1,988 matches
-
nu reușea să își amintească, îl enerva peste măsură. Încet, groaza devenea tot mai puternică, fără a se mai putea controla, maxilarul inferior începuse să-i tremure. Era conștient că panica amenința să-l copleșească. Dacă n-ar fi fost paralizat de frică, ar fi rupt-o la goană fără să mai stea pe gânduri. Ce Dumnezeu îi spusese Ileana? Gândul îi rămăsese la această întrebare deși era conștient că mai important ar fi fost să afle de unde venea primejdia. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
scurgeau de acolo, apropiindu-se de podul de lemn. O ură fără margini venea dinspre negura aceea. Pielea i se făcu de găină, în timp ce puținul păr pe care îl avea pe ceafă i se zbârli pe loc. Spaima îl copleșea, paralizându-l. Simțea un imbold de neoprit să se lase la pământ și, așa ghemuit, să aștepte acolo până ce trecea pericolul. Cu un efort supraomenesc, se scutură și păși dincolo de intrare, în lumina zilei. Odată cu căldura soarelui care îl învăluia, dispăru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
prea facile, interveni ministrul justiției, mi se pare hazardată, ca să nu spun abuzivă, asimilarea cu terorismul, pe deasupra cu caracterizarea de pur și dur, a celor câteva voturi în alb apărute în urne, Câteva voturi, câteva voturi, mormăi ministrul apărării, aproape paralizat de stupoare, cum e posibil să se spună câteva, când sunt optzeci și trei de voturi la fiecare o sută, spuneți-mi, când ar trebui să înțelegem, să fim conștienți că fiecare vot din acelea a fost ca o torpilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Închis În lumea sa de beznă și de perfecte repetiții. Îl alungă pe poet cu un gest hotărât, ca și când i-ar fi simțit prezența prin vălul stacojiu care Îi răpea vederea. Înainta către centrul Baptisteriului. Dante Îl urmări cu privirea, paralizat de emoție. Îl văzu apropiindu-se de cristelnițele pline cu apă și poticnindu-se pe marginea uneia dintre ele. Se legănă o clipă, căutând sprijin În gol, după care se prăbuși cu capul În jos În bazinul rotund, scufundându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
căsătorie cu cineva domestic, un om de casă, un bărbat care să aibă grija mea, să-mi plătească tot. Un bancher, ceva. Acuma, o să-l îngrijesc eu pe Maestru până la o sută de ani, că dacă trăiește el mult?, dacă paralizează, că mi-a zis doctorul că e posibil și asta? Să-mi miroasă a om pe moarte în casă? Și Loredana aprinde încă o țigară, scutură scrumul scurt, îl aruncă așa, ca pe un gândac, i-a trecut tot plânsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cunoscut-o pe Încântătoarea dumneavoastră fiică la școala de dans“. Pe urmă, schițând acea Înclinare ușoară, pe jumătate străină, va da mâna cu toate femei, micuțe În rochii scrobite și-i va saluta din cap pe domnii ce vor sta paralizați În preajmă, adunați În grupuri mici pentru a se apăra reciproc. Un majordom (unul dintre cei trei existenți În Minneapolis) i-a deschis larg ușa. Amory a pășit Înăuntru și s-a dezbrăcat de pălărie și palton. Era ușor surprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
au Întors spre ea, așezată aproape de capul mesei. Lui Isabelle Îi plăcea enorm ceea ce se petrecea, iar Froggy Parker era atât de absorbit de strălucirea suplimentară a Îmbujorării ei, Încât a uitat să tragă scaunul pentru Sally și a rămas paralizat de jenă. Amory se așezase de cealaltă parte, sigur pe el și mândru, și o privea cu neascunsă admirație. I s-a adresat imediat, ca, de altfel, și Froggy: — Am auzit multe despre tine din zilele când aveai codițe... N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ar mușca hahalera asta, tacă‑ți fleanca! Ne‑am pregătit oricum și pentru un asemenea caz și avem un cuțit la noi. Cuțitul e arătat demonstrativ. Comerciantul, care n‑a mai văzut cuțit decât la nevastă‑sa în bucătărie, tace paralizat de frică. Unde‑i portofelul. Luați‑l, e în buzunarul interior al hainei, viața mi‑e mai dragă, o prefer banilor. E cel mai scump lucru de pe lume. Patru contra unu e o lașitate, am să povestesc asta acasă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
picurat scântei de gheață În sinusuri și În laringe. Niște scântei scurte și rapide, ca acelea care provoacă aprinderea la un motor, o senzație de arsură la rece, precum cea provocată de gheața carbonică. Simțeam cum acel frison Înghețat Îmi paralizează mucoasa nazală și laringele, topindu-le parcă, pentru ca mai apoi să se răspândească În tot corpul. — Încearcă niște bere, Îmi spuse Monkey râzând. Am dat pe gât Corona. Berea rece mi s-a scurs pe gâtul parcă uns cu unt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
un plan anume, purtată în mijlocul naturii, între prieteni... Hedonismul tragic al lui Lucrețiu se sprijină pe această simplitate virtuoasă, romană. Moartea îi terorizează pe majoritatea oamenilor? Ea trebuie să-l conducă pe filosof la împăcarea cu sine însuși. Neantul îi paralizează pe cei mai mulți? înțeleptul știe să se sprijine pe acest vid sideral pentru a bascula într-o voluptate confecționată de el însuși. Negativitatea câștigă până la urmă? Epicurianul cunoaște regulile ce permit, până una alta, generarea plăcerii de a exista. Nu vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Cultural > Artistic > NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Capitolul XVI Trăsnetul Am visat urât și m-am sculat tulburat și înfiorat. O presimțire rece mă paralizase. Nu am înțeles de la început despre ce este vorba, dar m-am trezit cu o presimțire sumbră. Mă duceam la Bibliotecă și înainte de a ajunge, am văzut o sală de lectură de formă ovală, înclinată spre dreapta la circa patruzeci
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364498_a_365827]
-
trebuie să alerg ori să-mi iau mai întâi cămașa pe mine și să mă încalț. În următoarea fracțiune de secundă am văzut stele galbene, cu zecile și sutele, cum roiesc în jurul meu... Durerea din glezna piciorului stâng parcă mă paralizase. Din poziția în care luasem contact cu pământul am stat să ascult atent în noapte. Liniște și pace. Am dat să mă ridic si să mă îmbrac. Piciorul stâng nu mă asculta prea bine. Mă durea rău de tot și
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
lui fără să știu că setea-l rodea sub haina pământului, repetam întruna singurul refren nobil din felinarul unei zodii cu multe rămășaguri pierdute, ce forță aveam eu să cern norii și să repartizez calendarele pe stări despletite în zâmbetul paralizat fără martori, fără copiile mesajelor străpunse în pieptul nedumeririlor?! Începând de mâine am să strâng fânul, mi-am propus, ferindu-mă de arșiță, voi avea un rol de trecut prin brazda secerată sub ochii mei, se vor forma munți repezi
ÎNTR-UN LAN DE VRĂBII de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361284_a_362613]
-
Uite, de aici dai apa caldă mai fierbinte și... de ce tremuri? Nu vezi că nici nu mă uit la tine? Uite șamponul, nici nu l-ai folosit... hai să te ajut eu, că nu știi. Ea era încremenită. Rușinea o paralizase mai mult decât teama. Îi venea să țipe, să vorbească, să fugă, dar nu era în stare de nimic. Începuse să înțeleagă ceva, din momentul în care l-a văzut în slip. Se întreba de ce nu i-a vorbit despre
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
Toate Articolele Autorului I s-au înmuiat picioarele. Îl privește ca în transă, incapabilă de vreo reacție. Nu l-a mai văzut până acum. Știe însă cine este. L-ar fi recunoscut dintr-un milion. Iar gândul acesta i-a paralizat orice reacție. Totuși, întinde mâna și-l mângâie pe creștet: - Nu plânge! ... Lasă, trece imediat ... L-ar cuprinde în brațe și, de i-ar sta în putință, ar lua asupra sa toată suferința pe care o citește pe fața lui
EROARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363935_a_365264]
-
o cotă mai înaltă, apoi și mai înaltă, până ce matahala ajunse, în cele din urmă, la o jumătate de pas de Solomon. În acel moment, ”corul”, ca o galerie înfiripată la o luptă de gladiatori de pe vremuri, în Circus Maximus, paraliză brusc. Atunci, cu o mișcare fulgerătoare, aproape inobservabilă, Jery își izbi capul lui de taur de fruntea senină a scriitorului aflat tocmai în extaz. Acesta nici n-avu timp să reacționeze. Doar își duse, din reflex, poate cu aceeași viteză
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
îngheță de groază. - Liviu... Lea!... strigă Maria, aruncându-se disperată asupra celor doi. Liviu acoperise cu trupul lui pe tânăra ce zăcea palidă ca ceara, imobilă și cu privirea golită de orice expresie, încercând parcă, să-i reanimeze sufletul ce paralizase. Deznădejdea Mariei îl readuse la realitate și se ridică în genunchi, strângându-și la piept copila, smulsă ca prin miracol din ghearele morții, legănând-o duios. - E vie! șopti el cu un fir de voce. Hai să mergem acasă! Cristian
DILEME 23 de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362886_a_364215]
-
din 26 august 2015 Toate Articolele Autorului LE COEUR SUR LA MAIN* (GENEROZITATE) Erau vremuri grele în România în perioada celui de-al doilea război mondial.Multe abuzuri, multă suferință. Nenumărate decrete-lege apăsau pe umerii evreilor, limitându-le drepturile și paralizându-le activitatea. Era iarnă, o iarnă tristă și mohorâtă pentru toți. Fredy**, un orfan de 20 de ani, fu convocat la muncă obligatorie.El și cei șapte frați și surori ai săi supraviețuiau cu greu. Într-o zi ,Fredy se
LE COEUR SUR LA MAIN ( GENEROZITATE) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362948_a_364277]
-
MOTTO : Câtă iresponsabilitate, câtă scursură, cât mai sunt tolerați dușmanii acestui popor român? Cer aplicarea legii, până la retragerea ceteteniei române străinului de istorie! Prof. G. Serbanescu - Brasov "Kossuth respinse cu dispreț propunerile românilor. Iancu bătu zdravăn pe unguri. Așa fură paralizate victoriile lui Bem. Austria nu a răsplătit cu nimic pe români." Când am citit „Marx despre români” ce însumează traducerea celor patru manuscrise autografe ale lui Karl Marx despre români, păstrate în Arhiva „Marx-Engels” a Institutului Internațional de Istorie Socială
ADEVĂRURI EDIFICATOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362991_a_364320]
-
patimă! Simțeam că am pătruns până în străfundurile neexplorate încă, însă ea se încorda, zvâcnea în stânga și în dreapta și apoi, relua acest dans până rămânea înțepenită, strângându-mă în brațe, cu unghiile înfipte în carne. Explozia celor două descătușări ne-a paralizat corpurile. Nu mai puteam face nicio mișcare câteva clipe. Ușor, ușor, ne-am revenit din transa acestei uniuni fizice și sufletești, în care ambele noastre ființe au răspuns, în același moment, la acea clipă ancestrală. Eram transpirați, obosiți, transfigurați. Și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
aminte mamare, cu nostalgia anilor tinereții, privind departe, departe, la vremurile când aveau, ”nu una, ci două ordonanțe”. Vocea lui tunătoare, cred că în tot satul se auzea. Acum, gândind, decibelii lui erau mult peste limita admisă. Când striga, mă paraliza, numai dacă-mi pronunța numele, mă făcea cea mai cuminte fetiță. Pentru el, eram Nicolae. Băteam câmpurile să inspectăm lanul de porumb și via în capul căreia trona un vișin, vișinul meu. Vișinul intră într-o altă etapă a vieții
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
Taine. Conștiința păcătoșeniei și a nevredniciei, nu numai de a ne împărtăși, ci chiar și de a trăi și de a ne bucura de atâtea daruri ale lui Dumnezeu, trebuie s-o avem toată viața. Dar această conștiință nu ne paralizează voința de a face binele, ci dimpotrivă o potențează, ne dă și mai multă râvnă de a duce o viață cât mai curată. Așa cum am spus, Sfânta Împărtășanie este adevărată mâncare și adevărată băutură pentru suflet și ni se dă
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
timp afară, să fie sigur că nu-i va fi simțită prezența. Emoția care-l cuprinsese i-a grăbit intrarea în hol și apoi, cu grijă, în dormitor. Apocalipsul să fi venit în acel moment și nu l-ar fi paralizat într-atât ca imaginea care i se oferea în toată splendoarea: cei doi, Adam și Eva, băuți și obosiți de atâtea repetiții și studii conștiincioase ... Făcu eforturi supraomenești să se stăpânească. Simțea cum tot sângele i se urcă în cap
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
recunosc vina . De dragul culturii române, cu dorința de a întemeia o școală serioasă de indianistică, m-am stabilit aici. Dacă am vrut să împart soarta poporului român, am suferit de frig, foame și frică - acea teamă care aproape ne-a paralizat mințile - alături de el. Nu m-am gândit să plec de aici, nici să trâmbițez la posturile străine de radio. Scriam cu mâna în mănușă, umblam după lumânări pentru serile fără curent, așa cum făceau mulți. N-am învățat, însă, să patinez
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
minute, cei doi bărbați s-au trezit cu butoiul pe două picioare în pragul ușii, goală pușcă. Cu ochii mijiți, tremurînd de furie, l-a luat în primire pe vecin: “Tu șe cauți la mine în casă, bățîvanule?” Vecinul a paralizat. Vă imaginați ce avea în fața ochilor. O femeie de un metru pe un metru, cu un burdinah imens, de-i sta să pleznească. “Doamna Jeni, eu ... ” s-a bîlbîit omul, care nu știa cum să mai scape de acolo. “Tu
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]