1,716 matches
-
atacate de numeroși agenți patogeni. Tuberculii de cartof sunt mai atacați de către ciuperca Synchytrium endobioticum decât stolonii, merele și perele sunt mai atacate de Monilinia fructigena decât lăstarii etc. Sexul. În general, nu se constată o deosebire evidentă între însușirile parazitare ale agenților patogeni de sexe diferite. Totuși, unele ciuperci, de exemplu Mucor hiemalis sunt patogene numai prin miceliul de sex mascul. Faza nucleară. Majoritatea ascomicetelor infectează plantele în haplofază în timp ce bazidiomicetele sunt patogene în dikariofază. Specializarea fiziologică. Agenții patogeni paraziți
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Unii agenții patogeni au predispoziție pentru hibridare, fapt care explică prezența unui număr mare de biotipuri existente la unele specii (Puccinia graminis cuprinde cc. 300 biotipuri sau rase fiziologice). Mutațiile. Puse în evidență la diferiți agenți patogeni, mutantele au însușiri parazitare diferite de ale genitorilor. În cursul vieții lor plantele suferă de asemenea, modificări ale rezistenței sau sensibilității față de agenții patogeni, datorită și altor cauze interne dintre care enumerăm: fluctuația vitalității plantelor, modificările ontogenetice, fertilizarea nerațională etc. Factorii externi. Asupra agenților
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
se va face în concordanță cu cerințele față de sol a fiecărei specii în parte, privind structura, textura, gradul de fertilitate. Cultivarea unor specii în terenuri inadecvate, va determina dezvoltarea necorespunzătoare a acestora, ceea ce va permite instalarea patogenilor și o acțiune parazitară mult accelerată. Rotația culturilor (asolamentul). Având în vedere specificitatea agenților fitopatogeni, dacă nu se respectă o rotație rațională a culturilor în cadrul unui asolament, aceștia în cazul când nu vor fi combătuți prin tratamente chimice, se acumulează în sol și produc
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
ordonate a unui sistem viu, cauzat de un factor primar. Când sistemul viu este alterat în afara limitelor sale normale de toleranță facilă este bolnav și opus stării de sănătate. După natura agentului cauzal bolile plantelor se împart în boli infecțioase(parazitare) și boli neinfecțioase(neparazitare, fiziologice). Bolile parazitare sunt provocate de unii agenți patogeni ca: virusurile, bacteriile, micoplasmele, rickettsiile, ciupercile, algele, lichenii, unele organisme flagelate și chiar unele plante superioare. Bolile neparazitare sunt cauzate de acțiunea nefavorabilă a unor factori externi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
un factor primar. Când sistemul viu este alterat în afara limitelor sale normale de toleranță facilă este bolnav și opus stării de sănătate. După natura agentului cauzal bolile plantelor se împart în boli infecțioase(parazitare) și boli neinfecțioase(neparazitare, fiziologice). Bolile parazitare sunt provocate de unii agenți patogeni ca: virusurile, bacteriile, micoplasmele, rickettsiile, ciupercile, algele, lichenii, unele organisme flagelate și chiar unele plante superioare. Bolile neparazitare sunt cauzate de acțiunea nefavorabilă a unor factori externi ca temperatura, umiditatea, lumina, unele substanțe nocive
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ce pot culmina cu moartea plantelor. Excesul de umiditate produs de ploile abundente, topirea zăpezilor, inundații sau irigații necorespunzătoare poate duce la fenomenul de asfixie a rădăcinilor plantelor, deprecierea calității recoltelor sau se creează condiții foarte favorabile pentru instalarea bolilor parazitare. Variațiile brusce de umiditate produc șocuri, în urma cărora apar în plante modificări anatomice anormale (cum este crăparea unor organe, mai ales a fructelor), ce vor constitui porți de intrare pentru patogeni. Speciile de plante cultivate reclamă pentru buna lor dezvoltare
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fenofazele sensibile ale plantei și cu condițiile climatice. Excesul de substanțe nutritive poate produce intoxicări ale plantelor urmate de debilitarea lor, fapt ce ușurează instalarea atacului agenților patogeni. Simptomatologia bolilor de nutriție se poate uneori confunda cu cea a bolilor parazitare cum sunt: clorozele, acumulările de antocian, modificările de habitus etc. Poluarea induce efectele de fitotoxicitate ce apar ca urmare a folosirii în doze neadecvate a pesticidelor. Efectele sunt foarte variate, fiind afectate uneori toate organele plantelor imediat sau după o
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prin căderea totală a foliajului la unele soiuri sensibile (Ionathan) și apariția rețelelor de suberificare pe fructe. Nerespectarea concentrațiilor indicate în tratamentele seminale făcute incorect și cu durate de expunere prea mari, duce la pierderea germinației semințelor tratate. Etiologia bolilor parazitare Bolile parazitare sau infecțioase se clasifică după grupele de agenți patogeni în viroze, micoplasmoze, bacterioze, micoze și antofitoze. Virozele reprezintă bolile produse la plante de virusuri și de viroizi. Aceste boli au fost precis definite după ce prin cercetările de microscopie
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
totală a foliajului la unele soiuri sensibile (Ionathan) și apariția rețelelor de suberificare pe fructe. Nerespectarea concentrațiilor indicate în tratamentele seminale făcute incorect și cu durate de expunere prea mari, duce la pierderea germinației semințelor tratate. Etiologia bolilor parazitare Bolile parazitare sau infecțioase se clasifică după grupele de agenți patogeni în viroze, micoplasmoze, bacterioze, micoze și antofitoze. Virozele reprezintă bolile produse la plante de virusuri și de viroizi. Aceste boli au fost precis definite după ce prin cercetările de microscopie electronică și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
divers constituite și încadrate sistematic în Filum Mycophyta sau Regnul Fungi, încr. Eumycota. Antofitozele, sunt bolile produse la plantele de cultură de antofitele parazite sau semiparazite. Acestea sunt din punct de vedere numeric relativ puține dar, prin sistemul lor de parazitare produc pagube culturilor atacate. Antofitele existente la culturile agricole din țara noastră fac parte din fam. Santalaceae, Scrophulariaceae, Loranthaceae, Cuscutaceae și Orobanchaceae. 2.2. Fazele succesive ale bolilor infecțioase Procesul de patogeneză se derulează în mai multe etape succesive, relativ
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Plumpox virus la prun); petele colorate (cauzate de ciuperci cu un miceliu pigmentat (pătarea roșie a frunzelor de prun Polystigma rubrum). necrozele (datorate modificării țesutului atacat într-o fază finală (focul bacterian al rozaceelor Erwinia amylovora); ciuruirile (datorate desprinderii țesutului parazitar sub acțiunea plantei gazdă (ciuruirea frunzelor la pomii sâmburoși Stigmina carpophyla); putregaiurile umede (caracterizate organelor suculente fiind produse în principal de bacterii (putregaiul umed al bulbilor sau tuberobulbilor puși la păstrare Erwinia carotovora pv. carotovora); putregaiurile uscate (cauzate de ciuperci
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
naturale (stomate, hidatode, lenticele) sau prin leziuni provocate mecanic sau de către insecte. După stabilirea relațiilor de parazitism cu gazda începe multiplicarea bacteriilor. Bacteriile care sunt localizate în vasele conducătoare pot fi antrenate de către seva plantei și în acest caz, simptomele parazitare nu vor mai fi strict localizate ci vor avea un efect generalizat, sistemic. Simptome produse de bacterii Bacteriile fitopatogene acționează asupra țesuturilor gazdelor prin enzimele și toxinele produse, determinând reacții fiziologice, biochimice și modificări anatomomorfologice variate cum sunt: pete de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
6-8 fragmente cu 5-8 nuclei. Fiecare nucleu va deveni un zoospor cu funcția de gamet. Zoosporii copulați generează un corp amiboid diploid care, migrează prin celule spre zona corticală și prin diviziuni repetate formează plasmodiul polinucleat. După o perioadă de parazitare a celulelor, nucleii pasmodiului se transformă în spori de rezistență . Prezența plasmodiilordetermină hipertrofierea celulelor și apariția îngroșărilor caracteristice. Patogenul are mai multe rase fiziologice. Epidemiologie. Agentul patogen rezistă în solurile ușor acide până la 8 ani. Milioanele de spori din rădăcinile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
stomatele ce se găsesc pe partea lățită a pedicelului de la baza bobului cât și prin diferite răni produse de insecte sau grindină. Bobițele atacate se brunifică, se zbârcesc și uneori se desprind de pe ciorchine și cad cu ușurință. Acest aspect parazitar întâlnit pe bobițele mai dezvoltate, care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normală, poartă numele "rot-brun" . Agentul patogen Plasmopara viticola (Berk. et Curt.) Berl. et de Toni., fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Aparatul vegetativ al ciupercii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Alternaria dauci (Kühn) Gr. et Sk. f.sp. solani (Ell. et Mart.) Neerg (sin. A. solani sau A. porii f.sp. solani), fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii se dezvoltă intercelular și după o perioadă de parazitare, produce conidiofori erecți, septați, bruni ce susțin conidii dispuse în lanț. Acestea sunt alungite, de forma unor butelii, de 90-200 x 14-21 µm, cu 8-15 pereți transversali și 3-7 longitudinali. Epidemiologie. Răspândirea patogenului de la plantă la plantă, de la un etaj
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în agroecosisteme între diferitele grupe de organisme existente, pentru a diminua intervenția în mediul ambiant prin metode chimice. Măsurile biologice de prevenire și combatere a bolilor acționează asupra interrelațiilor dintre microorganismele patogene și antagoniștii lor în vederea reducerii sau inactivării inoculului parazitar sau să intervină în procesele de infecție prin măsuri care să protejeze plantele. 6.5. Metode chimice de combatere Chimioterapia s-a impus în horticultură ca o verigă tehnologică indispensabilă mai ales în ultimele cinci decenii ale secolului nostru, când
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Cristian Negură, Nicolae Ioanid Motto: A vindeca a fost victoria de ieri și a preveni trebuie să fie cea de mâine. DAYANT INTRODUCERE Bolile parazitare constituie o cauză importantă de morbiditate și mortalitate în întreaga lume. Boală cu răspândire universală, toxoplasmoza este semnalată de la ecuator până la zonele polare, atât la populații în a căror alimentație intră în mod curent carnea, cât și la vegetarieni. Frecvența
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
fiind mai frecvent afectați comparativ cu cei din alte sectoare de activitate. Chimioterapia joacă un rol important nu numai în tratarea individuală a bolnavilor dar, împreună cu măsurile de sănătate publică și de combatere a vectorilor, contribuie la reducerea transmiterii infecțiilor parazitare. Până în prezent nu există încă vaccinuri pentru prevenirea infecțiilor parazitare umane, iar cunoștințele științifice necesare dezvoltării unor noi medicamente antiparazitare sunt lacunare. Chiar și unora dintre medicamentele existente nu li se cunoaște pe deplin mecanismul de acțiune, datorită complexității metabolismului
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
de activitate. Chimioterapia joacă un rol important nu numai în tratarea individuală a bolnavilor dar, împreună cu măsurile de sănătate publică și de combatere a vectorilor, contribuie la reducerea transmiterii infecțiilor parazitare. Până în prezent nu există încă vaccinuri pentru prevenirea infecțiilor parazitare umane, iar cunoștințele științifice necesare dezvoltării unor noi medicamente antiparazitare sunt lacunare. Chiar și unora dintre medicamentele existente nu li se cunoaște pe deplin mecanismul de acțiune, datorită complexității metabolismului parazitar și a dificultății cultivării lor in vitro. Se știe
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
Până în prezent nu există încă vaccinuri pentru prevenirea infecțiilor parazitare umane, iar cunoștințele științifice necesare dezvoltării unor noi medicamente antiparazitare sunt lacunare. Chiar și unora dintre medicamentele existente nu li se cunoaște pe deplin mecanismul de acțiune, datorită complexității metabolismului parazitar și a dificultății cultivării lor in vitro. Se știe că unele medicamente acționează asupra sintezei acizilor nucleici parazitari, altele compromit metabolismul glucidic sau interferă cu funcția neuromusculară a paraziților. În ultimii 10-15 ani s-au făcut progrese în chimioterapia bolilor
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
medicamente antiparazitare sunt lacunare. Chiar și unora dintre medicamentele existente nu li se cunoaște pe deplin mecanismul de acțiune, datorită complexității metabolismului parazitar și a dificultății cultivării lor in vitro. Se știe că unele medicamente acționează asupra sintezei acizilor nucleici parazitari, altele compromit metabolismul glucidic sau interferă cu funcția neuromusculară a paraziților. În ultimii 10-15 ani s-au făcut progrese în chimioterapia bolilor parazitare; au apărut medicamente eficiente și cu toxicitate redusă care se pot administra oral în doză unică. Măsurile
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
și a dificultății cultivării lor in vitro. Se știe că unele medicamente acționează asupra sintezei acizilor nucleici parazitari, altele compromit metabolismul glucidic sau interferă cu funcția neuromusculară a paraziților. În ultimii 10-15 ani s-au făcut progrese în chimioterapia bolilor parazitare; au apărut medicamente eficiente și cu toxicitate redusă care se pot administra oral în doză unică. Măsurile terapeutice specifice depind de stadiul bolii (acut, cronic, acutizat în imunodeficiențe) și forma clinică (congenitală sau dobândită cu manifestări ganglionare, oculare, genitale, neurologice
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
putând trăi timp în delungat fără să provoace reacții inflamatorii sau tulburări funcționale. Forma chistului este rotundă în creier și se mulează după forma fibrei musculare, dacă se localizează la acest nivel. Punerea în evidență pe secțiune histologică a chisturilor parazitare nu înseamnă automat și diagnosticul de infecție acută. Sub această formă, parazitul poate supraviețui două luni la 4°C, iar pentru a-l distruge este necesară o temperatură fie sub 0°C, fie peste 66°C. Bradizoidul este singura formă
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
au dovedit a fi utile ca markeri serici umani ai toxoplasmozei congenitale și acute. IgA din laptele mamelor cu infecție acută prezintă un titru ridicat de anticorpi anti-T. gondii, capabil să blocheze infecția în enterocite in vitro. Principalul antigen parazitar detectat de IgA din laptele matern este p30. Dacă parazitul eludează răspunsul mucos secretor al gazdei, se declanșează atât imunitatea umorală, cât și cea celulară. Toxoplasma gondii induce rapid niveluri serice decelabile, atât ale anticorpilor IgM, cât și IgG. La
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
prin pro cese oxigeno-dependente, cât și oxigeno independente. Studii recente demonstrează faptul că dacă parazitul nu este fagocitat și pătrunde macrofage prin penetrare activă, el continuă să se replice. În plus, celulele T sunt activate de o varietate de antigene parazitare. Aceste antigene sunt fie membranare, fie citoplasmatice. Răspunsul celulelor T CD4+ și CD8+ este antigen specific și stimulează în continuare producția unei diversități de limfokine importante, care măresc repertoriul limfocitelor T și natural killer (NK). IFNγ este un factor important
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]