jurnale străine, Hangerliu putea să se descurce în momente dificile, să arunce un apropo potrivit. Putea conversa onorabil cu nunțiul papal, cu un arheolog, cu un filolog și cu atât mai mult cu un militar sau un diplomat. Când nu-l ajutau cunoștințele, răscolea cronica de familie. Astfel, nunțiului papal îi spunea: "Monseniore, știi că în familia Hangerliu tradiția catolică e
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dificile, să arunce un apropo potrivit. Putea conversa onorabil cu nunțiul papal, cu un arheolog, cu un filolog și cu atât mai mult cu un militar sau un diplomat. Când nu-l ajutau cunoștințele, răscolea cronica de familie. Astfel, nunțiului papal îi spunea: "Monseniore, știi că în familia Hangerliu tradiția catolică e destul de puternică? Uite, o vară a tatii s-a convertit la catolicism, măritîndu-se cu ducele d'Albufera, nevastă-mea e catolică" etc. La arheologie o dădea prin numismatică sau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
gesturi și în vorbire, Hangerliu avea o margine secretă, imperceptibilă omului fără uzul lumii. Dacă Max își permitea să se dea de-a dura în fotoliu, nu-și îngăduia să întrerupă vorba prințesei. Râsul său imbeciloid răsuna numai după ce nunțiul papal comisese o îngerească glumă. Hangerliu știa până unde să meargă și unde să se oprească și la propriu și la figurat, și în purtarea lui, stridentă pentru profan, era o stranie rezervă și o supraveghere care îl fereau de orice
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se poate remarca și din mișcările ei agitate, în scena a treia un cântec original de jale al Alinătorilor de suflete din Hinterlader 3. Prima scenă În timp ce publicul încă își mai ocupă locurile în sală, se aude transmisia unei predici papale cu prilejul cine știe cărei sărbători religioase. Transmisia televizată la sfârșit, cortina se ridică. Bucătăria grotească a Ernei. Erna închide televizorul. Mariedl caută ceva pe sub masă. Greta stă așezată pe un scaun. ERNA: Atâția oameni. Atâția oameni au venit, au stat locului
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pe deplin sau la adevărata valoare meritul indiscutabil pe tărâmul literelor, au desfășurat misiuni diplomatice, având astfel posibilitatea de a călători și de a se întreține cu alți învățați ai vremii. Boccaccio a fost ambasador florentin la Avignon, pe lângă curtea papală refugiată în sudul Franței, precum și în alte misiuni diplomatice, una dintre acestea având o importanță aparte, este vorba despre călătoria la Ravenna, la curtea lui Ostasio da Polenta, între 1345 și 1346, unde a încercat să adune cât mai multe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe deplin sau la adevărata valoare meritul indiscutabil pe tărâmul literelor, au desfășurat misiuni diplomatice, având astfel posibilitatea de a călători și de a se întreține cu alți învățați ai vremii. Boccaccio a fost ambasador florentin la Avignon, pe lângă curtea papală refugiată în sudul Franței, precum și în alte misiuni diplomatice, una dintre acestea având o importanță aparte, este vorba despre călătoria la Ravenna, la curtea lui Ostasio da Polenta, între 1345 și 1346, unde a încercat să adune cât mai multe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Piemontez a fost vîrful de lance politico-militară. Din motive care țineau de simbolurile naționale și de o proastă concepție geografic(, capitala a fost stabilită la Roma, oraș pontifical și purtător al rămășițelor imperiale, dar arhaic și, încă de pe timpul Statului papal, locul celei mai mari corupții politico-administrative. Cu timpul, populațiile milenarului Regat al Neapolelui și al Siciliei, redus la statutul de periferie, și-au luat revanșa nu numai prin intermediul Mafiei, Camorei și alte N'Draghetta, ci și prin stăpînirea unui aparat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Regiunea 1876-1880 1906-1910 1926-1930 Franța, Luxemburg 20 21,8 18,2 Olanda 4,2 6 12 Germania, Austria, Elveția 6,6 18 11 Marea Britanie, Irlanda 26 11,2 3,6 Spania și Portugalia 1,2 8 2,6 Italia, Statele Papale 1,4 3 4 Europa de Nord 0,2 0,8 1,4 Țările baltice 0 0 22,6 Rusia 1 96,6 49 Polonia 0 0 92,6 Cehoslovacia, Ungaria 0 0 4,6 România 17 14,4 29,6 Șerbia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Epistola papei Hormisdas, în care acesta acuza, batjocorea și acoperea de insulte și calificative grave pe niște frați care veneau din Răsărit. Ioan Maxențiu precizează că, la Roma, monahii dobrogeni amintiți nu au comis nici o necuviință, iar acuzațiile din epistola papală sunt simple minciuni și înșelăciuni, pe care „scitul” le înfierează mustrător: „Nu este permis ca un episcop roman să mintă așa fățiș”. Cuvintele grele rostite au fost provocate, cu siguranță, de alte cuvinte grele de unde n-ar fi trebuit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pe care o considerau indispensabilă. Pentru realizarea acestui demers, ei au fost încurajați de generalul Vitalian, un compatriot de-al lor. În prima fază au fost în audiență la Patriarhul Ioan. Totuși, ei s-au adresat mai întâi, membrilor delegației papale venite în capitala Bizanțului. Exprimând convingerea că „uneori adaosul de cuvinte aduce lămurirea credinței”, monahii sciți au arătat Cărticica despre credință (Libellus fidei). Refuzul prelaților apuseni a fost categoric, nevoind să se uite măcar pe text, socotindu-l pe autor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
monahii sciți au arătat Cărticica despre credință (Libellus fidei). Refuzul prelaților apuseni a fost categoric, nevoind să se uite măcar pe text, socotindu-l pe autor monofizit. Încurajați de scrisorile de recomandare ale lui Justinian și Vitalian, însoțiți de defensorul papal la Constantinopol și, mai ales, înflăcărați de dorința de a apăra credința calcedoniană, călugării daco-romani au sosit la Roma la sfârșitul lunii iulie a anului 519. Într-o adunare a episcopilor și a senatorilor, textul este cercetat și acceptat. Zelul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
din Aquitania, sărbătorită acolo la 10 noiembrie, care și-a ținut pe piept capul retezat de călău. Istorisirea despre Sfântul Ioan arată cu câtă evlavie trebuie privite Cinstitele Moaște. Totodată mai dovedește faima duhovnicească a învățatului monah răsăritean de la curtea papală printre călugării simpli din Occident. Condus de aceleași preocupări, Dionisie Exiguul a tradus și Pocăința Sfintei Thaisia. Tot el menționează că această piesă aghiografică „a produs-o Egiptul cel rodnic în atâtea virtuți”. În diferite împrejurări, Dionisie Smeritul s-a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]