525 matches
-
comun cu canalul Wirsung. Zona vatero-oddiană reprezintă confluentul bilio-pancreatico-duodenal. Morfologia acestei zone este variabilă în sensul existenței sau nu a unei dilatări a confluentului coledoco-wirsungian, denumită ampula lui Vater. Zona de implantare duodenală este papila duodenală (caruncula duodeni major) sau papila lui Vater. Abordul papilei se face cu dificultăți variabile, fie chirurgical prin duodenotomie, fie endoscopic, ca prim și esențial moment, pentru colangiopancreatografia retrogradă (ERCP). Sfincterul lui Oddi este un complex sfincterian la joncțiunea CBP cu canalul pancreatic. El cuprinde un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
Zona vatero-oddiană reprezintă confluentul bilio-pancreatico-duodenal. Morfologia acestei zone este variabilă în sensul existenței sau nu a unei dilatări a confluentului coledoco-wirsungian, denumită ampula lui Vater. Zona de implantare duodenală este papila duodenală (caruncula duodeni major) sau papila lui Vater. Abordul papilei se face cu dificultăți variabile, fie chirurgical prin duodenotomie, fie endoscopic, ca prim și esențial moment, pentru colangiopancreatografia retrogradă (ERCP). Sfincterul lui Oddi este un complex sfincterian la joncțiunea CBP cu canalul pancreatic. El cuprinde un sfincter propriu coledocian și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
pediatric) de 4,9-5,5 mm diametru, care are o rezoluție mult mai bună a imaginii și un canal de biopsie mai mare de 2- 2,2 mm, ce permite o mai bună recoltare de probe. Uneori este dificilă abordarea papilei și progresiunea prin papilă în căile biliare cu acest endoscop. Pentru a facilita manopera se introduce cu duodenoscopul un fir ghid în căile biliare. Pe acest fir ghid se montează un balon, acesta se fixează prin umflare în căile biliare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92160_a_92655]
-
5 mm diametru, care are o rezoluție mult mai bună a imaginii și un canal de biopsie mai mare de 2- 2,2 mm, ce permite o mai bună recoltare de probe. Uneori este dificilă abordarea papilei și progresiunea prin papilă în căile biliare cu acest endoscop. Pentru a facilita manopera se introduce cu duodenoscopul un fir ghid în căile biliare. Pe acest fir ghid se montează un balon, acesta se fixează prin umflare în căile biliare, iar gastroscopul este progresat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92160_a_92655]
-
CT), imagistică prin rezonanță magnetică (IRM), colangiopancreatografie endoscopică retrogradă (ERCP) cu citologie/biopsie este negativă. In ciuda progreselor tehnice ,masele peripancreatice sunt vizualizabile la CT în doar 30-40% din cazuri [3]. Examinarea ecoendoscopică (EUS) a arborelui biliar începe la nivelul papilei, retrăgând ușor ecoendoscopul prin rotație la dreapta, urmând traiectul căii biliare principale (CBP) până la bifurcarea in ductul hepatic drept și stâng, pentru a fi convinși de examinarea completă a CBP. DETECȚIA TUMORILOR BILIARE Aspectul sugestiv ecoendoscopic de colangiocarcinom este reprezentat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
neoadjuvant. Cu toate acestea, realizarea puncției fin aspirative (EUS-FNA) nu este recomandată la cazurile propuse pentru transplant hepatic, existând riscul însămânțării tumorale [3,10]. Tumorile ampulare se examinează din poziția scurtă a ecoendoscopului, sub forma unei creșteri în dimensiuni a papilei la peste 1 cm diametru printr-o masă hipoecogenă, care adesea invadează peretele duodenal (fig. 169, 170). Acuratețea diagnosticului EUS este de 82-88% [11, 12]. În amonte de papilă se observă dilatarea concomitentă de duct Wirsung și CBP. Din poziția
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
poziția scurtă a ecoendoscopului, sub forma unei creșteri în dimensiuni a papilei la peste 1 cm diametru printr-o masă hipoecogenă, care adesea invadează peretele duodenal (fig. 169, 170). Acuratețea diagnosticului EUS este de 82-88% [11, 12]. În amonte de papilă se observă dilatarea concomitentă de duct Wirsung și CBP. Din poziția lungă a ecoendoscopului se constată dilatarea uniformă a celor două ducte până la nivelul hilului hepatic în cazul CBP, respectiv a întregului duct pancreatic. Diferențierea dintre cancerul papilei Vater și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
amonte de papilă se observă dilatarea concomitentă de duct Wirsung și CBP. Din poziția lungă a ecoendoscopului se constată dilatarea uniformă a celor două ducte până la nivelul hilului hepatic în cazul CBP, respectiv a întregului duct pancreatic. Diferențierea dintre cancerul papilei Vater și tumorile biliare distale poate fi dificilă în stadiile avansate, când tumora se extinde intrapancreatic sau de-a lungul CBP. Dacă adenoamele de papilă Vater conțin displazie joasă, evaluarea EUS poate fi luată în considerare ca atare, dar în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
până la nivelul hilului hepatic în cazul CBP, respectiv a întregului duct pancreatic. Diferențierea dintre cancerul papilei Vater și tumorile biliare distale poate fi dificilă în stadiile avansate, când tumora se extinde intrapancreatic sau de-a lungul CBP. Dacă adenoamele de papilă Vater conțin displazie joasă, evaluarea EUS poate fi luată în considerare ca atare, dar în cazul displaziei de grad inalt, evaluarea EUS trebuie interpretată cu precauție, datorită riscului de substadializare [13]. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Diagnosticul diferențial al stenozei de cale biliară
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
impune tot mai mult intervenția terapeutică ghidată ecoendoscopic, care evită realizarea drenajului percutan. Aceasta este indicată dacă drenajul biliar prin ERCP eșuează datorită obstrucției duodenale prin invazie tumorală sau dacă există modificări anatomice postchirurgicale care împiedică ajungerea duodenoscopului la nivelul papilei. Există trei posibilități de drenaj biliar realizat pe cale ecoendoscopică:drenajul biliar transgastric al căilor biliare corespunzătoare segmentului II și III, util în cazul neoplaziilor de hil hepatic [43-48];tehnica rendez-vous care permite cateterizarea CBP pe cale ecoendoscopică, introducerea unui fir ghid
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
de drenaj biliar realizat pe cale ecoendoscopică:drenajul biliar transgastric al căilor biliare corespunzătoare segmentului II și III, util în cazul neoplaziilor de hil hepatic [43-48];tehnica rendez-vous care permite cateterizarea CBP pe cale ecoendoscopică, introducerea unui fir ghid în scopul reperării papilei și continuării procedurii ERCP. Această tehnică este aplicabilă în cazul stenozelor biliare, a colangitei sclerozante sau a anastomozei Billroth II;coledoco-duodeno-stomia urmată de plasare de proteze de plastic sau metalice, permite rezolvarea stenozelor papilare cauzate de tumorile biliare distale [49-51
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
ducte secundare; colangiocarcinomul perihilar care afectează canalul hepatic comun și bifurcația lui în cele două ducte hepatice drept și stâng în ducte secundare; al treilea tip îl reprezintă colangiocarcinomul extrahepatic sau distal, care afectează coledocul, de la abușarea ductului cistic până la papilă, fiind însă distinct de tumorile ampulare. Cele trei tipuri trebuie privite ca entități distincte, având în vedere aspectul lor imagistic și managementul diferit. Colangiocarcinomul intrahepatic Localizarea intrahepatică reprezintă doar 5- 10% din totalul colangiocarcinoamelor [13,15], dar este a doua
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
ductului afectat și prezența adenopatiilor sau evidențierea unei mase tumorale periductale [39]. Colangiocarcinomul extrahepatic distal Această localizare se întâlnește în 20-30% din cazuri [13,15]. Include tumorile ce se extind de-a lungul căii biliare principale între ductul cistic și papilă. Se face însă distincție clară între colangiocarcinomul distal și tumorile ampulare. Majoritatea acestor tumori sunt de tip infiltrativ, dar pot fi întâlnite și mase tumorale cu dezvoltare exofitică sau mase polipoide intraductale. Pe secțiunile CT se prezintă ca o masă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
preferate, dacă speranța de viață depășește 6 luni [2-4]. Pentru colangiocarcinomul de hil hepatic protezarea endoscopică poate fi mai dificilă. În acest caz se pune problema drenajului tuturor ramurilor biliare intrahepatice obstruate tumoral. Cu cât tumora este mai îndepărtată de papilă, cu atât dificultatea și eșecul palierii endoscopice sunt mai frecvente. În cazul stenozelor de hil, cu extensie intrahepatică (neoplasmul de hil Bismuth II, III și IV) eșecul protezării endoscopice poate să fie mai mare de 10 % [4-10]. La acești pacienți
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92166_a_92661]
-
La acești pacienți se recomandă abordul percutan, sub control ecografic sau radiologic. După cateterizarea percutană a căilor biliare dilatate, se pot monta proteze biliare percutan. Pe drenul percutan se trece un fir ghid, cu care se cateterizează stenoza biliară spre papilă. Pe acest fir ghid, după o dilatare prealabilă a traiectului percutan și intrahepatic, se poate monta o proteză biliară transstenotic și transpapilar. Noi folosim adesea această metodă atunci când anumite căi biliare intrahepatice au stenoze dificil de cateterizat pe cale endoscopică, dar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92166_a_92661]
-
drenaj corect ameliorează semnificativ calitatea vieții și supraviețuirea [6,7,11] (fig. 177, 178). O altă metodă de paliere, în special a căilor intrahepatice stângi este puncționarea ecoendoscopică a căilor biliare dilatate și trecerea unui fir ghid transstenotic până la nivelul papilei. Aici firul ghid poate fi retras în canalul operator al ecoendoscopului sau acesta poate fi înlocuit cu duodenoscopul și proteza poate fi montată transpapilar. Aceasta este metoda rendez-vous. Drenajul pacienților cu stenoze de hil se poate efectua doar pentru un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92166_a_92661]
-
retinopatii (diabetică, din hemopatii, gravidică, traumatică, disorică, infecțioase) - dezlipirea de retină regmatogenă și secundară - heredo-degerenescențele corioretiniene și anomalii funcționale ale retinei izolate sau în cadrul sindroamelor generale - degenerescențe tapeto-retiniene - tumorile benigne și maligne ale retinei 22. Patologia nervului optic și a papilei - anatomia, fiziologia, elemente de semiologie - anomalii congenitale ale papilei și nervului optic - edemul papilar, staza papilară, sindromul Foster Kennedy, papilitele - nevritele optice retrobulbare - atrofiile optice - tumorile papilei și ale nervului optic 23. Căile optice intracraniene - anatomie, fiziologie - sindromul chiasmatic, arahnoidite
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
de retină regmatogenă și secundară - heredo-degerenescențele corioretiniene și anomalii funcționale ale retinei izolate sau în cadrul sindroamelor generale - degenerescențe tapeto-retiniene - tumorile benigne și maligne ale retinei 22. Patologia nervului optic și a papilei - anatomia, fiziologia, elemente de semiologie - anomalii congenitale ale papilei și nervului optic - edemul papilar, staza papilară, sindromul Foster Kennedy, papilitele - nevritele optice retrobulbare - atrofiile optice - tumorile papilei și ale nervului optic 23. Căile optice intracraniene - anatomie, fiziologie - sindromul chiasmatic, arahnoidite optochiasmatice, nevrite chiasmatice - leziunea căilor optice retrochiasmatice a) semiologie
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
tapeto-retiniene - tumorile benigne și maligne ale retinei 22. Patologia nervului optic și a papilei - anatomia, fiziologia, elemente de semiologie - anomalii congenitale ale papilei și nervului optic - edemul papilar, staza papilară, sindromul Foster Kennedy, papilitele - nevritele optice retrobulbare - atrofiile optice - tumorile papilei și ale nervului optic 23. Căile optice intracraniene - anatomie, fiziologie - sindromul chiasmatic, arahnoidite optochiasmatice, nevrite chiasmatice - leziunea căilor optice retrochiasmatice a) semiologie generală, hemianopsii ... b) cecitate corticală, sindroame psiho-vizuale ... 24. Tulburările vederii binoculare - anatomia, fiziologia musculaturii oculare - anomalii congenitale ale
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
diaree cronică, scădere ponderala (rar manifestă clinic, mai frecvent oculta) 2.2. Explorări diagnostice 2.2.1. Minimale [] citodiagnostic Tzanck: absența celulelor acantolitice, frecvente neutrofile [] examen histopatologic: microabcese papilare cu neutrofile, bulă subepidermică [] imunofluorescența directă: depozite granulare cu IgA în papilele dermice 2.2.2. Opționale [] endoscopie cu biopsie jejunala: atrofia vilozităților intestinale [] ELISA: anticorpi serici pentru transglutaminaza epidermica (Ac- antiendomisium), anticorpi anti-gliadină, si anti-reticulină [] investigații suplimentare în cazul suspiciunii unei malignități sau alte boli interne asociate 2.3. Prognostic Risc
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
retinopatii (diabetică, din hemopatii, gravidică, traumatică, disorică, infecțioase) - dezlipirea de retină regmatogenă și secundară - heredo-degerenescențele corioretiniene și anomalii funcționale ale retinei izolate sau în cadrul sindroamelor generale - degenerescențe tapeto-retiniene - tumorile benigne și maligne ale retinei 22. Patologia nervului optic și a papilei - anatomia, fiziologia, elemente de semiologie - anomalii congenitale ale papilei și nervului optic - edemul papilar, staza papilară, sindromul Foster Kennedy, papilitele - nevritele optice retrobulbare - atrofiile optice - tumorile papilei și ale nervului optic 23. Căile optice intracraniene - anatomie, fiziologie - sindromul chiasmatic, arahnoidite
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
de retină regmatogenă și secundară - heredo-degerenescențele corioretiniene și anomalii funcționale ale retinei izolate sau în cadrul sindroamelor generale - degenerescențe tapeto-retiniene - tumorile benigne și maligne ale retinei 22. Patologia nervului optic și a papilei - anatomia, fiziologia, elemente de semiologie - anomalii congenitale ale papilei și nervului optic - edemul papilar, staza papilară, sindromul Foster Kennedy, papilitele - nevritele optice retrobulbare - atrofiile optice - tumorile papilei și ale nervului optic 23. Căile optice intracraniene - anatomie, fiziologie - sindromul chiasmatic, arahnoidite optochiasmatice, nevrite chiasmatice - leziunea căilor optice retrochiasmatice a) semiologie
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
tapeto-retiniene - tumorile benigne și maligne ale retinei 22. Patologia nervului optic și a papilei - anatomia, fiziologia, elemente de semiologie - anomalii congenitale ale papilei și nervului optic - edemul papilar, staza papilară, sindromul Foster Kennedy, papilitele - nevritele optice retrobulbare - atrofiile optice - tumorile papilei și ale nervului optic 23. Căile optice intracraniene - anatomie, fiziologie - sindromul chiasmatic, arahnoidite optochiasmatice, nevrite chiasmatice - leziunea căilor optice retrochiasmatice a) semiologie generală, hemianopsii ... b) cecitate corticală, sindroame psiho-vizuale ... 24. Tulburările vederii binoculare - anatomia, fiziologia musculaturii oculare - anomalii congenitale ale
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
5.1. MUCOCELUL CU ORIGINE ÎN GLANDELE SALIVARE MICI: Are potențial mare de recidivă ● în competența chirurgiei dento-alveolare intră doar tratamentul formelor de mici dimensiuni, cu localizare la nivelul mucoasei orale, care nu se află în vecinătatatea unor structuri anatomice - papila și ductul Stenon, vasele faciale etc () extirpare chirurgicală, împreună cu glandele salivare implicate () este obligatoriu examenul histopatologic al piesei de extirpare [Grad C] B. TUMORI BENIGNE ALE PĂRȚILOR MOI ORALE Următoarele entități intră în competența Chirurgiei dento-alveolare: I. Hiperplazii și hipertrofii
ORDIN nr. 128 din 17 februarie 2011 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea chirurgie orală şi maxilo-facială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231325_a_232654]
-
readaptată marginal/refăcută [Grad C] Recomandarea 5.3. GRANULOMUL PIOGEN ● în competența chirurgiei dento-alveolare intră doar tratamentul formelor de mici dimensiuni, cu localizare gingivală sau la nivelul mucoasei orale, care nu se află în vecinătatatea unor structuri anatomice - vasele palatine, papila și ductul Stenon, etc. () localizare gingivală: ■ extirparea formațiunii tumorale cu margini de siguranță, cu îndepărtarea periostului subiacent ■ chiuretajul osului demineralizat; extracția dintelui/dinților adiacenți nu se recomandă decât dacă prezintă mobilitate accentuată după chiuretaj () localizare la nivelul mucoasei orale: ■ extirparea
ORDIN nr. 128 din 17 februarie 2011 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea chirurgie orală şi maxilo-facială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231325_a_232654]