93,495 matches
-
Toate articolele pe care le-am publicat pe acest segment de activitate și care apar în teza de doctorat sunt publicate în revista Dreptul, care nu este pe internet tocmai pentru a proteja drepturile de autor. O mare parte din paragrafele despre care se susține că le-am plagiat de la persoane care le-au scris în 2008-2009 sunt paragrafe pe care eu le-am publicat încă din 2002. Persoanele despre care se spune că le-am plagiat și am copiat din
CNE: Codruța Kovesi nu a plagiat în lucrarea de doctorat by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/43171_a_44496]
-
doctorat sunt publicate în revista Dreptul, care nu este pe internet tocmai pentru a proteja drepturile de autor. O mare parte din paragrafele despre care se susține că le-am plagiat de la persoane care le-au scris în 2008-2009 sunt paragrafe pe care eu le-am publicat încă din 2002. Persoanele despre care se spune că le-am plagiat și am copiat din cartea lor m-au citat pe mine în cartea lor cu aceste articole apărute anterior”, a declarat Codruța
CNE: Codruța Kovesi nu a plagiat în lucrarea de doctorat by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/43171_a_44496]
-
declarat Codruța Covesi. Varianta susținută de procurorul general a fost confirmată de CNE, acesta recunoscând că elementele incriminate ca fiind de plagiat apărute în cărți din 2008, au fost publicate de Codruța Covesi în revista Dreptul, acum șase ani. Respectivele paragrafe au fost consemnate ulterior de Kovesi în lucrarea ei de doctorat. În 18 mai, Grupul de Investigații Politice (GIP), condus de mugur Ciuvică, a acuzat de plagiat lucrarea de doctorat a procurorului general Codruța Kovesi. GIP susținea că unele pasaje
CNE: Codruța Kovesi nu a plagiat în lucrarea de doctorat by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/43171_a_44496]
-
articolului din Clarin, publicată pe gsp.ro[/caption] Argentinienii au comentat în ediția online a publicației sosirea superstarului Lionel Messi la București. Jurnaliștii au fost uimiți de felul în care a fost primit starul argentinian, însă au strecurat și un paragraf revoltător în articolul publicat. „Sergio Romero a fost primul jucător care a sosit pe aceste tărâmuri țigănești!”, au scris sud-americanii, conform gsp.ro. Meciul România - Argentina va avea loc miercuri, pe Arena Națională din Capitală, cu începere de la ora 21
România, jignită grav în cel mai popular ziar din Argentina by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/43234_a_44559]
-
întrucât lipsesc clauze, prevederi și anexe, iar tot contractul este diferit față de cel pe care l-am agreat când am participat la privatizarea Oltchim. Constat că în afară de o ștampilă adaugată pe vechiul contract nu este nicio diferență. Lipsesc anexele, lipsesc paragrafe, certificate, o mulțime de amănunte", a declarat Dan Diaconescu.
Cristoiu: Dacă DD nu vine cu banii, Ponta pică de fraier () [Corola-journal/Journalistic/42156_a_43481]
-
în vara lui ‘77, pregătindu-mă eu să mă însor după cutremur (împlinisem 31 de ani și aveam și tranzitul planetei Jupiter peste conjuncția Lună-Venus din tema mea natală), i-am propus lui Marian să-mi fie naș.” (p. 115) Paragraful e stupefiant, dar nu atît fiindcă trădează o preocupare zodiacală pe care alții ar lua-o drept superstiție, ci fiindcă vine ca nuca în perete în logica conferinței, a cărei temă e pînă la urmă autorul Istoriei literaturii române de
Conștiința ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4226_a_5551]
-
un gen literar complex, amestec de amintiri, confesiune și elegie: „Era un caiet cu coperte negre, încrustate cu un chenar mare de culoare albastru noptatică. Pe fiecare pagină se afla câte un text, uneori lung, alteori redus la doar câteva paragrafe. Scrisul era fin și regulat. Întâia oară când mi-a fost dat să-l văd, era așezat pe masa unei verande mizerabile a unui hotel din San Salvador. Mai apoi l-am recunoscut în cabina goeletei lui în largul Santoriniului
Iubitele lui Corto Maltese (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4241_a_5566]
-
calistă. Am scris din ignoranță și admirație prost plasată. Mea culpa pentru această abatere. Sufocate de un stil gongoric și corupte de o argumentație falsă, aceste orbecăiri literare n-ar fi meritat prea multă atenție. Care este rațiunea celor câteva paragrafe infantile pe care le-am scris în jurul vârstei de 16 ani și care au fost publicate de Puncte Cardinale (unde am putut citi și traduceri din Dante)? E simplu. Mă aflam sub impresia unor discuții febrile cu foști deținuți politici
Mihai Neamţu povesteşte cum s-a desprins de ideile legionare () [Corola-journal/Journalistic/42605_a_43930]
-
declarat premierul. Nu fug de răspundere. Înțeleg amărăciunea românilor. Eu și domnul Crin Antonescu am luat și decizii bune și decizii proaste. A existat decizia CCR dată la proiectul de lege dat în Parlament, la care s-a adăugat un paragraf în care se spunea legea va fi constituțională dacă la referendum participă 50% plus unu dintre cetățeni. A fost primul semnal. Această idee mi-a fost transmisă la Bruxelles, de mai mulți demnitari, printre care și doamna Merkel. Am discutat
Ponta: Eu şi Antonescu nu suntem golani. Băsescu este by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/42742_a_44067]
-
absența lui/ enormă)// imaginea dintr-un film/ a unui manechin cu ochi uriași/ sparți/ după bombardament// și ochii mei lărgindu-se necontenit: mă uit cu tot cerul/ în tot cerul mă uit: absența enormă a tatălui...” Emoționante sunt și concisele paragrafe epistolare inserate în poem: „De la 14 septembrie și pînă la 10 octombrie mă voi odihni citind. Apoi, alte zece zile, să încerc să selectez niște poeme din cele vreo trei sute de pagini de dactilogramă ce s-au adunat. La ce
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4279_a_5604]
-
Președintele PDL Vasile Blaga a declarat, vineri, că mult discutatul paragraf al Curții Constituționale publicat în Monitorul Oficial în 7 august referitor la modul stabilirii cvorumului la referendumul din 29 iulie nu este fals, însă ministrul delegat pentru Administrație Radu Stroe este un ”fals”, în convingerea sa, dacă își permite să
Blaga: Nu erata CCR este falsă, ci dl. Stroe este un fals () [Corola-journal/Journalistic/42983_a_44308]
-
speră să nu se ajungă până acolo. Parlamentul nu poate trece peste deciziile Curții Constituționale, oricare ar fi ele, chiar dacă există acea hotărâre a Parlamentului. Deci la această dată, hotărârile Curții Constituționale rămân definitive, nu le poate influența Parlamentul. Există paragraf care calrifică această chestiune. Și nici nu ar fi normal, pentru că noi nu avem bază constituțională ca Parlament să putem invalida o decizie a Curții Constituționale", a explicat Valeriu Tabără. În opinia democrat-liberalului, declarațiile din ultimele zile ale unor judecători
Tabără critică ieșirile ”anormale” ale unor judecători ai CCR () [Corola-journal/Journalistic/42988_a_44313]
-
a fost consultat în legătură cu ”eroarea materială” publicată în data de 7 august în Monitorul Oficial, și nici despre sesizarea Comisiei de la Veneția. CCR a trimis luni seară o precizare către Guvern, prin care arăta că, dintr-o "eroare materială", un paragraf care îi includea în listele electorale permanente pe toți românii cu vârsta de peste 18 ani, cu drept de vot, inclusiv pe românii din străinătate, nu a fost introdus în decizia luată vineri. Hotărârea a apărut inițial în Monitorul Oficial fără
Scandalul CCR ia amploare: Și judecătorul Acsinte Gaspar dorește clarificarea ”eratei” () [Corola-journal/Journalistic/42996_a_44321]
-
îi includea în listele electorale permanente pe toți românii cu vârsta de peste 18 ani, cu drept de vot, inclusiv pe românii din străinătate, nu a fost introdus în decizia luată vineri. Hotărârea a apărut inițial în Monitorul Oficial fără acest paragraf, însă marți a fost republicată.
Scandalul CCR ia amploare: Și judecătorul Acsinte Gaspar dorește clarificarea ”eratei” () [Corola-journal/Journalistic/42996_a_44321]
-
de necesară, pe atât de puțin exersată, totuși, în critică. P.S. O observație pe care am preferat s-o fac aici, nu în corpul cronicii, e legată de o lecțiune greșită (și de consecințele ei). La p. 59, în ultimul paragraf al deja pomenitei Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat, ni se spune că, bolnav, poetul „se temuse mereu să nu sfârșească vreodată ca Baudelaire, afazic, în stare să bâlbâie numai crémon.” De fapt, cuvântul în franceză e crénom, o contragere
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
și mai corect expus probabil decât destule din cronicile primite, la vremea lui, de Dicționarul onomastic. Afinitatea lui Cărtărescu (și a colegilor lui de generație optzeci) cu literatura târgoviștenilor e dincolo de îndoială. Așa încât nu e o surpriză că unele dintre paragrafe ar putea suna nu numai descriptiv, dar și, în fond, declarativ: „Nicăieri, poate, autoreferențialitatea literaturii nu este mai limpede decât în scrierile târgoviștenilor, care par a ignora cu desăvârșire lumea reală, semnificativă pentru ei cel mult ca epifenomen cultural. Literatura
Jocuri, vitrine, strategii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4469_a_5794]
-
și îl contrazice într-un punct important, afirmând că metafizica te poate mântui la fel ca religia. În final semnalează - „cu toate rezervele pe care le pretinde o bună intențiune“ - împrumuturile din cartea lui Underhill. Recenzia se încheie cu un paragraf îndreptat direct împotriva lui Grigore Popa și a teologilor sibieni: „Dar nu numai un singur motiv ne determină să amintim cartea de mai sus. În ultimul număr al Revistei teologice din Sibiu s-a spus despre aceste tipuri că sunt
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
interior și exterior, sus și jos este amintit într-o paranteză. Acesta este, de fapt, nu un loc comun al Misticii, ci al oricărui discurs despre mistică. În realitate, în capitolul „Mysticism and symbolism“, Underhill enunță doar, într-un simplu paragraf, faptul că experiența mistică nu poate fi descrisă direct prin exprimarea umană, dominată de imagistica spațială, și trebuie deci exprimată simbolic, aluziv, sugestiv. Nae Ionescu, în schimb, compară limbajul logic convențional cu cel simbolic, discută natura analogică a simbolului în raport cu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
la nivelul alegerii colective decât la nivel constituțional. 2.2. Cadrul teoretic Principalele concepte cu care lucrăm într-o analiză de acest tip sunt: instituțiile, regulile, normele, strategiile și tipurile de bunuri, guvernarea în comun. Nu voi insista în acest paragraf asupra prezentării cadrului de analiză și a dezvoltării instituționale, întrucât au fost expuse pe larg în capitolul 1, dar voi puncta acele elemente teoretice la care voi face referire cu precădere pe parcursul analizei ce urmează. Există mai multe definiții ale
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
voi încerca, pe baza analizei celor trei niveluri de acțiune și a elementelor de interdependență specifice, să concluzionez dacă modul de guvernare și exploatare a bunurilor comune înainte de pătrunderea capitalismului și proprietății private era sustenabil sau nu. După ce în acest paragraf am analizat nivelul constituțional și cel al alegerii colective, voi trece în cele ce urmează la analiza celui operațional. 2.3.3. Nivelul operațional Discuția asupra nivelului operațional va fi separată pe tipuri de sisteme de resurse, analiza conținând elemente
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nivelul constituțional și cel al alegerii colective în sensul în care, atunci când se ajungea la conflicte care nu puteau fi rezolvate decât în instanțele oficiale, hotărârile obștii, consemnate sau nu în acte, erau acceptate în instanță. La fel ca în paragraful anterior, îmi exprim opinia că această colaborare între cele două niveluri vine din faptul că nivelul constituțional nu avea resurse să gestioneze astfel de situații și atunci compensa prin utilizarea mecanismelor locale. Prin urmare, nu percep această importanță pe care
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
loturi se numea țarină și avea o formă de patrulater, alungită, din cauza faptului că era lucrată cu plugul și pentru a înlesni împărțirea. Țarina era protejată cu garduri pentru a o feri de animalele care pășunau. După cum spuneam în primul paragraf, aceste garduri, menite să crească gradul de certitudine, ajungeau să mărească gradul de complexitate a managerierii resurselor respective. „Gardurile din jurul țarinilor erau construite sau dărâmate pentru izlăjire cu contribuția fiecărui țăran în parte. Când vreunul din locuitori nu-și făcea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ogor să rămână nereglementat și se caută fie o plafonare a drepturilor de păscut, fie o despăgubire a obștii pe calea unei plăți făcute de posesorii vitelor.” (Stahl, 1998, vol. I, pp. 282-292) Despre această problemă vom discuta însă în paragrafele următoare. Tot ca regulă de cuprindere, fiecare gospodărie avea obligația de a exploata terenurile agricole cu propriile forțe de muncă. Abia mai târziu, când apare fenomenul diferențierii semnificative a averilor, acaparatorii locali recurg la lucrarea terenurilor cu forță de muncă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fi trebuit ca ea să ajungă la condiții tehnice și demografice care să fi permis epuizarea resurselor. În lipsa dovezilor empirice, ne putem pronunța asupra eficienței devălmășiei absolute doar prin comparație cu schema teoretică a analizei instituționale, așa cum am făcut în paragrafele anterioare. Prin urmare, devălmășia absolută ca sistem de organizare nu a ajuns niciodată la maturitate instituțională. Pentru a se fi perfecționat, ea ar fi trebuit să se confrunte cu condiții de raritate. Condițiile de raritate au fost însă create de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pompe (tocător, speciale pentru apele uzate), se trimite apa sub presiune în conducte cu diametre foarte mici, dar în care apa poate circula cu viteze foarte mari. 1.3.4. Rețele de conducte cu vid Schema seamănă cu figura de la paragraful 1.3.3, numai că în loc de SPAU 1 și 2 avem numai sorburile de la pompele de vid, situate în clădirea STAU, unde este de altfel și dispeceratul. Conducetele între bazinele tampon BT 1 și 2 și STAU sunt conducte specifice
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]